luni, 1 februarie 2010

Spre WorldCon, Glasgow 1995 (2)

Apoi am mers mai departe către Munchen. Un oraş sobru care ne-a primit cu ploaie şi răcoare specific nemţească. Acolo am vizitat Muzeul de Artă, der Pinacotek, cum spuneam la toată lumea care trecea pe lângă noi sperând să găsim pe cineva care să ştie un bob engleză, să ne îndrume către el. Şi am găsit chiar un lucrător al muzeului, care nu ştia engleză, dar cu care ne-am înţeles cumva, prin semne, germană, ceva cuvinte franţuzeşti şi intuiţie. Ne-a întrebat de Ceauşescu. I-am răspuns"kaput" gesticulând ceva de genul bine că am scăpat de el.

După Munchen a urmat Strassbourg-ul. Amestec de gotic şi şarm franţuzesc, de sobrietate şi de cochetărie, de cosmopolit şi de stil aparte în acelaşi timp. Am asistat la un concert în aer liber, în faţa Catedralei, ţinut de 5 englezi, care ne-au cântat jazz timp de vreo ora-doua. Din când în când, unul din ei, trecea pe la lume cu pălăria. Nu am dat mai nimic, maruntisul nu conta, dar concertul a fost mai mult decât o surpriză plăcută. Am vazut pentru prima oara un tren de mare viteza, cand mergea se vedeau doar niste dâre de lumină colorată, ca în filmele SF.
In miez de noapte am parasit Strassbourg-ul si am pornit catre Paris, unde am ajuns dimineata. Obositi, am vizitat totusi Turnul Eiffel, tin minte ca am luat o inghetata la cornet acolo, si costase 15 franci, adica vreo 3-4 dolari, ceea ce mi s-a parut enorm, ne-am plimbat prin gradinile Tuillerie, pe bulevardul l'Etoile, am vazut Arcul de Triumf. Luvrul era inchis din pacate, pentru ca lunea nu se vizita. Ne-am dus la hotelul din banlieu (zona periferica) si urma ca a doua zi sa vizitam tot ce ne mai ramasese de vizitat in Paris. Dar pentru ca eram deja extrem de obosita, aveam bășici în tălpi de atâta mers pe jos, și autocarul ne ducea dimineața și avea să ne aducă înapoi seara târziu, am renunțat și am rămas la odihnă. Și acum, când scriu, îmi pare rău, pentru că de atunci nu am mai revăzut Parisul. Deocamdată.

Dupa cele doua zile de Paris am mers si mai departe, catre Lille, unde am vazut un supermarket gen Metro, care mi s-a parut imens si extraordinar. Nu mai vazusem vreodata un magazin asa de mare, cu de toate in el, de la masini si tractoare pana la scobitori.
După acest popas am pornit-o catre Ostende, de unde aveam sa luam ferry-boat-ul catre Anglia.

Despre Anglia, cu poze cu tot, într-o postare viitoare.

cititi si partea intai

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...