Se afișează postările cu eticheta serial american. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta serial american. Afișați toate postările

luni, 30 decembrie 2013

Arrow, serial 2012




Încă un serial de benzi desenate, care are totuși forța de a te ține lipit de ecran ca să vezi continuarea. Un erou în plus în galeria super-eroilor de comics-uri americane, începând cu Superman, continuând cu Batman, omul-paianjen și toți cei care vor mai fi fost ecranizați până acum.

Nu știu ce au dorit scenariștii desenelor să facă din personajul principal, Oliver Queen și din poveste, dar în serial se amestecă mai multe legende și eroi, din literatură ori cinema. Rând pe rând Oliver se dezvăluie ca un Robin Hood modern alternativ cu un soi de Robinson Crusoe care trebuie să-și asigure un alt fel de supraviețuire pe o insulă, este în același timp și un Ulise modern în căutarea acelui "acasă" ideal, un Superman care aleargă la fel de repede precum rulează o motocicletă, un Batman care pare întruchipare a răului, dar ajută pe cei mulți; de fapt personajul împrumută câte ceva din fiecare erou serializat. E toți la un loc și totuși nu-l poți confunda cu nici unul dintre ei.

Oliver este un tânăr lipsit de griji, fiu al unei familii de miliardari din Sterling City. Duce o viață de desfrâu, dar un naufragiu survenit într-o călătorie cu yachtul familiei, care trebuia să fie încă un weekend de distracție, băutură și amor cu sora prietenei cu care Oliver era de ceva vreme, se transformă într-un veritabil punct de cotitură. Deocamdată unic supraviețuitor al naufragiului, Oliver petrece 5 ani pe o insulă din Marea Chinei de Est care fusese închisoare și care acum oferă o viață de continuă luptă pentru supraviețuire. Agenți secreți, chinezi, mercenari, o întreagă faună este adunată acolo, pe insula de pe care Oliver crede că nu va scăpa niciodată, pentru că totul pare un joc absurd și prostesc, un fel de labirint din care nu știe cum să iasă. Războiul, oricare va fi fost acela, nu e nimic pe lângă iadul permanent de pe insulă. Dar pentru că are ceva de dus la capăt, nu încetează să spere într-o minune.

Într-o zi Oliver ajunge din nou acasă. Singura dorință de a supraviețui este întreținută de îndeplinirea "testamentului" tatălui său, care înainte de a-și trage un glonte în cap, sacrificându-se pentru fiul său (erau pe barca de salvare și nu mai aveau hrană de-ajuns), îi lasă lui Oliver un carnet plin cu numele unor magnați locali, spunându-i că aceștia au devenit prea mult sclavii banului și ai puterii și nu le mai pasă de orașul lor, distrugându-l moral. Cu limbă de moarte îi lasă sarcina de a supraviețui și de a curăța orașul de corupți și de mafie.

Experiența de pe insulă îl schimbă total pe Oliver, care devine un justițiar. Pentru a nu atrage atenția asupra persoanei lui, găsește o modalitate de a se deghiza, într-un soi de Robin Hood modern. Când are de rezolvat un caz de pe listă sau de salvat viața cuiva nevinovat, poartă un costum verde, cu glugă, arc și săgeți - aceasta fiind modalitatea de apărare pe care a perfecționat-o cel mai mult pe insulă. Aplică tot ceea ce a învățat acolo în misiunea pe care inițial și-o asumă singur, dar pe care ulterior vede că n-o poate îndeplini fără ajutoare. Pe parcursul luptei lui contra nedreptății i se alătură Diggle, garda lui de corp, Laurel - fosta prietenă care îl susține ca avocată fără să știe cine este el de fapt, Felicity - IT-isita firmei părinților lui, Queen Consolidated, și probabil alte personaje pe parcursul serialului.

Înaintând în misiunea sa, începe să facă diferența între răzbunare, omor gratuit și pedeapsă legală. La început omoară pe câțiva din lista tatălui său, apoi Diggle, polițist de meserie, îl ajută să-și dea seama că dacă va continua așa, nu va fi cu nimic diferit de un criminal. Mai apoi încearcă să dea rău-făcătorii pe mâna poliției și omoară doar dacă nu are de ales. Schimbându-și tactica, va observa că este din ce în ce mai greu să-și mențină anonimatul, ori să rămână cu mintea limpede când în joc e viața celor dragi lui.

Episoadele conțin scene din trecutul său pe insulă. Astfel, pe măsură ce curăță Starling City de corupți, amintirile din trecutul apropiat, felul în care Oliver devine The Hood, se succed ca niște flashuri. Apoi personajele și situațiile se dedublează: apare o justițiară care ucide cu sânge rece pe oricine îi stă în calea răzbunării pe tatăl ei - Helena Bertinelli, mai apare un carnet identic cu acela dat de tatăl lui în barca de salvare, ba chiar la un moment dat apare un alt the Hood cu arc și săgeți, care omoară de plăcere și din răzbunare oarbă și pare să vrea să-l compromită pe cel real, dar care deocamdată nu se lasă descoperit.

