sâmbătă, 10 martie 2012

Papagalul Alex

Azi am gasit pe descopera.ro un articol extrem de interesant. Mai jos dau un citat. Iubitorii de animale nu vor fi surprinsi... si totusi, parca nu as fi zis ca un papagal vorbitor poate fi la fel de inteligent ca un om, dar viata bate filmul.

În cartea „Alex & me”, Irene Pepperberg a dezvăluit cea mai importantă concluzie la care a ajuns după 30 de ani petrecuţi în compania lui Alex: „Cea mai profundă lecţie pe care ne-a dat-o Alex se referă la locul nostru, al Homo sapiens, în natură. Revoluţia cogniţiei animale, în care Alex a jucat un rol important, ne-a arătat că oamenii nu sunt unici, aşa cum am crezut atâta timp. Nu suntem superiori celorlalte fiinţe din natură. Ideea că oamenii sunt diferiţi de restul vieţuitoarelor nu mai are credibilitate. Alex ne-a învăţat că facem parte din natură, nu suntem separaţi de ea. Această noţiune a «separării» a fost o iluzie periculoasă ce ne-a permis să exploatăm toate aspectele al lumii naturale - animale, plante, minerale - fără să ne pese de urmări. Astăzi suferim consecinţele acestei atitudini: sărăcie, foamete şi schimbări climatice. Acesta este darul pe care mi l-a lăsat Alex: mi-a arătat că natura este una singură şi m-a făcut să înţeleg rolul pe care îl jucăm noi în cadrul ei”. 

Cred ca animalele de casă reprezintă un factor important pentru copiii care vorbesc mai greu sau socializează mai greu. Am văzut copii care din ursuzi și triști au devenit vorbăreți, comunicativi, gălăgioși chiar, atunci când a intrat în viața lor animăluțul de care trebuia să aibă grijă.


sâmbătă, 3 martie 2012

Poveste despre capitalism

primita pe email


Mi-am adus aminte de o poveste de ”succes” nord-americană (nu eu, care va transmit, ci povestitorul ...) ! Acolo se spune că un expert în vânzări trebuie să reusească să vândă si frigidere eschimosilor! Nimic mai adevărat si mai capitalist!

Plecând de la această ”performanţă”, într-o corporaţie capitalistă producătoare de electrocasnice (la care mulţi dintre noi visăm sau visam să lucrăm – suna a multinaţională!) s-a pus această problemă, să fie vândute frigidere eschimosilor (în acest caz populaţiei native din Alaska ).

La o întâlnire de brainstorming a fost dezvoltată această idee: cum vindem frigidere eskimosilor? foarte simplu, răspunde cineva! îi convingem că îsi pun familiile în pericol dacă nu ţin mancarea într-un frigider! inventăm un institut care a făcut un studiu si rezolvam problema!

Genial! Alt specialist ridică o altă problemă: dar ei nu au curent, că locuiesc în igloo-uri! Mda, spuse managerul! Asta este o problemă! Le vindem generatoare, spuse cineva de la masa! Discutăm cu o firmă care face asa ceva! Da! excelent! Altcineva de la masă ridică o altă problemă si mai spinoasă: dragii mei! sunteţi copii? generatoarele merg pe combustibil! de unde benzinării?

Mda, cred că problema devine nerealistă spuse managerul! Asa cum am abordat problema generatoarelor, asa vom aborda si problema benzinăriilor, spuse un alt participant la întâlnire! Vorbim cu o firmă de specialitate! Da, putem face asta, spuse managerul! Un finanţist prezent la sedinţă îi întreabă pe ceilalţi: dragii mei, v-am ascultat pe toti! Problema ridicată de voi este îngrozitor de aberantă! Eschimosii nu au venituri, ei trăiesc din ce produc! Dacă nu au bani, cum vindeţi voi frigidere, generatoare, benzină? Se lăsă linistea!

