Consideratii personale la campania Vegeta

Am intrat bucuroasă în campania Vegeta de pe Buzzstore şi am fost şi mai bucuroasă de accept. Dar n-am rămas la fel de încântată pe parcursul testării, ba chiar de la primirea coletului am simțit revenirea la normal față de această campanie. Să vedem care au fost avantajele şi dezavantajele ei.

Ce mi-a plăcut:
- gustul condimentelor lichide Vegeta, da, sunt ok, produsele sunt naturale după cum scrie pe verso-ul pliculețelor, cu excepţia unuia sau două ingrediente chimice, ceea ce nu prea întâlneşti în produsele de market, care altfel sunt pline de chimicale.
- faptul că nu am fost obligată să postez pe facebook pozele persoanelor care au primit cadou de la Vegeta câte două pliculeţe de condimente, prin intermediul meu. Nu toată lumea acceptă acest fel de expunere, mai ales de la o vârstă încolo. Ba chiar nici toţi tinerii nu mai acceptă să fie expuşi pe facebook şi etichetaţi public.

Ce nu mi-a plăcut şi pot remedia pe viitor:
- faptul că, practic, ale mele au fost doar cele 5 pliculeţe de condimente, care însumează vreo 12 lei. Și o carte de bucate care.....
- ... nu este deloc pe gustul meu. Nu mă atrage ca stil de a scrie o reţetă, iar dacă aş fi pusă în situaţia de a-mi alege nişte cărţi de bucate dintre mai multe, aceea de la Podravka ar fi cea pe care n-aş cumpăra-o niciodată. Are coperți cartonate și hârtie de cea mai bună calitate, fotografiile sunt foarte reușite, ansamblul este foarte bun, dar eu prefer stilul clasic de abordare în redactarea unei reţete, fără înflorituri absolut inutile, enervante şi care te fac să te gândeşti oare ce-o fi trebuind să fac acum? De exemplu, ce înseamnă în opinia redactorilor acestei cărţi că întindem regeşte carnea de pui? Oare regeşte, împărăteşte şi "cât China" înseamnă acelaşi lucru, ori sunt grade de mărime diferite? Pentru mine regatul e mai mic decât imperiul iar imperiul e mai mic decât China, sau mama Rusia, depinde de expresia folosită.

Mă rog... ce să mai zic de imaginea de violenţă, carne umană şi sânge, organe şi membre împrăştiate şi aburi de război, cruzime şi moarte când vorbeşti de un măcel. Chiar dacă e vorba despre a toca ceapa sau roşiile cubuleţe. Că una am în minte când citesc că trebuie să toc ceapă, şi altă când mi se spune că e vorba de un măcel. Despre sintaxa frazei care începe cu "Luăm ruloul..." şi se încheie cu "săritura de graţie", mă abţin, e de toată jena. Despre care săritură de graţie e vorba, nu pricep, însă chiar nu înţeleg ce piele să-şi bătucească bietul piept de pui, să înţeleg că la această mâncare se foloseşte piept de pui cu piele cu tot?!!?!
Iar despre sintagma "simpatic de grăsuţ", numai de bine. Mă bucur că noi cei supraponderali, ca să mă exprim frumos, suntem simpatici. Eu mă gândeam că nu ne suportăm nici noi pe noi înşine, darămite alţii...
Aşadar, cartea asta, o fi având reţete faine prin ea, dar eu n-aş sta să le rescriu ca să pot să fac mâncărurile de acolo în linişte şi cu calm.

Să revin la ideea iniţială - ale mele sunt cele 5 pliculeţe cu condimente care sunt egale cu cca 12 lei. Noi. Şi o carte de bucate care nu-mi place. Iar pentru asta trebuie să avem 5 schimbări de stare pe facebook, să dăm mese prietenilor noştri (până la urmă nici conţinutul pliculeţelor nu ne rămâne nouă integral, îl dăm la alţii, şi mai şi cheltuim pe mese întinse ...), să le dăm tag unora, dacă vor (!), să postăm pe blog reţetele mâncărurilor făcute (apropo, ştiţi cât costă un advertorial pe un blog cu trafic bun şi cu mulţi followeri pe reţelele de socializare? Aţi ghicit, de minim zece ori mai mult decât pliculeţele Vegeta rămase nouă, testatorilor :) ), şi să distribuim postările fb şi de pe blog şi pe twitter, instagram, google plus, pinterest ori ce-o mai fi, başca să facem şi o reţeta video cu unul din condimentele folosite, distribuind-o pe youtube.

