Se afișează postările cu eticheta cotidian. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cotidian. Afișați toate postările

vineri, 27 martie 2015

Patanii cu menajere, II





Cand am cunoscut-o pe Luminita mai eram cu cineva, cu mai multa experienta in angajari decat mine. Mie ceva nu mi-a placut la ea, un anumit fel de a incerca sa-si bata joc de noi, asa, de la prima vedere. Un fel de mistocareala care se dorea mascata, dar vizibila totusi. Eu n-am crezut ca o voi mai vedea, dar sfatuitoarea mea, Andreea, a zis ca este o tipa ok si ca sigur ca veni pentru ca nu avea alternativa. Aici, a avut dreptate Andreea. Iar ceva-ul acela in neregula pe care l-am simtit eu la prima intalnire avea sa se desfasoare pe parcurs.

vineri, 5 decembrie 2014

Patanii cu menajere




De fapt, nu era menajeră și nu a fost niciodată, ci era prietena mea. Aveam nevoie de cineva să mă ajute cu treaba, în special să vină să-i pună de mâncare maică-mii (bătrână rău) la prânz. Era singura care acceptase, astă vară, când am fost nevoită să plec în excursie deși eram în doliu. Mă bucuram, mai ales că o cunoșteam de multă vreme și, credeam eu, suntem prietene de când lumea, pt că fusesem colege de bancă la generală. Apoi am pus-o să ude florile în prezența mea, să văd dacă a înțeles cum trebuie făcut ca să ajungă la cele de la pervaz, și am înlemnit. Avea o viteză supersonică vecină cu distrusul obiectelor prin casă. Cheia în yală, la fel, a învârtit-o de mai multe ori într-o fracțiune de secundă, de mi-a și stricat-o cumva, că prima tură merge foarte greu dacă nu tragi sau împingi foarte bine ușa, după caz.

sâmbătă, 19 aprilie 2014

Mesaj de Paste cu felicitare de Craciun de la dscLex.ro




Cândva, prin 2007, mi-am făcut cont pe dsclex. De la o vreme mai primesc de la ei cate un mesaj de sărbători. Dar de data asta e a doua oară când nu înțeleg de ce, de Paste, ei trimit un mesaj cu o felicitare de Crăciun. Că vreau să spun că și în 2012 am primit tot un mesaj-felicitare de Crăciun, înainte de Paște, de la dsclex.ro, ba chiar era scris Crăciun fericit (și Hanuka!) sub acea poză - noroc că am arhivat-o. 

O fi neglijență? O fi lene? Or fi ambele? Nu știu ... prima dată a fost amuzant, acum mi se pare jenant. Pentru ei.

Pe prima poză, în dreapta sus se află ora la care am primit această felicitare, ieri. Mai jos, mesajul primit pe 12 aprilie 2012, cu crenguța de vâsc (sau ce o fi, dar e plantă de iarnă) și cu mesajul de Crăciun și Hanuka fericit! Le scrisesem atunci că vine Paștele, nu Crăciunul, dar mesajul trimis pe adresa respectivă a venit înapoi la destinatar...


duminică, 29 decembrie 2013

Pe cont propriu sau cu o agentie de turism?




Exact. E vorba de vacanțe. Acum, fiecare metodă are avantajele și dezavantajele ei. Ca orice lucru pe lumea asta.

Dacă mă gândesc bine și eu aș vrea să călătoresc pe cont propriu. Dar este ceva mai scump decât printr-o agenție de turism, care obține reduceri la cazări. De exemplu, când am vizitat Scandinavia cu 800 de euro pachetul mă îndoiesc că aș fi putut avea 6 nopți de cazare (din cele 13) în hoteluri de 4 stele și 4 cazări la 3 stele, transport și mic dejun în toate cele 14 zile ale excursiei, plus ghid local pentru Cracovia, Varșovia și Berlin, la același preț, dacă mergeam pe cont propriu. Dar este foarte adevărat că nu m-aș fi culcat foarte târziu în noapte niciodată și că aș fi putut vizita pe îndelete tot ceea ce mi-aș fi dorit. Ăsta ar fi punctul cel mai important care înclină balanța în favoarea călătoritului pe cont propriu.

