sâmbătă, 31 august 2013

Pasi pe nisipul timpului. Efes



Efesul se găsește în Asia Mică, în Turcia de azi, lângă Izmir. Sau, dacă sunteți în concediu la Kușadasî, și de această stațiune renumită e aproape Efesul, la doar 19 km.
Dar când auzi acest nume, Ephesus, gândul îți zboară instantaneu la antichitate, la Artemis, la imaginea unui oraș cândva înfloritor și prosper. Efes a fost construit într-unul dintre cele mai pitorești locuri din Anatolia. Sf. Ioan a trăit în acest oraș, capitală a alte 500 de orașe construite în zonă. În vremurile acelea Homer a scris nemuritoarele sale opere, teatrul magnific era funcțional, iar coloanele sclipitoare de marmură ale templului zeiței Artemis încântau privirea oricui. Orașul avea 25.000 de locuitori care în fiecare an, în luna aprilie o celebrau pe Artemis, zeița protectoare a orașului, zeiță a vânătorii, fiică a lui Zeus, prin spectacole de teatru, întreceri sportive, petreceri.

Templul zeiței este cunoscut drept una dintre cele șapte minuni ale lumii antice iar relicvele orașului Efes oferă o priveliște splendidă a măreției locului în mileniile trecute. După decăderea Imperiului Roman, însă, Efes a căzut în uitare, oamenii au plecat către locuri mai primitoare, apoi pulberea vremii s-a așternut peste oraș. Apele mării s-au retras încet datorită dinamicii scoarței terestre, așa că acum mai bine de 100 de ani, când orașul a fost scos la iveală de sub nisipuri și pulberi fine de argilă depuse în timp, el nu mai este portul de altă dată, ci e la o distanță de 6 km de linia țărmului.

În strădania lor de a căuta izvoare despre originile acestei așezări, arheologii s-au lovit de neputința de a data localitatea. Legendele spun însă, că orașul ar fi fost fondat de amazoane acum mai bine de două milenii. În sec. 11 î.Hr. a fost cucerit de Ionieni, și s-au mai construit acolo temple închinate zeilor greci Apollo și Atena. Mai târziu, pe rând, s-au perindat atenienii și spartanii la conducerea urbei, și până la urmă el a fost cucerit de armatele lui Alexandru cel Mare. Cu timpul, nisipurile aluvionare aduse de râurile din preajmă au închis calea principală de acces către oraș, terenurile au devenit mlăștinoase, a izbucnit o epidemie de malarie, și astfel Conducătorii de atunci au construit un oraș nou ceva mai încolo, unde terenul era uscat și  unde se puteau practica drumuri comerciale. Efesul a cunoscut o nouă perioadă de înflorire care a durat mai multe secole, în ciuda războaielor inerente acelor vremuri.

În sec. 3 d.H. au venit năvălitorii goți și au distrus orașul. Astfel declinul uneia dintre cele mai strălucitoare cetăți ale antichității a început.
Azi te poți plimba prin oraș ca odinioară, pe strada principală. Multe clădiri sunt aproape întregi, de zici că doar ce a fost un cutremur și s-au mai dărâmat acoperișurile. Apoi găsești faimoasa bibliotecă, având un perete aproape integral reconstituit. Sentimentul este fantastic: ai senzația că te plimbi prin timp, că pașii te poartă pe straturi suprapuse de istorie.

Cine ajunge aici, nu poate uita acest loc magic, acest loc încă protejat de o zeiță mândră, frumoasă, iubitoare de natură. Efes este un sit arheologic care nu ar trebui să lipsească de pe lista de priorități a unui turist prin Turcia de azi.

foto 1,2 - biblioteca din Efes; foto 3 - teatrul; foto 4 - templul lui Artemis.
Surse foto: colecția personală (1), pigalehotel.com (4), pixabay.com (2+3)






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...