Însă nu e vina nimănui, totul s-a întâmplat din vina mea. Altă dată n-am decât să casc ochii bine la regulament, în secţiunea unde scrie ce conţine kitul de testare, să socotesc ce am de dat şi ce-mi rămâne mie. Cu alte cuvinte să ştiu pentru ce am de îndeplinit condiţiile impuse.

De data asta am înţeles de ce unele colege bloggerite nu participă la campaniile buzzstore. Una dintre ele mi-a spus într-o conversaţie pe facebook că sunt prea multe cerinţe pentru ceea ce se oferă şi cu ce rămâi. Nu i-am dat dreptate atunci, eram la campania cu pasta de dinţi Splat, şi aveam pentru mine 3 paste valorând cca 75 de lei pe care le foloseam integral. Am participat la mai multe campanii până acum, însă asta e deocamdată singura care nu mi-a convenit. Repet, condimentele sunt foarte bune şi le voi cumpără în continuare, doar că mi s-a părut prea puţin folos pentru o campanie de testare la care ni se cer atâtea de făcut.

sursa foto: albumul personal

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Dragoste infinita episoadele 45, 46, 47 rezumat

Nihan nu are încotro şi îi spune lui Kemal de ce rămâne lângă Emir. Cei doi au parte de un moment de intimitate, apoi Nihan pleacă, însă îi lasă lui Kemal speranţa că dacă va lupta pentru iubirea lor până la urmă vor învinge. Asu disperată, cu verigheta lăsată de Kemal în mâini, apelează la Fehime pentru ajutor. Femeia îi promite susţinere iar ea se îndârjeşte să-l câştige din nou pe Kemal de partea ei. Emir află despre această despărţire şi va aranja o ştire mincinoasă într-un ziar online, unde apare bârfa că Asu e însărcinată. Nihan se întristează când vede articolul şi mai face un pas către Emir, Leyla îl sună pe Kemal care crede că Asu a inventat povestea și se duce la ea acasă, unde era de altfel aşteptat la cină, şi o dojeneşte de faţă cu Fehime şi Husein care se aflau acolo.

Emir pune la cale o capcană pentru Kemal ca să-l bage din nou la închisoare şi se sfătuieşte cu Galip în privinţa amănuntelor acestei înscenări în care un anume Reșat ar urmă să fie cel sacrificat. În contrapartidă, Kemal îl pune pe Ayhan să-l răpească pe Reșat şi să-l mintă că Emir i-a ordonat să facă asta, apoi împreună cu Kemal se prefac că se bat şi se ameninţă, Reșat crezând că este salvat de la moarte de Kemal. Apoi cei doi stau de vorbă şi Resat îi spune lui Kemal despre implicarea lui Tarik în răpirea lui Ozan care avusese loc cu un an în urmă. În plus, Kemal şi Zehir află întâmplător că şoferul lui Nihan este de fapt, fratele comisarului Hakan, lucru care îl nelinişteşte pe inginer. Mai târziu, Galip care vrea să-i plătească o poliţă lui Ayhan, îl va denunţa la poliţie şi acesta va fi oprit în trafic şi în prima fază reţinut pentru port de armă fără permis pentru ea. Cu toate acestea pistolul fusese pus în maşină, nu era al lui şi nu avea amprente pe el. Ayhan este eliberat, se pare, în urma intervenției Leylei.

Zeynep şi Banu, rămânând amândouă acasă la Husein, încep să se certe şi să se ameninţe reciproc. Banu crede că Zeynep este geloasă pe ea pentru relaţia din trecut cu Emir, dar Zeynep a aflat de pe internet că Banu a primit bani de la Emir şi ameninţă să le spună părinţilor ei despre perversitatea nurorii lor, mai ales că Tarik era plin de datorii. Cele două ajung să se bată de-a dreptul şi doar apariţia lui Fehime va potoli conflictul, nu înainte ca Banu să scape informaţia că Zeynep are un iubit (o auzise vorbind la telefon cu comisarul). Fehime, frământată de ceea ce aude, îşi va urmări fata care afirmă mereu că lucrează la o grădiniţă, dar o surprinde în compania lui Hakan.