Pe de altă parte, eu călătoresc singură. Adică fără familie (pt că nu am așa ceva, în afară de două bucăți părinți bătrâni) și fără prieteni - am dar nu se prea încumetă să iasă din țară. Așa că nu mă prea văd ducându-mă "de nebună" prin cele țări, la tren sau autocar, prin magazine, prin hoteluri. Deși, cândva, am făcut-o. Dar a fost o singură dată, și am fost preluată de o gazdă. Deci... până la urmă nu am fost singură de tot în acea excursie.

Așa că, alături de marea dorință de a vizita obiectivele turistice pe îndelete, pe celălalt taler al balanței stau bugetul și temperamentul meu introvertit - că dacă aș fi foarte sociabilă, mi-aș găsi companioni de călătorie pe drum, dar nu intru în vorbă cu nimeni, dacă se poate; mă simt bine în carapacea mea. Amândouă acestea trag balanța în favoarea lor.

E drept, când mergi printr-o agenție de turism, mai ales într-un circuit, programul este relativ înghesuit, în încercarea de a bifa cât mai multe obiective, se renunță la vizitarea lor pe interior, trebuie să respecți programul impus de agenție - lucru care pe unii îi deranjează, dar altora, printre care mă număr și eu, li se pare dimpotrivă, o ușurare că nu mai trebuie să-și bată capul și cu traseul. De multe ori se ajunge foarte târziu, seara, la hotel, și nu mai ai timp de vizitat împrejurimile, de o plimbare, ba chiar mai rămân doar 4-5 ore de somn până dimineața, apoi picotești în autocar în loc să mai vezi peisajul.

Dar una peste alta, prefer un circuit cu o agenție de turism, decât aventura de a călători de una singură prin lume. Prefer să stau single în cameră și să nu plătesc diferența (asta se întâmplă doar la www.omnia-turism.ro din câte cunosc) sau să fiu cuplată cu o altă doamnă care călătorește singură. Prefer să fiu dusă exact la locurile cele mai importante de pe traseu, să nu-mi bat eu capul cu masa și cazarea, să mă bucur doar de ceea ce-mi oferă excursia în sine. Nu caut perfecțiune, așa ceva cred că nu se poate găsi nicăieri. Dar atât cât pot, îmi fac din visul meu o relaxare, o plăcere și o formă de cunoaștere. În rest, funinginea unui anume disconfort se spală rapid, iar când ajung acasă nu mai rămâne decât frumusețea locurilor prin care am trecut.




marți, 11 iunie 2013

Diferenta dintre un forum si un blog

Raspunzand zilnic comentatorilor blogului meu am ajuns la concluzia ca unele persoane, din neatentie probabil, confunda un forum de discutii cu un blog personal.

Am scos dintr-un coment urmatorul citat: "inteleg ca va deranjeaza comentariile celor care considera ca filmul e f tras de par si va intrebati care e scopul comentariilor. Simplu: placerea de a discuta cu oameni interesati de acelasi subiect."

Inca odata spun, nu. Nu ma deranjeaza ca altii au o alta parere - de altfel parerea este aceeasi, reactia la serial e alta - ci repetabilitatea acelorasi comentarii la mai toate episoadele acelui serial ma deranjeaza. Sa mi se spuna de zece ori acelasi lucru, ma deranjeaza.

In alta ordine de idei, placerea de a discuta cu oameni interesati de acelasi subiect o exercitati pe un FORUM, nu pe un blog. Pe un blog discutati cu autorul acelui blog, in primul rand. Adica, cu mine. Si in plan secund vorbiti si cu alti useri care comenteaza.

Pe de alta parte, atunci cand ceva ma revolta, ma enerveaza, mi se pare neplacut, nefolositor, etc, ma indepartez de sursa acelui ceva generator de disconfort. Cu alte cuvinte, daca nu-mi place un serial, nu ma uit la el, daca nu-mi place o persoana, ii intorc spatele.