 Din penumbra scaunului managerului apare un evreu bătrân îmbrăcat impecabil, finanţist de meserie (cum altfel), persoană pe care puţini de la masă o vedeau în firmă si aprope niciunul nu o cunostea! Le spune tuturor pe un ton blând: ori nu aveţi habar de societatea în care trăiţi, ori sunteţi superficiali, ori sunteţi stupizi! Ideea cu frigiderele este genială! Mai rămâne o mică problemă! Banii! Dar avem mai mulţi decât imaginaţia noastră poate duce! Cum banii sunt virtuali, îi putem transfera oricui, oricând, oriunde! prin credit! asa că mai adăugaţi si servicii de creditare produselor dumneavoastră, faceţi contracte de credit avantajoase (cui ?)! Semnaţi cu băncile înţelegeri pentru dezvoltare! spuneţi că deschidem noi pieţe si la treabă. Ce vă interesează pe voi mai mult decât frigiderele?

S-a lăsat linistea.......apoi managerul, pe un ton prietenos le spune celor prezenţi: daca nu aveţi ceva de adăugat, la treabă!

După 3 luni: regiunea target avea peste 100 de benzinării (din 5 iniţial), hypermarket-uri vreo 10 (din 1), sucursale bancare 150 (din 2 iniţial), familii de eskimosi cu frigidere: aprope toţi! ajunsese frigiderul un statut social! nu ai frigider,nu ai valoare! îţi vor muri copiii intoxicaţi cu bacteria inventată de institutul virtual din sedinţa de brainstorming!

După 6 luni au început să dispară benzinăriile, de la 100 la 40, hypermarket-urile s-au împuţinat (de la 10 la 3), sucursalele bancare si mai puţine: de la 150 la 30! Familii de eskimosi cu frigidere: toţi, dar puţini reuseau să le mai folosească pentru ca nu aveau bani de combustibil pentru generator!

După 1 an regiunea target avea 5 benzinării, 1 hypermarket, 2 sucursale bancare, toţi eskimosii aveau frigidere si generatoare, niciunul nu mai mergea, dar în schimb toţi primeau notificări că dacă nu îsi plătesc datoriile vor fi daţi afară de pe pământurile lor!

După 1 an si jumătate regiunea nu mai avea decât 1 benzinărie, niciun hypermarket, 1 sucursală bancară, si toţi proprietarii de frigidere la coadă la cantina săracilor! Le-au fost executate terenurile si prin asta si mijloacele de subzistenţă!

Vă sună cunoscut? Cred ca da! Se numeste capitalism! Bineînţeles că am văzut fotografiile zonei target din Alaska în primele 3 luni, si am rămas cu gura căscată realizând că ei acolo au absolut tot ce le trebuie iar mie îmi lipsesc unele dintre ele într-o capitală europeană! Dar oare fotografia aia exprima adevărul sau era o iluzie?

Să tragem linie: corporaţia de electrocasnice si-a primit banii pe frigidere (comisionate de hypermarketuri) de la băncile ce acordau credite, firmele de scule si-au primit banii pe generatoare de la băncile care au creditat achiziţionarea lor (comisionate de hypermarketuri), benzinăriile au vandut o perioadă (probabil pe carduri de credit), băncile au câştigat cel mai mult având şi terenurile eskimosilor executate prin neplata creditelor şi banii pe creditele neplătite de eskimosi pentru că i-au primit de la stat pentru a evita falimentul economiei globale (cică). si eskimosii? fără terenuri, fără frigidere, fără generatoare, fără viitoarele venituri (popriri), fără viitor!

Concluzia!

Nu vă cumpăraţi produse pe care nu vi le permiteţi (finanţiştii spun că dacă nu puteţi acoperi din surse proprii 25 - 40 % din valoarea unui produs, înseamnă că nu vi-l permiteţi, cu toate ofertele tentante ale băncilor).

Nu vă cumpăraţi produse inutile (si eu am în casă nenumărate cuţite electrice, feliatoare, mixere, masini facut tăiţei, etc!). Nu fiţi eskimosi!
Învăţaţi din această criză, informaţi-vă asupra produselor pe care le doriţi, gândiţi-vă dacă într-adevăr aveţi nevoie de ele! Adaptaţi-vă cumpărăturile după propriile necesităţi nu după ce vedeţi la alţii sau după sedinţa de ameţeală a vreunui reponsabil de vânzări! Fiţi eficienţi cu propria viaţă si cu propriile venituri! Trăiţi sănătos şi curat!


(un eskimos în mică măsură)
Succes tuturor!