Asu, în ideea de a-l convinge pe Kemal că nu ea a difuzat ştirea mincinoasă cu sarcina, se duce la el la birou să-i spună că poate Emir este în spatele intrigii, dar pentru că Kemal nu vrea să se împace la loc, până la urmă Asu se enervează şi-l acuză că s-a apropiat de ea în trecut pentru că era bogată. Kemal se înfurie de-a binelea. Asu, foarte deprimată, ia un pumn de pastile şi rămâne pe canapea, cu o scrisoare alături.

Zehra, aliată cu Galip şi Emir, îl atrage pe Zehir într-o mică înscenare din care va obţine fără efort semnătura lui. Galip se va folosi de semnătură ca să închirieze un depozit, apoi Kemal îl va găsi pe Galip legat de un scaun în acel depozit ca şi cum ar fi fost răpit. O cameră video plasată în imediata vecinătate înregistrează totul, iar Kemal observă camera, însă intră şi-l dezleagă pe Galip. Acum el îi spune că-l are în mână şi este deja prea târziu. Nihan îl sună să-i spună că este şi ea răpită şi se află într-un fel de cameră frigorifică, dar apare poliţia. Kemal se duce cu maşina după Nihan, cu poliţiştii după el. Totuşi el reuşeşte să-i păcălească şi scapă de ei. Ajunge la depozitul unde este închisă Nihan, care e cât pe ce să moară îngheţată, şi în timp ce încearcă să forţeze lacătul uşii, cineva îi pune pistolul la ceafă.

Cel care îl ameninţă pe Kemal este Reșat. După o luptă scurtă, Kemal se eliberează din ameninţare, o scoate pe Nihan din camera frigorifică şi îl bagă acolo pe Reșat care este inconştient. Când se trezeşte în frig, imediat îl sună pe Emir să-l ajute să iasă. Emir îşi dă seama că cineva trebuie să-l fi ajutat pe Kemal şi că acel cineva e nimeni alta decât Nihan şi face din nou presiuni asupra comisarului să-l înşface pe Kemal.

Între timp cei doi îndrăgostiţi ajung acasă la Asu şi o găsesc fără cunoștință, pe pat, cu tubul de pastile împrăştiat pe masă. Kemal o duce imediat la spital, iar Nihan pe drum îi citeşte scrisoarea de adio în care Asu îi mărturisea că ea nu poate trăi fără el. Zeynep aude o conversaţie telefonică dintre Hakan şi Ayhan şi îşi dă seama că Emir vrea să-l prindă pe fratele ei. Apoi îl anunţă pe Zehir ca să-l scoată pe Kemal din depozitul lui Ayhan. Kemal şi Nihan se află amandoi acolo, şi când Ayhan e anunţat că vine poliţia, cei doi n-au altă şansă decât să se ascundă în cimititrul de maşini alăturat. Comisarul şi echipa lui nu reuşesc să-i găsească şi astfel Kemal scapă şi de data asta.

Emir se duce la spital la Asu în salon, dar ea nu este conştientă încă. El îi vorbeşte şi o încurajează să trăiască, iar Zeynep, care-l tot urmăreşte pe Emir, îl vede când el o sărută pe frunte. Pentru că nu ştie că Asu este sora lui, devine geloasă şi se întâlnesc pe holurile spitalului. Zeynep îl ameninţă că dacă nu stă departe de Asu, o să-i spună lui Kemal ce joc murdar face. Emir îi atrage atenţia că şi el ştie că ea l-a omorât pe Ozan - în episodul 46 ni se arată cum Zeynep l-a sufocat pe Ozan cu perna, pe patul de spital.