Asa ca va rog sa intelegeti nedumerirea mea față de faptul că exista oameni care afirma ca ii revolta sau nu le place un serial ori un personaj principal, dar se uita in continuare la film si/sau citesc rezumatele scrise de mine. Fara suparare, ceva nu-i in ordine in toata aceasta chestiune. Cand subconstientul (care va determina sa va uitati la un film in ciuda oricarui impediment) nu se "pupă" cu constientul (prin care va dati seama ca nu va place deloc acel film), inseamna ca aveti o problema. Iar dacă e o placere sa discutati in contradictoriu si sa folositi un limbaj agresiv cu termeni precum "cioclovina", "dobitoaca", "tembel/a", "tută", la adresa unor actori, adica a unor persoane despre care nu știți absolut nimic si pe care nu le-ati văzut altfel decat "pe sticla", atunci e si mai grav. Daca am ajuns sa judecam niște măști, niște produse imaginare, ca si cum ar sta in casa cu noi si ne-ar influenta in mod direct viata, ce sa mai vorbim?!?

Acestea fiind spuse, rezumatul episodului 12 din Iffet va fi postat pe blog până mâine seară.

Noapte buna!


sâmbătă, 1 iunie 2013

Pisicile copilariei mele

Pe pisica vecinilor de vis-a-vis, care au o agentie de turism, o cheama Lisa. Sau Issa, de la Issis. Au avut si un motan, Ramses. E plin de zeitati si faraoni egipteni la ei :) Lisa e o pisicuta mica, blanda - desi nu ma lasa s-o prind - neagra cu ochi verzi, frumusica, si tare, tare mancacioasa. Nu-ti vine sa crezi cat e in stare sa manance pisica asta! :D  "Cerseste" de mancare pe la toata lumea din cartier, desi sunt convinsa ca primeste destul si acasa la ea.

Ai mei imi zic ca am avut si eu una ca ea, cand eram de-o șchioapă. Fireste, nu mi-o amintesc. Cica ma jucam prin curte de mama focului, cu ea si cu Lăbuș, catelul cu o palma mai mare ca ea. Pe vremea aceea jucăriile nu era un lucru rar, dar lumea nu prea le cumpăra jucării copiilor lor, doar așa, câteva, în rest, curtea, florile, fluturii - ah! câte pungi și bețe nu am stricat ca să-mi fac plasă de prins fluturi! - pisicile și câinii, vecinii, rudele apropiate și copii din cartier erau jucăriile noastre de zi cu zi.

Nu știu cum e mai bine, să te pricepi la butonat calculatoare și toate alea, sau sa socializezi normal, afară, la aer, în soare printre cei de-o vârstă cu tine? Poate un echilibru între cele două n-ar strica. Uneori am impresia că mi-e dor săp aud chiote de copii pe sub geamul blocului, acum mult prea liniștit și aparent pustiu.











marți, 30 aprilie 2013

Multumesc pentru vizite

Pentru că unii vizitatori au impresia că dacă folosesc site-uri de trafic gratuit, înseamnă că în realitate, vizitele către blogul meu sunt minime, vreau să arăt că lucrurile nu stau tocmai așa.

De aceea am făcut un screenshot de unde rezultă foarte clar, cred eu, că de la google pe luna aprilie a acestui an am avut peste 67.000 de vizite, iar de la site-ul de trafic la schimb, trafic-site.ro sau de la altele despre care voi scrie în următoarele zile, am mult mai puține vizualizări și anume 1221.

De aceea nu pot decât să mulțumesc cu tot dragul celor care zi de zi găsesc câte ceva interesant sau amuzant de citit pe blogul meu. Și dacă tot am ajuns aici, vă rog să-mi mai sugerați despre ce ați mai vrea să mai scriu, la filme, cărți (în câteva zile va fi și această pagină), seriale. Nu am uitat de sugestiile făcute la filme, vine vacanța și le voi onora pe toate câte mi le-ați propus sau mi le veți propune.

Vă iubesc!























Varful de trafic de pana acum a fost atins in luna martie a acestui an, cu peste 200.000 de vizualizari.


joi, 15 noiembrie 2012

Cicero

CICERO anul 55 inainte de Christos - Cel mai bun discurs... scurt si clar !

"Bugetul trebuie echilibrat, Tezaurul trebuie reaprovizionat, Datoria publica trebuie micsorata, Aroganta functionarilor publici trebuie moderata si controlata, Ajutorul dat altor tari trebuie eliminat pentru ca Roma sa nu dea faliment. Oamenii trebuie si invete din nou sa munceasca in loc sa traiasca pe spinarea statului."

