Fie iubita, fie sotie sau mama, ori doar prietena, de ficare data cand ajungem in preajma lunii februarie, pe la mijloc, intrebam daca vrei sa fii my valentine. Ori cel putin in tara de origine a acestei sarbatori, asa se intreaba.
Dar avem si noi o sarbatoare de dragobete, avem si noi valentine-ul nostru. Dar nu.. e mai cool cel american. Sau britanic, sau cum Dumnezeu o fi.
Important pana la urma e sa fie. Sa fie o sarbatoare in care sa ne amintim de iubire, de faptul ca e mai presus de orice, intr-o lume care pune din ce in ce mai mult, pe primul loc, banul.
Asa ca, be my valentine, love!
luni, 15 februarie 2010
duminică, 14 februarie 2010
Sfaturile lotusului
1. Da oamenilor mai mult decât se așteaptă și fa-o cu bucurie.
2. Căsătorește-te cu un bărbat/femeie cu care îți place sa stai de vorba.. Pe măsură ce vei îmbătrâni, îndemânarea de a face conversație va fi foarte important.
3. Nu crede tot ce auzi, cheltuie tot ce ai si dormi când vrei.
4. Când spui 'Te iubesc' asa sa fie.
5. Când spui 'Îmi pare rau' privește omul în ochi.
6. Logodește-te cu cel puțin sase luni înainte de a te însura.
7. Crede în dragoste la prima vedere.
8. Nu râde de visurile cuiva. Oamenii care nu au visuri, nu au prea multe.
9. Iubeste mult si pasional. Poti fi ranit, dar este singurul mod de a trai din plin.
10...În dispute, lupta cinstit. Nu pronunța nume.
11. Nu judeca oamenii după relațiile pe care le au.
12. Vorbește rar, dar gândește repede.
13! .... Când cineva îti pune o întrebare la care nu cunosti raspunsul, zâmbeste si întreaba: De ce vrei sa stii?'
14. Tine minte ca marea iubire si marile realizari comporta mari riscuri.
15. Spune 'Noroc' când auzi pe cineva stranutând.
16. Când pierzi, nu pierde şi lecţia.
17. Tine minte cei trei 'R': Respecta-te; Respecta pe altii; Responsabilitate pentru toate acțiunile tale.
18. Nu lasa ca o mica disputa sa strice o mare prietenie.
19. Când îti dai seama ca ai făcut o greseala, incearca imediat sa o corectezi. 20. Zâmbește când ridici telefonul. Apelantul va simti asta în vocea ta.
21. Stai o vreme singur. Un prieten adevarat este cineva care, strângându-ti mâna, îti atinge inima.
luni, 1 februarie 2010
Spre WorldCon, Glasgow 1995 (2)
Apoi am mers mai departe către Munchen. Un oraş sobru care ne-a primit cu ploaie şi răcoare specific nemţească. Acolo am vizitat Muzeul de Artă, der Pinacotek, cum spuneam la toată lumea care trecea pe lângă noi sperând să găsim pe cineva care să ştie un bob engleză, să ne îndrume către el. Şi am găsit chiar un lucrător al muzeului, care nu ştia engleză, dar cu care ne-am înţeles cumva, prin semne, germană, ceva cuvinte franţuzeşti şi intuiţie. Ne-a întrebat de Ceauşescu. I-am răspuns"kaput" gesticulând ceva de genul bine că am scăpat de el.
După Munchen a urmat Strassbourg-ul. Amestec de gotic şi şarm franţuzesc, de sobrietate şi de cochetărie, de cosmopolit şi de stil aparte în acelaşi timp. Am asistat la un concert în aer liber, în faţa Catedralei, ţinut de 5 englezi, care ne-au cântat jazz timp de vreo ora-doua. Din când în când, unul din ei, trecea pe la lume cu pălăria. Nu am dat mai nimic, maruntisul nu conta, dar concertul a fost mai mult decât o surpriză plăcută. Am vazut pentru prima oara un tren de mare viteza, cand mergea se vedeau doar niste dâre de lumină colorată, ca în filmele SF.