Ca să-l ajute pe Kemal să scape de plângerea penală de la poliţie, Nihan imaginează un joc în care o atrage de partea ei pe Fehime. Femeia vine acasă la Emir şi afirmă că dacă el nu-și retrage plângerea, ea le va lua fetiţa. Emir îşi dă seama că totul e un bluf şi întoarce lucrurile în favoarea lui. După ce pleacă Fehime, învinsă, el o constrânge pe Nihan să recunoască ajutorul pe care i-l dă lui Kemal şi o tot întreabă de unde ştie Fehime că Deniz e nepoata ei. Vildan vine în ajutorul lui Nihan şi spune că de la ea ştia Fehime despre cine e tatăl lui Deniz.

Kemal, pe de altă parte, face tot posibilul să scape de poliţie şi găseşte doi indivizi care îşi recunosc vina. Emir spumegă de furie când aude ce s-a întâmplat şi că Kemal a fost scos de sub acuzare şi ca să se răzbune, o pune pe Nihan să-i ceară lui Kemal o întâlnire iar înainte de a ajunge la locul respectiv o blindează cu microfoane. De la distanţă Emir îi înregistrează şi îi urmăreşte pe cei doi iubiţi cu binoclul. Însă lucrurile decurg altfel decât crede el, pentru că Kemal, impresionat de iubirea lui Asu, îi spune lui Nihan că între ei oricum totul s-a terminat pentru că el se însoară.

Hakan află de la un reporter că Emir a comandat articolele despre presupusa sarcină a lui Asu şi Zeynep obţine o copie a înregistrării mărturisirii, pe care i-o dă lui Kemal. Zehir află cine este Asu iar Kemal îi adună la el acasă pe Leyla, Ayhan şi Nihan şi le spune despre faptul că ea este sora lui Emir şi că s-ar putea ca tot ea să fie şi şantajistul de la telefon. În legătură cu această din urmă ipoteză, Kemal va pune în aplicare un plan menit să-l atragă pe Tufan în capcana de a-şi deconspira şeful. Kemal îi dă acestuia un bileţel cu o propunere de afacere pe care Tufan ar trebui să-l ducă santajistului, dar amintindu-şi că Asu îi tot respinge iubirea, se duce la Emir şi îi dă bileţelul. Emir o contactează pe Asu şi o pune să facă aşa cum îi zice el în legătură cu propunerea lui Kemal. Asu acceptă şi cere rapoartele financiare ale companiei lor în care Kemal a făcut transferuri de bani. Astfel se dovedeşte că inginerul într-adevăr a făcut transferuri regulate de la o anumită dată încoace, jonglând cu nişte ilegalităţi.

În acelaşi timp, Leyla şi Ayhan pleacă în Zongdulak să obţină permisiunea de a căuta în arhive un anumit document. După o călătorie cu unele peripeţii, cei doi găsesc actul de naştere al lui Asu şi îi trimit un fax lui Kemal având astfel confirmarea că Asu este sora lui Emir. Nihan îl aude pe Emir stabilind o întâlnire cu Zeynep, la telefon, şi se duce la ruinele de pe malul Bosforului în ziua stabilită. Când vede că Zeynep se poartă foarte apropiat cu soţul ei, Nihan iese de după tufişuri şi le cere explicaţii, dar Emir iese din culpă minţind că au venit să discute despre moartea lui Ozan. După aceea o determină pe Nihan să creadă că Zeynep ştie mai multe dar nu vrea să spună. Nihan e deja cu mintea la această nouă ipoteză, în timp ce Zeynep este disperată că se va afla despre crima comisă.

Imediat Nihan îi cere o întâlnire lui Kemal ca să-i spună despre acest nou detaliu al morţii lui Ozan. El o cheamă într-o altă locaţie pe malul mării unde amândoi o pândesc pe Asu, şi o văd că îi dă lui Emir ceva (stickul cu fotocopiile rapoartelor financiare ale companiei). Kemal îi arată lui Nihan actul de naştere al lui Asu şi îi spune că ea este sora lui Emir.



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

a fost: Dragoste infinita ep. 42, 43, 44                               urmează: Dragoste infinita ep. 48, 49, 50

sursa foto: capturi video de pe youtube

Pentru alte episoade din acest serial

vă rog accesați pagina Stele tv.