 In concluzie, nu s-a modificat nimic de 2066 de ani !!! 


Parc in Oslo, foto din colecția personală

joi, 18 octombrie 2012

Femeia de peste 40 de ani



primita in mesaj forward:

Pe măsura ce înaintez în vârstă, apreciez cel mai mult femeile trecute de 40 de ani.

O femeie trecută de 40 de ani nu te va trezi niciodată la miezul nopţii să te întrebe la ce te gândeşti. Ei nu-i pasă la ce te gândeşti.
Dacă o femeie trecută de 40 nu vrea să urmărească un meci, nu stă prin preajmă miorlăindu-se. Face ceva ce chiar îşi doreşte să facă. Şi de obicei e vorba de ceva mult mai interesant.

O femeie trecută de 40 se cunoaşte suficient pe ea însăşi ca să fie sigură de cine este, ce este, ce vrea şi de la cine. Sunt puţine femei trecute de 40 cărora le pasă de ce-ai putea gândi despre ele sau despre ce fac.

Femeile trecute de 40 au o mare demnitate. Rareori se apucă să ţipe la tine la operă sau în mijlocul unui restaurant foarte scump. Desigur, dacă o meriţi, nu ezită să tragă în tine.
Femeile trecute de 40 de ani sunt generoase cu laudele, deseori nemeritate. Ele ştiu cum e să nu fii apreciat.

O femeie peste 40 are încredere să te prezinte prietenelor ei. Una mai tânără cuplată cu un bărbat îşi ignoră deseori chiar şi cele mai bune prietene pentru că nu are încredere să le aducă în preajma lui. Celor peste 40 nu le prea pasă dacă eşti atras de prietenele ei pentru că ştie că ele nu o vor trăda.

Femeile devin medium pe măsură ce îmbătranesc. Niciodată nu trebuie să-ţi mărtusiseşti păcatele unei femei peste 40. Ele ştiu întotdeauna.

O femeie trecută de 40 arată bine purtând un ruj roşu strălucitor. Asta nu e valabilă şi pentru una mai tânără. Odată ce a trecut de un rid sau două, o femeie peste 40 este de departe mai sexy decât omoloaga sa mai tânără.

Femeile de peste 40 de ani sunt deschise şi oneste. Ele îţi vor spune imediat dacă eşti un ticălos sau te porţi ca un ticălos. Niciodată nu trebuie să te întrebi cam pe unde te situezi în relaţia cu ele.

Da, preţuim femeile trecute de 40 de ani pentru o mulţime de motive. Din păcate, nu e reciproc. Pentru fiecare femeie uluitoare, inteligentă şi fierbinte, trecută de 40 de ani, există o relicvă cu chelie şi burtă în pantaloni galbeni, făcându-se de râs alături de o chelneriţă în vârstă de 22 de ani.



sâmbătă, 4 august 2012

Asa scrie Cartarescu?!?!!

Spre rusinea mea recunosc ca nu am citit nimic, semnificativ sau nu, scris de acest domn; pur si simplu pt ca nu prea mai citesc, si asta de niste ani de zile. Presupun ca toti, sau macar unii, avem aceasta lehamite de citit de la o varsta incolo, ca doar n-oi fi singura cu "boala" asta. 

Iar azi, intr-un articol de pe net, gasesc niste citate dintr-o carte a dansului. Si nu-mi prea vine sa cred ochilor. Nu-mi imaginasem ca un scriitor considerat important, debiteaza asemenea lucruri. Dar neah!, fiecare avem slabiciunile noastre, nu?