In miez de noapte am parasit Strassbourg-ul si am pornit catre Paris, unde am ajuns dimineata. Obositi, am vizitat totusi Turnul Eiffel, tin minte ca am luat o inghetata la cornet acolo, si costase 15 franci, adica vreo 3-4 dolari, ceea ce mi s-a parut enorm, ne-am plimbat prin gradinile Tuillerie, pe bulevardul l'Etoile, am vazut Arcul de Triumf. Luvrul era inchis din pacate, pentru ca lunea nu se vizita. Ne-am dus la hotelul din banlieu (zona periferica) si urma ca a doua zi sa vizitam tot ce ne mai ramasese de vizitat in Paris. Dar pentru ca eram deja extrem de obosita, aveam bășici în tălpi de atâta mers pe jos, și autocarul ne ducea dimineața și avea să ne aducă înapoi seara târziu, am renunțat și am rămas la odihnă. Și acum, când scriu, îmi pare rău, pentru că de atunci nu am mai revăzut Parisul. Deocamdată.
Dupa cele doua zile de Paris am mers si mai departe, catre Lille, unde am vazut un supermarket gen Metro, care mi s-a parut imens si extraordinar. Nu mai vazusem vreodata un magazin asa de mare, cu de toate in el, de la masini si tractoare pana la scobitori.
După acest popas am pornit-o catre Ostende, de unde aveam sa luam ferry-boat-ul catre Anglia.
Despre Anglia, cu poze cu tot, într-o postare viitoare.
cititi si partea intai
După Munchen a urmat Strassbourg-ul. Amestec de gotic şi şarm franţuzesc, de sobrietate şi de cochetărie, de cosmopolit şi de stil aparte în acelaşi timp. Am asistat la un concert în aer liber, în faţa Catedralei, ţinut de 5 englezi, care ne-au cântat jazz timp de vreo ora-doua. Din când în când, unul din ei, trecea pe la lume cu pălăria. Nu am dat mai nimic, maruntisul nu conta, dar concertul a fost mai mult decât o surpriză plăcută. Am vazut pentru prima oara un tren de mare viteza, cand mergea se vedeau doar niste dâre de lumină colorată, ca în filmele SF.
In miez de noapte am parasit Strassbourg-ul si am pornit catre Paris, unde am ajuns dimineata. Obositi, am vizitat totusi Turnul Eiffel, tin minte ca am luat o inghetata la cornet acolo, si costase 15 franci, adica vreo 3-4 dolari, ceea ce mi s-a parut enorm, ne-am plimbat prin gradinile Tuillerie, pe bulevardul l'Etoile, am vazut Arcul de Triumf. Luvrul era inchis din pacate, pentru ca lunea nu se vizita. Ne-am dus la hotelul din banlieu (zona periferica) si urma ca a doua zi sa vizitam tot ce ne mai ramasese de vizitat in Paris. Dar pentru ca eram deja extrem de obosita, aveam bășici în tălpi de atâta mers pe jos, și autocarul ne ducea dimineața și avea să ne aducă înapoi seara târziu, am renunțat și am rămas la odihnă. Și acum, când scriu, îmi pare rău, pentru că de atunci nu am mai revăzut Parisul. Deocamdată.
Dupa cele doua zile de Paris am mers si mai departe, catre Lille, unde am vazut un supermarket gen Metro, care mi s-a parut imens si extraordinar. Nu mai vazusem vreodata un magazin asa de mare, cu de toate in el, de la masini si tractoare pana la scobitori.
După acest popas am pornit-o catre Ostende, de unde aveam sa luam ferry-boat-ul catre Anglia.
Despre Anglia, cu poze cu tot, într-o postare viitoare.
cititi si partea intai
Abonați-vă la:
Postări (Atom)