Până la urmă serialul este despre răzbunare în diferitele ei forme, dar care are în final același rezultat: ura totală duce la crimă, de pe oricare drum ar veni. 

Serialul place. Se urmărește cu ușurință, are acțiune din plin, umor, o tușă-două de romantism, are de toate. Oare va afla până la urmă Oliver cât de mult este implicată mama sa în mafia locală? Oare dacă va afla, o va da pe mâna justiției? Rămâne de văzut...

Sezonul 1 are 23 de episoade. Sezonul doi este în derulare.

Distribuția:

  • Stephen Amell - Oliver Queen, justițiarul Arrow, zis the Hood (=tipul cu glugă)
  • Katie Cassidy - Laurel Lance, avocată, fosta prietenă a lui Oliver
  • David Ramsey - John Diggle, garda de corp și ajutorul cel mai apropiat a lui Arrow
  • Willa Holland - Thea Queen, sora lui Oliver
  • Susanna Thompson - Moira Queen, mama lui Oliver și a Theei
  • Paul Blackthorne - Quentin Lance, tatăl lui Laurel, polițist, crede că Arrow este doar un criminal și vrea să-l prindă.
  • Emily Bett Rickards - Felicity Smoak, specialista IT a firmei Queen
  • Colin Donnell - Tommy Merlyn, cel mai bun prieten al lui Oliver
  •  
surse foto: wallpapere gratis, imdb.com





miercuri, 18 decembrie 2013

Da Vinci's demons, sezonul 1



Serialul de sorginte anglo-americană a început să fie difuzat în primăvara acestui an și urmărește viața lui Leonardo da Vinci de la 25 de ani încolo. Cu toate că în linii mari respectă povestea adevăratei sale vieți (de exemplu, faptul că i s-a descoperit talentul pt desen când era copil și a pictat un scut, sau că i s-a înscenat un proces de sodomie de către un bărbat cunoscut că presta favoruri erotice pentru bani), dar împletește adevărul cu elemente ficționale fantastice și religioasepentru a putea dezvălui talentul, geniul și personalitatea sa.

În principal este vorba despre o căutare a unei cărți misterioase numite Cartea Frunzelor, care aparține membrilor cultului Mithra. Leonardo este încet-încet acaparat de aceste mistere, pentru că el însuși este un ales al sorții și al acestui cult, apoi află că și mama sa făcea parte din aceeași comunitate spirituală. Prins între loialitatea pentru familia de Medici din Florența, și rivalitatea cu Vaticanul, Leonardo trece printr-o serie de întâmplări amuzante, riscante, macabre, cu iz de spionaj medieval, cu tușe fantastice de treceri prin timp, dezlegări de șarade conținute în fraze aparent mistice, cu iubire carnală fără prejudecăți.

M-au impresionat ingeniozitatea personajului, firul esoteric al poveștii (cultul lui Mithra), ca și intermezzo-ul pe la curtea lui Vlad Țepeș, în misiunea de salvare a unui abisinian torturat de voievod. Deși e un Țepeș ciudat, nemort, probabil cu mult mai crud decât a fost în realitate, am privit cu plăcută surprindere episodul 6, care face referire la călătoria în Valahia și la întâlnirea cu Vlad al III-lea.

Mi-ar plăcea să-l văd la vreo televiziune pe la noi. Dar poate că scenele erotice prea explicite, ca și excesul de gâturi tăiate lăsate la vedere, ar trimite episoadele, interesant denumite după lamele de Tarot, undeva pe la miezul nopții dacă nu chiar mai târziu. Dar și așa, aș sta să-l văd încă odată, și de ce nu?, poate cu o traducere mai bună decât pe internet.



Distribuția :

  • Tom Riley - Leonardo da Vinci
  • Laura Haddock - Lucrezia Donati, amanta lui Lorenzo de Medici și a lui Leonardo da Vinci
  • Blake Ritson - Contele Girolamo Riario, omul Vaticanului, nepot al Papei
  • Elliot Cowan - Lorenzo de' Medici
  • Lara Pulver - Clarice Orsini, soția lui Lorenzo de Medici
  • Gregg Chillin - Zoroastru
  • Hera Hilmar - Vanessa, prietenă și model al lui Leonardo
  • Eros Vlahos - Niccolò "Nico" Machiavelli
  • James Faulkner - Papa Sixtus al IV-lea
  • Tom Bateman - Giuliano de' Medici, fratele lui Lorenzo
  • Alexander Siddig - Al-Rahim
  • Paul Westwood - Niccoló Ardinghelli, soțul Lucreziei Donati.
  • Ross O'Hennessy - Comandantul Quattrone, șeful poliției florentine
  • David Schofield - Piero da Vinci, tatăl lui Leonardo.