Bucata cu pricina, aici:

"... acelasi Cartarescu, intelectualu’ care, in romanul “Orbitor. Aripa dreapta”, scria relaxat : “Uite cum e cu tara: cica limbricul iese cu fi-su dintr-un cur plin de cacat, ca sa-i arate cum e afara (…). Limbricu-ala mic se gandeste ce se gandeste si dup-aia zice: “Pai, taticule, dac-aici e atit de frumos, de ce trebuie sa traim noi in gaura aia paroasa?, in duhoarea aia de cacat, in bezna aia groaznica?” Da’ taica-su-i zise rastit: “Fiule, sa nu mai vorbesti asa! Aia-i Patria!” (pag. 58).  Magnific, nu? Iar dupa 26 de pagini recurge la practici mai pe intelesul tuturor: “Ii placea sa-si puna degetul pe fund si sa-l miroasa apoi”. Treaba ta, patriotule intelectual, dar de ce faci si bilute?"



Sursa articol: http://www.enational.ro/breaking-news-facute-praf/cartarescu-si-a-uitat-degetul-in-fund-177764.html

luni, 30 iulie 2012

Estul va deveni deodata, vest?!??

Ma intreb... ce interes avea Viktor Orban sa indemne - din Romania!!! venit fiind la Baile Tusnad la nush'ce scoala de vara!! - cetatenii romani de origine maghiara din Transilvania sa boicoteze votul?!???  Care-i gheşeftul?

Eeeeh, si-asa am mult timp liber la dispozitie, ia sa ma apuc de invatat limba maghiara ca nu se stie daca nu cumva din judet al regiunii de nord-est, Neamtul nu va deveni un judet la granita de vest a Romaniei.

Asa ca, mi a csók, egy nagyszerű hét !






P.S.1 -  Un articol de blog care-mi merge la inima: http://ochidepisica99.wordpress.com/2012/07/30/un-vot-distanta-scrisoare-pentru-romani/

P.S. 2 - Tot rasfoind netul am aflat ca nu s-a negociat autonomia Transilvaniei intregi, ci doar a 3 judete.... ca sa vezi! si eu care ma speriasem!!!
(de altfel era de asteptat. Hurezeanu spusese intr-o emisiune acum 3-4 saptamani ceva de genul ca udemereul va negocia la sange si se va vinde foarte scump... dar atunci nu m-am gandit chiar pana acolo. Zarurile sunt aruncate, ca de obicei: unii obtin autonomia, ceilalti bat toba reunificarii cu Basarabia. Ca de stiut, au stiut cu totii cine ce face si ce negociaza. Eu nu cred in piesa dezbinarii pe care o vad jucata in media zi de zi. Stanga si dreapta provin din acelasi trup, nu sunt separate deloc.)


Oare cum de la unii se poate sa aiba reprezentanti care tin cont si de interesele celor multi, iar la noi nu?


P.S. 3 - 31 iulie, ora 6.20 dimineata. Noaptea e un sfetnic bun, si cum in ultimii ani m-am invatat sa citesc printre randurile declaratiilor politicienilor si printre vorbele adesea redundante ale emisiunilor TV (nu neaparat cu succes de fiecare data), intuitia imi spune ca acel procent de 52% este real, dar probabil datorita unor interese cu mult mai mari este preferabila varianta invalidarii referendumului. La Realitatea tv, la 11 noaptea s-a afisat acel banner cu rezultatul de 44 si ceva de procente, sub care scria mare ca ref. este invalid. Sus, cu litere mult mai mici, scria ca era vb despre rezultatele de pana la ora 21. Hurezeanu a sarit ca ars la Cretuleasca somand-o sa scoata de pe ecrane chestia cu ref-ul invalid, ceea ce dupa niste minute s-a si intamplat. Cu alte cuvinte, dinainte era stabilita invalidarea, doar noi nu trebuia sa stim.... Apoi vehicularea procentului de 52% facuta doar in seara aceea de catre USL, si apoi tacerea lor subita asupra acestui procentaj, si nu in ultimul rand un articol de acum o luna despre E. Udrea care spunea ca USL va avea o surpriza de proportii la ref. Cireasa de pe tort a fost gestul lui Base de a-i da foaia alba lui Crin sa-si scrie demisia din viata politica, asa cum spusese ca o va face, atunci, cu o luna in urma, la sedinta din Parlament.


