luni, 2 decembrie 2013

Dracula, 2013

Aceasta este o recenzie cu multe elemente de tip spoiler. Dacă tu crezi că un text pe care îl citești în 2-3 minute îți dezvăluie acțiunea din zeci de ore de film, atunci articolul de față nu este pentru tine. Dar dacă ești genul de cinefil care vrea să știe dinainte câte ceva, ca să-și dea seama dacă un film sau serial este pe gustul său, te invit să lecturezi mai departe!

Reclama serialului spune că legenda e veche, doar sângele e nou. Corect până aici, serialul se vrea o ecranizare a la long a romanului omonim scris de Bram Stocker acum mai bine de un secol. Dar, deși firul principal al poveștii se menține în limitele cărții de bază, serialul este un melanj specific american, însă atât de bine prezentat, încât atrage, te ține în fața ecranului, te face să vrei să vezi ce mai urmează.

sursa - nbc.com
Primul episod începe cu o petrecere fastuoasă care amintește de Marele Gatsby și luxul în care acesta se desfăta. Mai apoi, pe măsură ce se înaintează în acțiune, apare o vânătoare de vampiri, o Buffy - spaima vampirilor maturizată, care, în mod previzibil, se îndrăgostește de Alexander (Dracula). Ceva mai încolo găsim alte piese de import al acestui puzzle cinematografic, de data asta preluate din Nemuritorul: vampirii mor doar dacă sunt decapitați. Uneori, când vampirul face salturi imposibile, aluzia la Matrix mi se pare foarte transparentă, cu atât mai mult cu cât redingota despicată la spate a lui Alexander/Dracula, aduce tare mult cu haina lui Neo, lungă, dar despicată la spate și ea. Nici legenda doctorului Frankenstein și a golemului său făurit în laborator nu este uitată, când profesorul Van Helsing, în strădania sa de a inventa o substanță care să anuleze efectele luminii solare asupra vampirilor, găsește o vampiriță pe care o preface în cobai pentru experimentele sale. Dar peste toate se înalță o intrigă dominată de societăți secrete, de teoria conspirației, de aluzii la francmasoneria care, zice-se, ar conduce lumea, de afaceri cu petrol, de o lume în plină transformare pe care poate că privitorul n-ar fi bănuit-o în plină epocă victoriană. Așadar suntem în Londra sfârșitului de secol nouăsprezece, într-o vreme a invențiilor, a descoperirilor științifice de tot felul. Alexander Grayson este un afacerist american venit la Londra să prezinte cum ar putea fi folosită electricitatea ca metodă de iluminat în timpul nopții - invenție, desigur, extrem de folositoare cuiva care nu poate să-și desfășoare activitățile la lumina zilei.

În fiecare episod descoperim câte ceva din trecutul său: el este Vlad, Vlad the Impaler, adică Țepeș, al doilea domnitor din dinastia Basarabilor, cel care a făcut parte din Ordinul religios al Dragonului, care apăra creștinătatea de semiluna otomană. Cu 400 de ani în urmă Vlad este condamnat de către ordin să rămână ne-mort și să se transforme în vampir. Ilona, iubita sa soție este arsă de vie tot de către Ordin. Un destin oarecum asemănător îl are Van Helsing, căruia Ordinul îi omoară familia. Helsing merge în România și îl dezgroapă pe Vlad, oferindu-se să fie asociat într-o cruciadă împotriva Ordinului Dragonului, care acum este plin de corupție și putred de bogat, conducând destinele oamenilor simpli.

sursa: nbc.com
Dar toate astea cer timp. Cei doi petrec aproape 10 ani până când reușesc să își pună planul în aplicare. Greyson devine foarte bogat și, ajungând la Londra, unde se aflau șefii Ordinului, începe să cumpere cele mai importante companii deținute de societatea secretă. Lucrurile se complică de la bun început, pentru că la petrecerea unde prezintă invitaților becurile electrice, o vede pe Mina, încarnarea Ilonei, fosta lui soție. Brusc, pasiunea renaște în trupul ne-mort al lui Vlad. Ca să fie aproape de ea, îl angajează pe viitorul ei soț, jurnalistul Johnatan Harker, la firma lui, apoi se oferă să găzduiască logodna lor la el acasă. Acest amănunt aparent nesemnificativ, va aduce în ochii tuturor atracția neobișnuită dintre el și frumoasa Mina. Pentru că interesul lui Alexander pentru cei doi tineri este suspect, și pentru că există bănuiala că pe el l-ar interesa persoana Minei, Johnathan îl atrage într-o capcană: ca să-i mulțumească pentru că le-a oferit propria casă la celebrarea logodnei lor, jurnalistul îi cedează lui, gazdei, dreptul primului dans cu Mina. Descumpănit vizibil și luat prin surprindere, Alexander, tip educat, nu are încotro și acceptă. Astfel toți cei prezenți observă cum mâinile mângâie - talia Minei, respectiv umerii și gâtul lui Alex - și privirile se scaldă una în cealaltă, incapabile să mai vadă și altceva în jur.

Cum Ordinul observase că în Londra apăruse un vampir, agenții fac tot posibilul să-l depisteze și să-l anihileze, fie cu paranormali, fie prin mijloace clasice - vezi răpirea și torturarea lui Renfield. Culmea ironiei, tomnatica vânătoare de vampiri, lady Jayne, văduva unuia din foștii șefi ai Ordinului, se avântă într-o aventură cu Alexander descoperind amândoi că se simt foarte atrași fizic unul de celălalt, ea devenind geloasă când simte că între Mina și Alexander este o legătură neobișnuit de puternică. Alexander se implică în relația cu ea mai ales din interes, având foarte mult de profitat financiar.