luni, 2 decembrie 2013

Dracula, 2013

Aceasta este o recenzie cu multe elemente de tip spoiler. Dacă tu crezi că un text pe care îl citești în 2-3 minute îți dezvăluie acțiunea din zeci de ore de film, atunci articolul de față nu este pentru tine. Dar dacă ești genul de cinefil care vrea să știe dinainte câte ceva, ca să-și dea seama dacă un film sau serial este pe gustul său, te invit să lecturezi mai departe!

Reclama serialului spune că legenda e veche, doar sângele e nou. Corect până aici, serialul se vrea o ecranizare a la long a romanului omonim scris de Bram Stocker acum mai bine de un secol. Dar, deși firul principal al poveștii se menține în limitele cărții de bază, serialul este un melanj specific american, însă atât de bine prezentat, încât atrage, te ține în fața ecranului, te face să vrei să vezi ce mai urmează.

sursa - nbc.com
Primul episod începe cu o petrecere fastuoasă care amintește de Marele Gatsby și luxul în care acesta se desfăta. Mai apoi, pe măsură ce se înaintează în acțiune, apare o vânătoare de vampiri, o Buffy - spaima vampirilor maturizată, care, în mod previzibil, se îndrăgostește de Alexander (Dracula). Ceva mai încolo găsim alte piese de import al acestui puzzle cinematografic, de data asta preluate din Nemuritorul: vampirii mor doar dacă sunt decapitați. Uneori, când vampirul face salturi imposibile, aluzia la Matrix mi se pare foarte transparentă, cu atât mai mult cu cât redingota despicată la spate a lui Alexander/Dracula, aduce tare mult cu haina lui Neo, lungă, dar despicată la spate și ea. Nici legenda doctorului Frankenstein și a golemului său făurit în laborator nu este uitată, când profesorul Van Helsing, în strădania sa de a inventa o substanță care să anuleze efectele luminii solare asupra vampirilor, găsește o vampiriță pe care o preface în cobai pentru experimentele sale. Dar peste toate se înalță o intrigă dominată de societăți secrete, de teoria conspirației, de aluzii la francmasoneria care, zice-se, ar conduce lumea, de afaceri cu petrol, de o lume în plină transformare pe care poate că privitorul n-ar fi bănuit-o în plină epocă victoriană. Așadar suntem în Londra sfârșitului de secol nouăsprezece, într-o vreme a invențiilor, a descoperirilor științifice de tot felul. Alexander Grayson este un afacerist american venit la Londra să prezinte cum ar putea fi folosită electricitatea ca metodă de iluminat în timpul nopții - invenție, desigur, extrem de folositoare cuiva care nu poate să-și desfășoare activitățile la lumina zilei.

În fiecare episod descoperim câte ceva din trecutul său: el este Vlad, Vlad the Impaler, adică Țepeș, al doilea domnitor din dinastia Basarabilor, cel care a făcut parte din Ordinul religios al Dragonului, care apăra creștinătatea de semiluna otomană. Cu 400 de ani în urmă Vlad este condamnat de către ordin să rămână ne-mort și să se transforme în vampir. Ilona, iubita sa soție este arsă de vie tot de către Ordin. Un destin oarecum asemănător îl are Van Helsing, căruia Ordinul îi omoară familia. Helsing merge în România și îl dezgroapă pe Vlad, oferindu-se să fie asociat într-o cruciadă împotriva Ordinului Dragonului, care acum este plin de corupție și putred de bogat, conducând destinele oamenilor simpli.

sursa: nbc.com
Dar toate astea cer timp. Cei doi petrec aproape 10 ani până când reușesc să își pună planul în aplicare. Greyson devine foarte bogat și, ajungând la Londra, unde se aflau șefii Ordinului, începe să cumpere cele mai importante companii deținute de societatea secretă. Lucrurile se complică de la bun început, pentru că la petrecerea unde prezintă invitaților becurile electrice, o vede pe Mina, încarnarea Ilonei, fosta lui soție. Brusc, pasiunea renaște în trupul ne-mort al lui Vlad. Ca să fie aproape de ea, îl angajează pe viitorul ei soț, jurnalistul Johnatan Harker, la firma lui, apoi se oferă să găzduiască logodna lor la el acasă. Acest amănunt aparent nesemnificativ, va aduce în ochii tuturor atracția neobișnuită dintre el și frumoasa Mina. Pentru că interesul lui Alexander pentru cei doi tineri este suspect, și pentru că există bănuiala că pe el l-ar interesa persoana Minei, Johnathan îl atrage într-o capcană: ca să-i mulțumească pentru că le-a oferit propria casă la celebrarea logodnei lor, jurnalistul îi cedează lui, gazdei, dreptul primului dans cu Mina. Descumpănit vizibil și luat prin surprindere, Alexander, tip educat, nu are încotro și acceptă. Astfel toți cei prezenți observă cum mâinile mângâie - talia Minei, respectiv umerii și gâtul lui Alex - și privirile se scaldă una în cealaltă, incapabile să mai vadă și altceva în jur.

