OOTE. Tinuta glam de seara.

Știu că ootd înseamnă outfit of the day, adică ținuta zilei, însă am ales să prescurtez oote pentru că mă refer la o ținută de seară (outfit of the evening) pe care am purtat-o la o nuntă în toamna trecută. Am purtat atunci o serie de piese de îmbrăcăminte marca bonprix, plus încă două piese, printre care și pantofii, din altă parte. Un blazer subtire, negru, dintr-un material ușor lucios,a fost luat împreună cu pantalon din același material (am purtat altceva la nuntă) de la defuncta Quelle Romania și o pereche de pantofi tip balerini Anais de la Matar, care azi nu mai există pe site decât în varianta de culoare neagră.

   

Întâmplarea a făcut să găsesc, la vreo doi-trei ani distanță, perechea perfectă acestor pantofi în poșeta aurie de la bonprix, făcută din același material cu sclipici care se află și la pantofi.

Drept bluză am purtat un body cu mâneci lungi din dantelă neagră combinată cu un material supraelastic. Nimeni n-a știut că port direct acel body, și nu o bluză elegantă din dantelă. Iar în jos am avut o pereche de pantaloni cu paiete negre, foarte potriviți pentru ocazii de acest gen. Ca accesoriu am cumpărat tot de pe bonprix un set de brățări subțiri roz pudrat și o eșarfă neagră cu trandafiri în aceeași nuanță de roz pudrat ca și brățările.

    

Pentru că pe site unele produse luate de mine nu se mai găsesc, pot să recomand ceva foarte asemănător: colanți cu paiete și un body din dantelă neagră cu mâneci lungi. Setul de brățări se mai găsește încă, la fel și geanta aurie, despre care am o singură critică, este cam neîncăpătoare. Nu am reușit să-mi pun portofelul în ea, ci doar telefonul, un ruj și un aparat foto mic.

  

Deci, am avut o ținută în conformitate cu părerea mea despre câte culori pot fi asortate într-o singură toaletă (eu știu că 4 este numărul maxim de culori permise, din care una singură poate fi vie, stridentă, și nu-mi plac ținutele multicolore, care, sincer, îmi evocă o capră de Anul Nou; scuzați-mă fetele care purtați mai mult de 4 culori pe voi la un moment dat, nah!, fiecare cu păsărele din colivia personală! :) eu mă refer la mine cum aș arăta dacă aș purta 5-6-7 culori deodată). Așadar am avut pe mine doar trei culori de data asta: negru, bej-auriu, roz pudrat.

Voi cumpărați haine de la bonprix? Eu da, pentru că doar la ei găsesc haine care-mi plac și sunt pe măsura mea.



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Mintile lui Billy Milligan de Daniel Keyes. Recenzie

Titlu - Mințile lui Billy Milligan
Titlul original - The minds of Billy Milligan (prima publicare, 1981)
Autor - Daniel Keyes
Traducerea - Iulia Arsintescu
Editura - Grupul editorial ART
Colecția - Young Art
Preţ - cca 33 lei, 576 pagini
Anul apariţiei - 2015
ISBN - 978-606-8811-07-9
Gen - biografie, non-fiction
Comercializată pe Libris

Această carte nu este o ficțiune, ci e o cronică tulburătoare a vieții lui Billy Milligan, care a suferit de personalitate multiplă, datorită abuzurilor la care a fost supus de către tatăl vitreg în copilărie și despre care se spune că a avut 24 de personalități. Biografia a fost scrisă de Daniel Keyes (scriitor, autorul cărții Flori pentru Algernon) într-o manieră ușor literaturizată pentru a da fluență lecturii. Keyes a stat de vorbă cu una dintre personalitățile lui Billy Milligan, Profesorul, adică acea personalitate fuzionată total, un Billy întreg, aparent normal, și astfel a reușit să afle tot ceea ce a scris în această carte document.