Principiul fair use si bloggerii de seriale

De când postez rezumate la seriale pe blog mai vin unii să-mi spună că noi, cei care postăm pe blog despre seriale şi filme, încălcăm drepturile de autor ale producătorilor cu pozele pe care le încărcăm. Am zis de mai multe ori, în discuţii particulare sau pe facebook, că nu este chiar aşa, că un print-screen făcut în timpul vizionării unui episod nu reprezintă încălcarea drepturilor de autor ale nimănui. Şi iată în sprijinul a ceea ce ştiam, vine pagina de ajutor a facebook, care are un articol în limba română pe această temă. Aşadar, o poză (ori un citat) luată dintr-o operă de mare întindere se încadrează în conceptul de fair use, ori mai pe româneşte, de utilizare corectă.

Ca să detaliez cazul unui film ori al unui serial. Un film înseamnă o succesiune rapidă de fotografii instantanee, înregistrate de camera video cu o viteză de 24 de cadre/poze pe secundă. Viteza de redare atunci când vizionăm materialul video este aceeaşi, şi ea face ca ochiul să perceapă această succesiune rapidă de poze ca pe obiecte şi fiinţe în mişcare. Drept urmare, un episod dintr-un serial turcesc de cca două ore şi ceva, durează cam 7500 de secunde. Cu alte cuvinte în acel episod (durata fără reclame tv) există cca 180.000 de cadre, de poze separate. Eu postez într-un rezumat de la una până la 4-5 poze, de regulă, rareori am depăşit 10 sau 15 print-screen-uri la un articol. 5 poze, adică 5 cadre dintr-o peliculă de 180.000 de cadre reprezintă 0,002(7) - perioadă 7 - procente din acel episod, sau altfel spus, mai puţin de o jumătate de secundă din cele peste 120 de minute. De ce am făcut acest calcul? Pentru că tot uzanţele spun că fair-use înseamnă că poţi prelua până la 10% dintr-o lucrare/operă/conţinut care nu-ţi aparţine dacă-l foloseşti în scopuri didactice, ca şi comentariu, review, parodie, pentru cercetare, etc şi dacă menţionezi sursa.

Conform articolului din centrul de ajutor Facebook print-screen-urile folosite de mine reprezintă fair-use. De ce? Pentru că cititorii blogului meu vin pentru rezumate, nu pentru poze, drept urmare nu pozele sunt "inima" articolelor mele, ci conţinutul text. Acum unii vor spune că fair use, sau utilizare corectă ar însemna să nu am reclame pe blog pentru că asta înseamnă monetizare şi indirect fac bani din acele poze. Mai întâi de toate, eu nu vând print-screen-urile acelea nimănui şi nici nu mi-ar plăti cineva ceva pe ele că n-ar avea de ce. În al doilea rând printr-un review sau un rezumat care conţine câteva screen-shot-uri interesele financiare ale deţinătorilor drepturilor de autor nu sunt intersectate în nici un fel - după cum scrie şi în forumul hubpages.com - primul fragment încercuit din poza de mai jos (altfel, însă, stau lucrurile cu cei care postează filme/episoade întregi, fără să deţină copyright). Ba pot spune că dimpotrivă, datorită rezumatelor în avans, unii abia aşteaptă să vadă serialul sau episodul următor în totalitate, chiar dacă le-am dezvăluit eu, sau alţi colegi bloggeri de seriale, câte ceva din ceea ce urmează. Pentru că cine nu vrea să ştie dinainte ce se întâmplă în serialul preferat, cu siguranţă n-o să intre nici la mine pe blog şi nici la alt blogger care scrie rezumate la seriale sau review-uri de filme.

În fotografia de mai jos, încă un argument (traduc al doilea fragment subliniat): - în 1993 o Comisie Ad-hoc a discutat această chestiune şi printre alte argumente s-a concluzionat că "nu doar că este considerat fair use să publici imagini statice dintr-un film, ci nici măcar nu se consideră că este necesară obţinerea permisiunii de a o face". Citatul aparţine raportului Comisiei Ad-hoc a Societăţii pentru Studii Cinematografice "Publicarea imaginilor statice de film sub principiul corectei utilizări" de Kristen Thompson.

Acum, dacă ți-a plăcut și te-am ajutat cu ceva, dă mai departe!