Personajul Dracula din serial este unul complex, cu mult mai bine configurat decât cel din celebrul film regizat de Francis Ford Coppola, care dacă ar fi "despuiat" de accentele horror și de legenda vampirului, ar fi un excelent film de dragoste. Dracula lui Coppola este un personaj schematic, la urma urmei,  sfâșiat între nevoia de a supraviețui și iubirea față de Mina. Dacă nu era un Gary Oldman care a interpretat magistral rolul contelui Dracula, prin detalii de excepție ale mimicii și expresiilor faciale, poate că filmul s-ar fi șters destul de rapid din mintea cinefililor. Alexander Greyson este un om normal, cult, educat, abil afacerist, care socializează, care iubește, care are ambiții și mai ales care-și poate stăpâni instinctele de vampir. Acestea din urmă, privite în ansamblul celorlalte laturi, umane ale personajului, par mai mult un gen de slăbiciuni de care nu poate scăpa.

sursa: nbc.com
Apoi personajele își modifică rolul, față de cele din romanul de proveniență: Renfield nu mai este un nebun internat într-un ospiciu, ci este un negru, majordomul și cel mai de încredere om din preajma lui Alexander. Van Helsing nu mai omoară vampiri ci îi dezgroapă și-i face asociați pentru a-și împlini gândul de răzbunare. Harker este un jurnalist, nu un avocat, Mina e studentă la medicină, Lucy Westenra are o pasiune lesbiană pentru Mina. De altfel concesiile față de mentalitățile prezentului nu se opresc aici: fiul lordului Davenport este un homosexual care se sinucide după ce iubitul lui este executat de Ordin.

Dar deocamdată Alexander abia și-a scăpat prietenul - pe Renfield - de la tortură și nu știe cum să împiedice căsătoria dintre Mina și Jonathan, după ce tot el i-a împăcat cu ocazia primei lor neînțelegeri. Jayne află că iubitul ei este vampirul pe care îl caută de secole, deși îi vine greu să creadă asta, Van Helsing se străduiește să găsească o soluție injectabilă care să anuleze efectul pe care îl are soarele asupra lui Alexander, ca să nu cumva să pară dubios faptul că el este activ numai după apusul soarelui.

Că Alexander și Renfield sunt, metaforic vorbind, cele două fațete ale aceleiași persoane, că negrul e binele iar albul e răul, că cel rău vrea să anihileze o organizație puternică dar coruptă și că prin asta, devine un justițiar, sau că personajele din societățile secrete cunosc ocultism și chiar practică diverse tehnici paranormale, că atracțiile inexplicabile dintre oameni ar putea avea la bază amintiri din alte vieți, în eventualitatea că reîncarnarea este o probabilitate reală, vă las pe voi să descoperiți și să savurați.



























Serialul s-a filmat la Budapesta, începând cu februarie 2013. În octombrie a fost difuzat primul episod. Este difuzat la NBC, vinerea.

Distribuția:

  • Jonathan Rhys Meyers - Dracula, Alexander Greyson
  • Jessica De Gouw - Mina Murray, Ilona
  • Thomas Kretschmann - Abraham van Helsing
  • Victoria Smurfit - lady Jayne
  • Oliver Jackson-Cohen - Jonathan Harker
  • Nonso Anozie - Renfield
  • Katie McGrath - Lucy Westenra

sursa foto: www.nbc.com si capturi video de pe youtube.
 




duminică, 1 decembrie 2013

Stiluri feminine: rochia empire

Rochia empire, spre deosebire de rochia princess, cu care seamănă foarte mult, are talia sub bust, întotdeauna bine marcată. Restul rochiei curge din ce în ce mai larg până la gleznă, sau până la ce lungime dorește aceea care o poartă. De obicei decolteul este pătrat, dar poate fi și alungit, în formă de V, și clasic, și asimetric, la o rochie cu un singur umăr. La fel ca și rochia în formă de A, acest model este foarte ușor adaptabil diferitelor siluete.

Dar rochia empire cel mai bine se pretează siluetelor alungite, cu forme fine și curbe abia ghicite, în special acelor femei cu bustul mic sau mediu, pentru că acest tip de rochie atrage atenția asupra bustului. Dacă purtătoarea are un bust generos, rochia empire nu este contraindincată, dimpotrivă, dacă va avea un decolteu pătrat, efectul va fi de micșorare optică a bustului proeminent. De asemenea, femeile cu șoldurile prea late sau cu picioarele în X ori arcuite, cu picioarele groase, sau cu talia lată, pot purta fără probleme acest gen de rochie, care ascunde orice defect de la talie în jos. Nu în ultimul rând este genul de rochie ideal pentru femeile însărcinate.

Mânecile pot fi lungi, sub formă de clopot, drepte, sau pot lipsi cu desăvârșire la o rochie de vară ori de ocazie. Materialele din care se pretează a fi croită o asemenea rochie ar trebui să fie ușoare spre medii, care să cadă frumos în falduri: șifon, dantelă, mătase, satin, catifea subțire, voal. Talia poate fi marcată printr-un cordon lat, o fundă, câteva bentițe subțiri, aplicații de strasuri, sau o simplă bandă din dantelă, dacă rochia este dintr-un material diferit, dar de aceeași grosime.


surse foto: reviewfashion.com, co-mana.net