Mințile lui Billy Milligan începe cu violurile care au dus la arestarea lui Billy, după care el afirmă că nu este agresorul, cu toate că una dintre victime l-a recunoscut. Din aproape în aproape, anchetatorii sunt lăsați să descopere unele dintre personalitățile lui și cu toții rămân siderați de felul în care diversele persoane apăreau la lumină și preluau controlul conștiinței. Din sceptici, care bănuiau că Billy joacă teatru ca să scape de închisoare, deveneau uluiți de rapidele transformări totale ale lui Billy și de multitudinea de trăsături de caracter pe care le conținea fiecare dintre aceste părți disociate ale minții lui. Dar nu numai de trăsături de caracter este vorba, ci și de abilități pe care un om care ar vrea să păcălească un complet judecătoresc nu ar putea să le aibă.
De exemplu, una dintre personalități este Ragen, un sârb care are accent sârbesc, cunoaște limba sârbă și se comportă agresiv atunci când trebuie să apere integritatea fizică și psihică a lui Billy. Altul este Arthur, un intelectual britanic cult și rasat. Acesta vorbește cu accent britanic, este arogant și are o vastă cultură generală. El știe totul despre toate celelalte personalități cu excepția Profesorului, care va apărea după ce Billy face tratament și recuperare intensive într-un centru de sănătate mintală la Athens. Însă printre personalitățile lui Milligan există copii, fetițe, adolescenți, tineri, maturi. Fiecare dintre ei arată diferit și are o altă vârstă, conform spuselor și desenelor făcute de Billy, deși cu toții folosesc trupul și mintea lui Billy Milligan.

Repet, Mințile lui Billy Milligan nu este un roman, ci o carte document despre persoana reală Billy Milligan care suferea de personalitate multiplă.

Citind cartea, aproape că nu-ți vine să crezi că personalitățile din mintea lui Billy sunt niște alter-ego-uri ale lui și nu persoane separate. Mărturisesc că mă întâlnesc pentru prima dată cu o asemenea lectură și că pe mine m-a impresionat profund și m-a determinat să-mi pun multe întrebări în legătură cu psihicul nostru.
Biografia sa, așa cum i s-a spus lui Daniel Keyes de către diferitele personalități ale lui Billy, scoate în evidență diversele incidente din viața lui. Ne este arată presiunea imensă la care a fost supus când era copil și era înspăimântat de amenințarea cu moartea pe care o rostea mereu tatăl lui vitreg după ce abuza sexual de el. Când, în pragul adolescenței fiind, Billy nu a mai putut suporta teroarea sub care îl ținea soțul mamei lui de ani de zile și a vrut să se sinucidă, a apărut disocierea minții sale, iar Billy cel slab și neajutorat în fața abuzurilor a fost adormit mai mulți ani (acea parte din conștiință era adormită), celelalte personalități/părți ale sale preluând controlul și ieșind la lumină pe rând.

În situația delicată a violurilor, cele 10 personalități de bază, care nu știau la acea dată că trupul și mintea lui Billy erau locuite de 24 de persoane, află până la urmă ca autoarea agresiunilor era Adalana, o adolescentă lesbiană care-și dorea doar să fie iubită și să iubească. Ea nu apărea prea des în lumină și fura timp de la Ragen, în timp ce acesta era beat. Dincolo de cele 10 personalități, încep să iasă la lumină și altele, despre care Arthur, care era un fel de șef al celorlalți, știa, și pe care îi numea indezirabili, pentru că aveau comportament antisocial. Arthur, care stabilea regulile, nu le permitea acestora să preia controlul conștiinței și nici nu le vorbise celor zece despre ei. Astfel, indezirabilii furau timp pentru a ieși în lumină și a prelua controlul conștiinței, creând astfel anumite perioade de confuzie totală.

Repet, Mințile lui Billy Milligan nu este un roman, ci o carte document despre persoana reală Billy Milligan care suferea de personalitate multiplă.

În final cartea are un fel de epilog care descrie pe scurt ce s-a mai întâmplat cu Billy Milligan după ce seria de convorbiri cu Daniel Keyes s-a terminat. Billy a fost achitat de violuri dar parcursul vieții sale arată un om suferind, chinuit de unii medici, de unii judecători și de legile de-a dreptul ciudate din America. Acele legi lasă loc liber agresiunii psihice, și nu numai, asupra unor oameni fără puterea de a se apăra. Billy este mutat din centrul de la Athens unde a reușit să se vindece și să fuzioneze toate cele 23 de personalități într-una singură. Însă este mutat undeva unde totul arată ca la o închisoare, nu este liber să picteze și să facă tot ceea ce poate face ca hobby, iar abuzurile sunt frecvente. Drept consecință, mintea sa se disociază din nou, și după ce viața îi mai dă niște șuturi prin intermediul unei femei care pretinde că-l iubește și se mărită cu el ca să-i fure banii și să dispară, după niște ani buni, legea se modifică și îi permite lui Billy să revină acolo unde s-a reușit vindecarea sa în trecut. Numai că acum, el se află într-o stare mult mai gravă decât era când sosise aici prima oară.

