Se afișează postările cu eticheta scaun. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta scaun. Afișați toate postările

sâmbătă, 11 iulie 2020

Cum alegi un scaun de birou confortabil

Cum alegi un scaun de birou confortabil

Până mai zilele trecute am avut un scaun de birou la masa mea de lucru, unul din acela pe cadru metalic, tapisat, pe albastru a fost al meu, fără brațe, de care se găsesc uneori și în școli, și în sălile de așteptare sau în birouri. Îl aveam de prin 2008 și acum, în pandemie, de când stau acasă și predau online, săracul scaun a cedat și și-a dat obștescul sfârșit, deși dacă știam pe cineva cu un aparat de sudură se putea repara cu mult succes. Totuși de ceva vreme cochetam cu ideea de a-mi cumpăra un scaun din categoria de scaune pentru birou ceva mai rezistent și mai confortabil decât ceea ce aveam. Vreau un scaun de birou directorial, dar mai înainte de asta cred că ar trebui să mă ghidez după anumite criterii când îl cumpăr.

Găsirea celor mai bune scaune de birou care se încadrează în bugetul pe care îl aveți la dispoziție în momentul respectiv reprezintă o investiție în sănătatea dumneavoastră, mai ales dacă este folosit mai multe ore zilnic. Ce elemente este de preferat să aibă un astfel de scaun ca să vă ușureze munca?

1. Să aibă spătar complet

Scaunele de birou trebuie să fie confortabile și să aibă spătarul complet, eventual cu mai multe poziții reglabile, inclusiv suport lombar, înălțime și setări pentru înclinare.

2. Corpul să fie îndoit la unghiuri de 90 de grade

Un scaun de birou nu este potrivit dacă unghiurile șoldurilor, genunchilor și gleznelor nu sunt la 90 de grade. Dacă șoldurile nu sunt la un unghi drept când stați pe el, atunci scaunul este prea înalt sau prea scurt. Același lucru este valabil și pentru genunchi și glezne. În mod ideal, toate articulațiile tale ar trebui să rămână la 90 de grade.

Cum alegi un scaun de birou confortabil3. Tapițeria de stofă

Tapițeria unui scaun de birou trebuie să fie confortabilă la atingere, mai ales dacă veți sta pe ea toată ziua. Nu doriți să fie nici abrazivă, nici să provoace mâncărime sau supra-încălzirea corpului și transpirație, nici să fie un material cu potențial alergen. Din punctul meu de vedere, cea mai bună tapițerie este aceea din stofă din fibră naturală, pe cât posibil.

4. Scaunul de birou ar trebui să fie reglabil

Un scaun de birou bun trebuie să fie reglabil în toate direcțiile. Acest lucru este necesar pentru o postură adecvată când stai toată ziua să lucrezi la calculator. Reglarea nu trebuie să necesite instrumente sofisticate, ci să fie ușor reglabile.

5. Să te poată susține

Dincolo de gradul de confort al scaunului, un element important de care trebuie ținut cont este greutatea pe care o suportă și pentru care a fost testat. Multe scaune rezistă la 70-80 kg, dar dacă ești o persoană cu greutate, asigură-te că vei cumpăra scaunul potrivit pentru tine.

6. Să aibă sprijin pentru brațe

Unele persoane trec cu vederea dacă un scaun de birou are sau nu brațe, dar cineva care lucrează mult la birou are nevoie să stea pe un scaun care să ofere flexibilitate și suport pentru antebrațe, adică să aibă cotiere îndeajuns de late pentru ca mâna să se poată relaxa.

Ținând cont de aceste criterii de alegere ale unui scaun eu mi-am îndreptat atenția către unul din gama de scaune birou de la inegal.ro, solid, rezistent, cu spătar plin, cu cotiere, reglabil. Am ales culoarea bej pentru tapițerie, care nu este din stofă, însă știu că la acest gen de scaune directoriale nu se folosește tapițerie din material textil.



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share tweet pin tweet







joi, 10 ianuarie 2019

Scaunele Harlem de la SHOPXL, via eMAG. Experienta mea.



Scaunele Harlem de la SHOPXL, via eMAG. Experienta mea.Undeva, pe ultima sută de metri a anului trecut, am spart tăblia unui scaun de sufragerie. Am șase și nici unul nu e prea solid, șubrede sunt toate, în diferite grade, însă faptul că mi-am băgat genunchiul printr-unul, în încercarea mea de a ajunge la o floare să-i pun apă, m-a făcut să mă gândesc serios să-mi înlocuiesc scaunele, care sunt vechi de niște zeci de ani, și care chiar nu țin minte să fi fost extrem de stabile vreodată. Plus de asta, și scaunul de la biroul meu, metalic, dar paradit de câțiva ani, a cedat de-a binelea și și-a dat obștescul sfârșit.