De cele mai multe ori adevarul este spus voalat, este ascuns in anumite gesturi, sau in articole deloc intens mediatizate. Este doar o chestiune de timp pana inveti sa le pui cap la cap si sa intelegi cate ceva. Desi, pana la urma cred ca nici nu merita sa-ti bati capul cu asta.



marți, 1 mai 2012

De Traiani et Paulus

Toata lumea vorbeste despre statuia lui Traian din fata Muzeului de Istorie din Bucuresti. Dau si eu un search pe net, vaz statuia si nu prea pricep. Drept e, ca nu ma pricep la arta, ca un cunoscator.
Ce as avea de spus, e ca din cate stiu, romanii au fost un popor civilizator, au cucerit teritorii, dar nu au distrus, dimpotriva, au lasat in urma cetati, castre, drumuri, apeducte, au adus cu ei, pe unde au trecut, o civilizatie intreaga. Si atunci de ce sa reprezinti un imparat care a adus civilizatia pe aceste meleaguri, in curu' gol?!?!??! Acum sculptorul nu mai este, e decedat din 2008, si citesc ca aceasta statuie este o copie a aceleia originale care se gaseste la Roma.

Ma rog!... Si ce parascovenie e aia cu lupoaica si sarpele (dragonul, de fapt, simbolul dacic, noi zicem ca e lup, dar altii zic ca e dragon, si tare mi-e ca au dreptate:) ) uniti ca niste gemeni siamezi din India sau Pakistan, la cap?!

Si intreb si eu: de ce pe scari, nene ?!??!?! Nici pe trotuar, nici la intrare, pe scari!!

Deh! Ganduri de femeie, nu ma luati in seama :)

Ce e cu Paul? Cum care Paul? Lambrino, care altul? Ce legatura are cu Traian? S-ar putea sa vedem peste vreun an jumate, asa. Aaaa, si deocamdata sunt cumetri. Aveti dreptate, nu cu imparatul, cu ălălalt Traian.
Asta-i tot de pe net. Da' orsicum, Paul, bre ??!?!?!?

Ma duc sa pun patrunjelul in ciorba. Va pup! :*

sâmbătă, 10 martie 2012

Papagalul Alex

Azi am gasit pe descopera.ro un articol extrem de interesant. Mai jos dau un citat. Iubitorii de animale nu vor fi surprinsi... si totusi, parca nu as fi zis ca un papagal vorbitor poate fi la fel de inteligent ca un om, dar viata bate filmul.

În cartea „Alex & me”, Irene Pepperberg a dezvăluit cea mai importantă concluzie la care a ajuns după 30 de ani petrecuţi în compania lui Alex: „Cea mai profundă lecţie pe care ne-a dat-o Alex se referă la locul nostru, al Homo sapiens, în natură. Revoluţia cogniţiei animale, în care Alex a jucat un rol important, ne-a arătat că oamenii nu sunt unici, aşa cum am crezut atâta timp. Nu suntem superiori celorlalte fiinţe din natură. Ideea că oamenii sunt diferiţi de restul vieţuitoarelor nu mai are credibilitate. Alex ne-a învăţat că facem parte din natură, nu suntem separaţi de ea. Această noţiune a «separării» a fost o iluzie periculoasă ce ne-a permis să exploatăm toate aspectele al lumii naturale - animale, plante, minerale - fără să ne pese de urmări. Astăzi suferim consecinţele acestei atitudini: sărăcie, foamete şi schimbări climatice. Acesta este darul pe care mi l-a lăsat Alex: mi-a arătat că natura este una singură şi m-a făcut să înţeleg rolul pe care îl jucăm noi în cadrul ei”. 

Cred ca animalele de casă reprezintă un factor important pentru copiii care vorbesc mai greu sau socializează mai greu. Am văzut copii care din ursuzi și triști au devenit vorbăreți, comunicativi, gălăgioși chiar, atunci când a intrat în viața lor animăluțul de care trebuia să aibă grijă.


