luni, 12 iulie 2010

Ziua a opta

Si a venit si ziua de luni. La aceea din excursie, mă refer. Bani tot nu aveam, dar stateam ca pe ace asteptand telefonul lui taica'meu sa-mi spuna ca mi-a depus suta de euro. 
Dimineata dupa micul dejun ne-am urcat in autocar si am pornit catre Fodele, satul unde in mod oficial se zice ca s-a nascut pictorul El Greco. In drum catre casa memoriala, despre care ni s-a spus ca nu contine cine stie ce, am dat peste o bisericuta de piatra in care am intrat - nu erau decat zidurile si un ghid cu alură de sud-american, parca era un aztec poposit din greseala in Creta. El ne-a explicat ca biserica aceea fusese construita in sec. 11 din caramida bisericii vechi, din sec. 5, ale carei ruine se mai vedeau in partea din spate si intr-un sir de caramizi care acum formau o banda transversala de dale la mijlocul bisericii.











Apoi ne-am continuat drumul in urcus catre casa lui El Greco.

Imaginea din stanga este luata in splendida gradina a casei.







Dupa vizita la Fodele ne-am continuat drumul catre Hania, sau Chania, unul din orasele mari ale Cretei. Deja era un soare dogoritor, eu zbârnâiam sa gasesc un bancomat pentru ca primisem telefonul asteptat si stiam ca mi s-a acordat transa de imprumut care avea sa devina nerambursabila datorita negocierilor dure ale maică'mii, asa ca iar m-am separat de grup dupa ce am fost dusi de catre Ianis pe malul marii unde se aflau o sumedenie de taverne cu chelneri sau patroni enervant de insistenti.
M-am pierdut in inima orasului, la figurat, ca la propriu nu-mi doream sa ma ratacesc pe acolo, in cautarea unui bancomat, pe care l-am gasit intr-o piata centrala plina de banci si magazine de fiţe. Intre timp am mai facut cateva poze unor locuri pe langa care am trecut.











Dupa care, intorcandu-ma in zona comerciala portuara, ma intalnesc brusc cu dna Alia si cu surorile din Braila. Cum eram infometate, ne-am asezat la o masa a unui restaurant si am savurat o salata greceasca asezonata cu vesnicul meu pachetel de paine cu pate, un pahar de suc proaspat de portocale si o banana split care nu a avut banana coapta la cuptor ci doar taiata pe jumatate in lungime si pusa pe farfurie. Insa inghetata desi nu era de ciocolata - preferata mea - a avut un gust excelent. Am lasat cei 14 euro cu tot cu bacsis si am pornit-o cu dna Alia pe strazi, pe la tarabele cu tot felul de nimicuri de care dansa era mereu atrasa ca de un magnet puternic. In drum catre autocar, deja fiind aproape ora plecarii, ne-am oprit pret de doua minute pentru ca niste negustori aveau genti de dama. Dna Alia negocia, eu traduceam, ei nu lasau mai jos de 15 euro, eu incercam sa-i spun dnei ca nu merita mai mult de 5, dupa care unul dintre negustori o invita pe Alia la el spunandu-i pe un ton obraznic: "Dai 5 euro? Hai la mine sa-ti dau geanta!!" Ma pregateam sa-i tin bagajele in timp ce dansa numara banii, cand dumneaei, femeie cu experienta de viata, si-a dat seama ca e o cursa si i-a zis tanarului sa vina el cu geanta la noi, daca vrea sa vanda, la care el a izbucnit in ras. Si apoi am plecat, Alia fiind convinsa ca zdrahonul de negustor ar fi dorit s-o ia la bataie. 
Bineinteles ca intarziasem cateva minute si ca intreg autocarul ne astepta, cu Ianis coborât ingrijorat pe asfaltul fierbinte. Cand ne-a zarit, a rasuflat usurat iar eu am zambit cu subînteles: pe un geograf nu-l astepti niciodata cu sufletul la gura, ca si chiar daca se rataceste, va sti sa iasa din incurcatura :))  aveam nr. lui de  telefon si oricum, stiu sa merg la taximetristi sa cer informatii sau sa-i rog sa ma duca la autocar ori la hotel. 
Ne-am cerut scuze de intarziere, am luat vina asupra mea, pentru ca am cautat bancomatul si am pornit catre Rethymno, alt mare oras din Creta.
Acolo erau de vizitat doua muzee arheologice si o fortareata venetiana. Ianis m-a indrumat catre locul unde se aflau toate trei, si a plecat cu grupul la o taverna. Eu am pornit singura in cautarea fortaretei si a muzeelor, care din pacate erau inchise pt ca aveau program de vizitare pana la ora 3 si era tarziu. 
Am intrat in fortareata, mi-am bagat nasul peste tot, am facut poze si am revenit la autocar. 
 

Desi se dorea sa ajungem la hotel in asa fel incat barbatii sa vada nush ce meci de la CM, am ajuns cu o ora mai tarziu, am mancat si m-am dus la o partida de shopping. Mi-am luat bluza cretana si alte suveniruri pentru prietene, am luat cafea, ness, ulei de masline, si alte prostioare comandate de finantatorul meu :) si m-am culcat franta de oboseala, dar visand deja la ceea ce tanjeam de atata vreme sa vad in urmatoarea zi - Palatul din Knossos.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...