Cum Ordinul observase că în Londra apăruse un vampir, agenții fac tot posibilul să-l depisteze și să-l anihileze, fie cu paranormali, fie prin mijloace clasice - vezi răpirea și torturarea lui Renfield. Culmea ironiei, tomnatica vânătoare de vampiri, lady Jayne, văduva unuia din foștii șefi ai Ordinului, se avântă într-o aventură cu Alexander descoperind amândoi că se simt foarte atrași fizic unul de celălalt, ea devenind geloasă când simte că între Mina și Alexander este o legătură neobișnuit de puternică. Alexander se implică în relația cu ea mai ales din interes, având foarte mult de profitat financiar.

Personajul Dracula din serial este unul complex, cu mult mai bine configurat decât cel din celebrul film regizat de Francis Ford Coppola, care dacă ar fi "despuiat" de accentele horror și de legenda vampirului, ar fi un excelent film de dragoste. Dracula lui Coppola este un personaj schematic, la urma urmei,  sfâșiat între nevoia de a supraviețui și iubirea față de Mina. Dacă nu era un Gary Oldman care a interpretat magistral rolul contelui Dracula, prin detalii de excepție ale mimicii și expresiilor faciale, poate că filmul s-ar fi șters destul de rapid din mintea cinefililor. Alexander Greyson este un om normal, cult, educat, abil afacerist, care socializează, care iubește, care are ambiții și mai ales care-și poate stăpâni instinctele de vampir. Acestea din urmă, privite în ansamblul celorlalte laturi, umane ale personajului, par mai mult un gen de slăbiciuni de care nu poate scăpa.

sursa: nbc.com
Apoi personajele își modifică rolul, față de cele din romanul de proveniență: Renfield nu mai este un nebun internat într-un ospiciu, ci este un negru, majordomul și cel mai de încredere om din preajma lui Alexander. Van Helsing nu mai omoară vampiri ci îi dezgroapă și-i face asociați pentru a-și împlini gândul de răzbunare. Harker este un jurnalist, nu un avocat, Mina e studentă la medicină, Lucy Westenra are o pasiune lesbiană pentru Mina. De altfel concesiile față de mentalitățile prezentului nu se opresc aici: fiul lordului Davenport este un homosexual care se sinucide după ce iubitul lui este executat de Ordin.

Dar deocamdată Alexander abia și-a scăpat prietenul - pe Renfield - de la tortură și nu știe cum să împiedice căsătoria dintre Mina și Jonathan, după ce tot el i-a împăcat cu ocazia primei lor neînțelegeri. Jayne află că iubitul ei este vampirul pe care îl caută de secole, deși îi vine greu să creadă asta, Van Helsing se străduiește să găsească o soluție injectabilă care să anuleze efectul pe care îl are soarele asupra lui Alexander, ca să nu cumva să pară dubios faptul că el este activ numai după apusul soarelui.

Că Alexander și Renfield sunt, metaforic vorbind, cele două fațete ale aceleiași persoane, că negrul e binele iar albul e răul, că cel rău vrea să anihileze o organizație puternică dar coruptă și că prin asta, devine un justițiar, sau că personajele din societățile secrete cunosc ocultism și chiar practică diverse tehnici paranormale, că atracțiile inexplicabile dintre oameni ar putea avea la bază amintiri din alte vieți, în eventualitatea că reîncarnarea este o probabilitate reală, vă las pe voi să descoperiți și să savurați.



























Serialul s-a filmat la Budapesta, începând cu februarie 2013. În octombrie a fost difuzat primul episod. Este difuzat la NBC, vinerea.

Distribuția:

  • Jonathan Rhys Meyers - Dracula, Alexander Greyson
  • Jessica De Gouw - Mina Murray, Ilona
  • Thomas Kretschmann - Abraham van Helsing
  • Victoria Smurfit - lady Jayne
  • Oliver Jackson-Cohen - Jonathan Harker
  • Nonso Anozie - Renfield
  • Katie McGrath - Lucy Westenra

sursa foto: www.nbc.com si capturi video de pe youtube.