miercuri, 15 februarie 2012

Cum deszapezesc altii

O sa ziceți ca-s cârcotașă si ca noi nu suntem ca japonezii; (dincolo de faptul ca ma opăresc și-mi vine să zic da' de ce mama ma-sii nu suntem ca ei? de ce ne complacem in a fi mai prejos decât alții?!??!?!), o sa va spun ca săptămâna trecuta pe unul din cele doua posturi tv de pe net, Realitatea sau A 3, s-a scos de la arhiva un filmuleț alb-negru, vechi de prin anii '70 în care se deszăpezeau arterele mari ale Bucureștiului fix la fel cum vedeți în primul clip de mai jos.  Adică de ce pisici atunci aveam utilaje din astea, mai mici un pic, si acum nu avem decât niște lame și alea putine si care abia fac faţă? Nu știu cum sa zic, dar de niște ani încoace drept sa spun m-am saturat sa aud aceeași scuza tembela cum ca autoritățile au fost luate prin surprindere de iarna/ploi/vara și restu' anotimpurilor.
Da' când o sa fiți pregătiți, ca bani înțeleg că se alocă și nu puțini?
Bun. Nu trebuie să așteptăm de la alții să ne ajute in caz de probleme. Ne ajutăm singuri.
Dar atunci să avem și posibilitatea de a refuza să plătim taxe obligatorii către cei care sunt mereu surprinși și mirați.





luni, 6 februarie 2012

Iarna in imagini

Nu-s multe. Si doar din curtea din spatele blocului. Ieri făceam pârtie prin zăpadă pt pisicile mele cărora nămeții le treceau de căpşor. Ce s-au mai jucat după ce am ieșit cu mătura la tras dungi prin zăpada moale :)))

Se mai văd liliecii, unul alb și unul violet, zmeura, lângă gardul viu, cioata de la un fost vișin, trandafirii - cei mai frumoși trandafiri. Nu mă pricep să spun cum îi cheamă, dar am unii galbeni, alții roșu burgund, care când sunt boboci sunt aproape negri, iar restul sunt frez.
Tufele de hortensie și de stânjenei sunt bine ascunse sub stratul de zăpadă. Cam așa e grădina din fața geamului meu. Abia aștept să vină primăvara să vedeți ce flori multicolore am - mai sunt și niște maci, ghiocei, viorele, și o forsiția într-un colț de bloc.

Pe curând!






duminică, 15 ianuarie 2012

Vis de ianuarie

Noroc ca afara e cald, si asa, in casa e cald de asemenea. Un vecin asculta muzica la maxim, la televizor se aud niste vuvuzele. Sau asa ceva.

Regele negru a luat un nebun de alb. Piesele negre sunt mai multe, si mai frumoase. Bine si multiplu faţetate. Lucesc, bine unse cu tot felul de pomezi, ca nu cumva sa se zgârie. Piesele albe sunt firave, putine si curate. Simplu alcatuite. Si totusi apartin aceluiasi set. Albul muta haotic, negrul se retrage si se gandeste. Ar vrea un fel de remiza daca nu chiar un mat.

Afara e senin, buletinul meteo anuntase viscol si zapada in toata tara in acest weekend, seismologii se asteapta la un cutremur mare care sa se simta in capitala.

Iar eu visez la intinderi nesfarsite de zapada ...

miercuri, 11 ianuarie 2012

Site de socializare pt animale

Asa ceva n-am mai vazut si cred ca nici voi :))
Si pt ca mâţele mele socializeaza destul pe afara, nu le-am facut cont pe site, de teama sa nu-mi ocupe locul la calculator. Si asa una din ele cum prinde scaunul liber, cum se colăceşte pe el si adoarme instant :DD






miercuri, 28 decembrie 2011

Interviu cu Teo

da, cu Teo Trandafir.
Cu Teo, care indreapta un deget acuzator catre mentalitatea romaneasca in care conteaza imaginea, aparenta, si nu ce e dincolo de ea. In care conteaza forma si nu continutul.

Cu Teo, care recunoaste raspicat ca a slabi 60 de kg in cateva luni sau un an, a fost (si este oricand) o prostie. Mai bine zis, o mare greseala.
Eu am subînţeles că ăsta e unul din principalele motive ale problemelor ei recente de sănătate. Cu pancreasul nu te joci de-a slăbitul.

Eu, cand am facut tot posibilul sa aflu cauza tendintei la ingrasare, am aflat, despre mine, un lucru: ca insulina in exces nu e deloc straina de kg in plus si ca nici nu este usor de controlat greutatea corporala cand te confrunti cu asta.