Scaunele Harlem de la SHOPXL, via eMAG. Experienta mea.Ca de obicei, am căutat în primul rând pe eMAG, pentru că mie îmi este mult mai ușor să cumpăr pe net decât să mă trambalez până în oraș, să pierd vremea, să cheltui pe taxiuri, și așa mai departe. Și am găsit niște scaune Harlem, metalice, de bucătărie de fapt, dar așa de arătoase în poza de pe eMAG că nu le-am putut rezista. În fine, poate vouă nu vă plac, dar eu le-am găsit ideale pentru sufrageria mea. Aveau review-uri pozitive și păreau cât se poate de bine lucrate.

Scaunele Harlem de la SHOPXL, via eMAG. Experienta mea.Am așteptat să treacă nebuneala sărbătorilor și am plasat comanda. Mă așteptam să treacă mai mult de două zile până să-mi văd scaunele în casă, așa că am avut răbdare. Într-o zi mă trezesc cu un telefon, de la SHOPXL, în care mi se spune că nu mai au scaune pătrate (acelea mi-au plăcut), ci doar rotunde, exact la fel, doar că tăblia e rotundă. (Nu sunt exact la fel, dar acum asta este). Am întrebat de preț, și mi-au zis că acestea rotunde sunt mai scumpe, dar pentru că e greșeala lor, mi le vor trimite la prețul celorlalte. Am acceptat, firește.

Scaunele Harlem de la SHOPXL, via eMAG. Experienta mea.După două zile primesc scaunele, aproximativ neambalate, adică doar puse unele peste altele și înfășurată, așa, ca să fie, puțină folie. Mă rog, nu ambalajul era problema, dar când am început să le desfac, am văzut cât de prost sunt finisate, ce urât arată spătarele la spate și în câte locuri era sărită vopseaua, zgâriată sau prost aplicată, cu bule de aer rămase așa, încremenite pe inoxul cadrului metalic.

Scaunele de la SHOPXL, via eMAG. Experienta mea.Bine, bine, mi-am zis, or fi ele scaune de bucătărie, dar asta nu înseamnă că trebuie să arate ca #vaimamalor. Altfel, sunt solide (ăsta a fost principalul motiv pentru care nu le returnez și pentru care le-am cumpărat, în afară de faptul că arătau tare bine pe net), iar acel spătar, care mie nu-mi place ca design, este confortabil, față de cel al scaunelor pătrate, despre care am citit într-un review pe eMAG că acele 3 bare orizontale deranjează la spate. Sunt mici la șezut, față de alte scaune din casă, însă nu mi se pare asta o problemă. Au înălțimea potrivită pentru mine, îmi place culoarea, și cu asta s-au cam terminat cele câteva avantaje ale lor.

Scaunele Harlem de la SHOPXL, via eMAG. Experienta mea.O să spuneți că de ce nu-i reclam la Protecția Consumatorului. Aveți dreptate, cam așa ar trebui, dar vedeți dumneavoastră, eu chiar am făcut asta odată la viața mea. Și nu m-am ales cu nimic. Era vorba despre un hotel de 3 stele în Sovata, cu prețuri de 3 stele și cu camere de nicio stea - mochetă foarte veche, roasă și arsă de țigări, mobilier de prin anii '70, vechi, scorojit, mâncat de carii, baie cu cada veche, smalțul sărit, murdară, etc. În camera unde am fost cazată doar salteaua, televizorul și veioza erau noi. În rest, aveam senzația că am sărit în timp, undeva cu vreo 45 de ani în urmă. După ce am făcut sesizare la OPC, am primit răspuns că au fost amendați pt că am avut dreptate referitor la camera unde stătusem, dar dacă vreau banii înapoi trebuie să îi dau în judecată..... deci, mie la ce mi-a folosit că am făcut reclamație? La nimic.

Scaunele Harlem de la SHOPXL, via eMAG. Experienta mea.

Așa că, decât să mă târâi prin tribunale pentru 4 scaune amărâte, iar ei să facă la fel cu alți clienți, mai bine vă povestesc vouă, vă recomand să evitați să cumpărați, cel puțin online, produse de la acest SHOPXL și poate așa, azi eu, mâine altul, lucrurile se vor mai îndrepta un pic.




Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share tweet Google plus pin












sâmbătă, 9 noiembrie 2013

Cum mi-am tapițat scaunele din sufragerie

La noi în casă mobilierul este cam piesă de muzeu. Bătrânii mei nu au înlocuit niciodată mobila cumpărată după nuntă, pe motiv că ceea ce se găsește acum nu mai are aceeași rezistență ca mobila veche. Aici, drept este, nu-i contrazic. Și dacă în ciuda masivității, mobila a fost recondiționată și relăcuită doar o singură dată în ultimii șaizeci de ani, scaunele de la sufragerie erau roase de timp și de purtat. Catifeaua aurie, de care totuși nu-s sigură că era materialul original, căpătase o nuanță incertă, întunecată iar strălucirea materialului nu mai exista decât în amintirile mele.

Așa că erau vreo câteva săptămâni de când băteam tot felul de apropouri lui taică-meu, iar el se cam făcea că nu aude. De fapt, chiar nu prea aude decât ceea ce vrea el, uneori. La început spunea ceva de descurcat singură, că au dispărut maeștri tapițeri, că una, că alta. După care nu mai catadicsea nici atât să-mi mai spună. Într-o zi de vară i-am propus, verde-n față, să ne apucăm amândoi de treabă cum ne-om pricepe. Mi-a arătat dulapul cu scule și a ieșit afară să-și încerce noua motocoasa Kawasaki, achiziție de care era tare mândru, pe iarba din spatele blocului, care crescuse după niște ploi. Se săturase de tăiat iarba cu un foarfece de grădină și-și cumpărase bătrânul o motocoasă pe care abia aștepta s-o bage în priză, ca să vadă cum merge.

Eu mi-am luat inima-n dinți și cu laptopul conectat la internet m-am apucat de treabă. Mai întâi mi-am pregătit cele necesare: un clește cu vârf ascuțit, creion, stofă ripsată, stilou de marcat, capsator, cuie, adeziv, pânză albită pentru dosul scaunelor. Mai întâi am scos ușor cu vârful cleștelui cuiele cu care era prinsă tapițeria cea veche de tăblia scaunului și de spătar. Am avut grijă să desfac materialul fără să-l stric, pentru că după bucata scoasă am decupat stofa pregătită pentru retapițat. Guma-spumă originală era învechită, știam asta, și cumpărasem deja o bucată nouă.

Am îndepărtat-o pe cea veche dezlipind-o cu lama unui cuțit, la fel de atentă ca și la material, să n-o stric pentru că după forma ei am trasat cu stiloul de marcat conturul pe guma-spuma nouă pe care apoi am tăiat-o cu un fierăstrău electric. Bucata astfel tăiată am lipăit-o de scaun cu adeziv, pe deasupra ei am pus un material subțire din bumbac – ar fi trebuit niște capoc, dar nu am avut – apoi am capsat totul cu un capsator electric. Am fixat tapițeria de tăblia scaunului și de spătar cu capse, apoi am fixat totul cu niște cuie, iar la urmă am acoperit dosul scaunului cu pânză albită pe care am capsat-o, în așa fel încât cuiele bătute în stofă și lemnul cadrului nu se mai văd.

Nu am făcut singură toate astea, m-a ajutat băiatul unei vecine, Fanu, elev într-a douășpea, care ieșise să pună rufele la uscat și pe care l-am chemat să-mi țină de scaun și de materiale când era nevoie, dar m-a ajutat mai mult decât atât. La urmă de tot, la sugestia lui, am mai prins cu niște șuruburi cu o surubelnita electronica adusă de el de acasă – taică-meu nu e dotat cu așa ceva, picioarele scaunului, pentru că erau destul de mobile.

Între timp, taică-meu mai venea înăuntru să curețe cuțitul moto-coasei de iarba adunată, și cu coada ochiului privea la ce fac. Am sperat că la celelalte scaune mă va ajuta el. Aș! I-a plăcut ce am făcut cu primul scaun, așa că mi-a spus să continui că fac treabă bună. Și uite așa, în două zile am avut toate cele 6 scaune de la masa din sufragerie recondiționate, re-tapițate, cu mâinile mele și sunt mândră de asta. Mai am un fotoliu paradit de tot, de care m-aș apuca, doar că asta ar însemna să schimb tapițeria la toată mobila de hol. Dar cred că într-o zi mă apuc s-o fac și pe asta. Experiență am căpătat, așa că nu am nimic de pierdut, nu-i așa?

scris pentru http://www.tools.store.ro/