Interviul cu Teo, aici: http://www.csid.ro/lifestyle/teo-trandafir-in-ultimul-an-am-invatat-sa-merg-de-5-ori-9099332/

marți, 27 decembrie 2011

Strictete sau...?

De cateva luni bune, de aproape un an, am descoperit forumurile de vot la schimb. Romanesti si straine. In afara lor mai exista niste comunitati pe facebook create cu acelasi scop.

Primele la care am aderat si eu, despre niste formuri americane vorbesc, sunt permisive de tot, fiecare face ce vrea, cum vrea, lucrurile se aranjeaza din mers intre useri. Altele, sunt ceva mai restrictive, cu reguli si moderatori. In schimb pe facebook am fost adaugata de foarte curand la niste grupuri de vote-exchange, dintre care unele secrete. Unul singur, care-mi si place, pt ca ofera un procent extrem de inalt de voturi returnate (din 30 oferite primesc cu siguranta 28 inapoi) este foarte restrictiv. Nu respecti regulile si/sau nu votezi in mod real, esti banat de tot din prima si niciodata nu mai esti primit inapoi chit ca-ti faci alte conturi fb cu diverse nume de utilizator. Nu stiu care e modalitatea de a fi prins cu ocaua mica, dar se vede treaba ca se poate.

Ce am invatat din aceste comunitati? Ca acolo unde nimanui nu-i pasa de nimic, frauda e la ea acasa, fie ca e vb despre vot hipermultiplu (a se citi sute de conturi clona de pe care se dau tot sute de voturi, am vazut si cereri de schimb cu peste 1000 de voturi !!! ), fie ca e vorba despre a zice din taste ca ai votat, si de fapt nici sa nu fi accesat linkul omului.

Cu cat creste rigurozitatea regulilor si controlul lor, cu atat lumea devine mai corecta si voteaza in mod real. In acest fel toata comunitatea de votanti este multumita. E drept ca poate dura 2 ore sa votezi tot wall-ul si apoi ai dreptul sa pui si tu cererea de vot (in caz contrar unul din admini face ca mesajul tau sa dispara si tu sa nu mai poti scrie pe wall), dar in urmatoarele 20-22 de ore, voturile oferite iti sunt returnate in totalitate.

Destul de bizar mi se pare mie, ca aceleasi persoane care fraudeaza in forumurile lasate la voia intamplarii, te voteaza cuminte si prompt pe grupurile cu restrictii maxime.

Extrapolând situatia la societatea unei tari, oare cum e mai bine: sa fie legi care nu se respecta si nu prea se aplica sau sa te ia naiba daca ai incalcat legea fie si cu un milimetru??!

Hai, va pup si Craciun fericit! :)


marți, 20 decembrie 2011

A venit iarna...

... acopera-mi inima cu ceva...

parafrazand cantecul si poezia, care, de fapt, se referea la toamna :)
Azi dimineata ma trezesc eu cu o usoara durere de cap. Pe care de cele mai multe ori o am de la aerul rece. A se intelege ca rece inseamna la mine sub 20 de grade. Asta sunt, ce sa fac?

Ma dau jos nervoasa deja, din pat, crezand ca vreun sturlubatic de "copchil" mi-a deschis usa (aia stricata care statea intredeschisa, ca altfel ramaneam blocata pe dinauntru) de tot si uite asa s-a lasat frigul in camera mea. Dar usa era ok, adica intredeschisa doar un pic. Boooon! Inseamna ca au inchis centrala, si ma reped si mai nervoasa spre calorifer. Care era cat se poate de fierbinte, vreau sa zic. :)

Dau drumul la plita sa-mi pun de cafea, gandind ca poate o sa-mi treaca durerea de cap de la cafeina. Apoi dau la o parte draperia ca sa caut la frigider - adica pe pervazul geamului, unde este frig - oarece de mancare pt micul dejun.

Si ma calmez instant :D afara ningea cu acte in regula, linistit, ca si cum timpul ar sti ca vine Craciunul caruia parca nu-i sta bine sa fie altfel decat alb sclipitor, nu?



_______________________________________________________
R:

Cauti apartamente 2 camere ? Rasfoieste site-ul newtown.ro si o sa gasesti  un apartament 2 camere Bucuresti !

_______________________________________________________