Mi-ar fi plăcut să știu dacă s-a găsit vreun medic care să întrebe diversele personalități când s-au născut, unde, în ce secol, adică, și apoi să verifice dacă ele au existat cândva ca persoane reale. Cum pot să co-existe în același trup și aceeași minte personalități atât de diferite ca Ragen, tipul de soldat, Arthur, intelectualul și Christene, fetița de 3 ani care știe prea puține despre lume și viață? Oare teoria orientală a vieților anterioare și-ar putea găsi un suport? Sau probabil că intuiția conștientului colectiv știe ce spune în expresia "a fi (sau nu) în toate mințile"? Poate că mintea omenească este, de fapt, o sumă de personalități separate care se manifestă ca întreg.

Aflu tot din carte că echipe medicale au stabilit în studii pe mai mulți pacienți cu tulburare de personalitate multiplă că un același creier dă EEG-uri radical diferite când o personalitate sau alta iese la lumină. În acest caz, ce înseamnă această tulburare? Să fie ceva de genul posesiune psihică? Sunt acele personalități chiar părți diferite ale minții umane care în anumite condiții se pot disocia, ori sunt spirite din exterior (cum putea Arthur să citească ceea ce-l interesa când era în umbră, dacă trupul lui Billy se afla în spital și nu avea acces la nicio bibliotecă științifică?)? Dacă acele persoane sunt reale și co-există într-un alt loc în lume, ce se întâmplă cu ele când conștiința lor se manifestă în trupul lui Billy sau al altui astfel de pacient? Întrebări, întrebări fără răspuns....

....iar dacă niciun medic, fie din curiozitate medicală sau personală, nu și-a pus nicio altă întrebare în afară de cum să-l vindece pe Billy, înseamnă că ne este frică de necunoscut deși având pe mână un asemenea caz ar oferi o imensă perspectivă și oportunitate de a afla unele dintre marile misterele ale minții omenești.


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

La Speakerine / Regina ecranului, miniserie sezonul 1

Titlul original: La Speakerine
Traducere - Regina ecranului
Gen: dramă
Episoade: 6/sezonul 1
Producător: Franța, aprilie 2018
Rețeaua de distribuție: France 2
Regia: Laurent Tuel
Scenariul: Nicole Jamet, Véronique Lecharpy, Sylvain Saada, Valentine Milville et José Caltagirone
Distribuția: Marie Gillain, Guillaume de Tonquédec, Grégory Fitoussi

Serialul s-a difuzat pe TV5 în ianuarie 2019 cu subtitrare română.

Cred că dacă nu butonam telecomanda într-o seară, plictisită de restul emisiunilor TV, nu dădeam peste această mini-serie franțuzească. Nu era primul episod, ci al patrulea, dar m-a captivat în decurs de câteva minute și acum sunt printre fanii serialului La Speakerine, care așteaptă vești despre un viitor sezon doi. A doua zi am căutat febril pe net celelalte episoade, le-am găsit și le-am văzut, deși sunt în franceză. Bruma de franceză învățată în 11 din cei 12 ani de școală n-a fost în zadar.

Așadar, rezumatul serialului:

Suntem în anul 1962. Christine Beauval este o prezentatoare tv celebră, imagine a femeii perfecte din toate punctele de vedere și este supranumită de către public la SPeakerine. Are un soț politician de succes, aflat în grațiile lui de Gaulle și pus ministru, are doi copii reușiți, în aparență, este frumoasă și invidiată de toată lumea.

Însă dincolo de această imagine idilică, este asaltată misterios chiar în studiourile televiziunii franceze RTF unde lucrează. Cu alte cuvinte, o amenințare surdă ia forma unor scrisori în care sunt poze ale ei au ochii găuriți cu vârful unui creion, sau găsește în cabina de machiaj un manechin din plastic identic cu ea, plin de vopsea roșie, sângerie și cu un cuțit înfipt în piept. Dintr-o celebritate protejată în interiorul RTF, va deveni o femeie vânată, care se confruntă cu un tip de violență la care nu este pregătită să răspundă.

Fundalul socio-politic al Franței anilor '60 este complex. De Gaulle, președintele proaspăt ales are mulți dușmani. Comuniștii strâng rândurile și nu doar că se organizează, ci mulți dintre ei au atitudini extremiste; în plus, se infiltrează peste tot, fără să se știe cu exactitate ce gânduri au. Christine simbolizează evoluția femeilor în societate și în lumea mass media instrumentalizată de putere. Lupte, trădări și jocuri politice, nimic nu va fi cruțat. RTF este de partea puterii, dar dușmanii lui de Gaulle vor ataca totul și vor risca totul.

În iulie 1962, Christine, care de ceva vreme se gândea la o emisiune despre femei, trebuie să-și abandoneze proiectul de televiziune pentru că soțului său Pierre îi este încredințată operațiunea Mondovision, o colaborare franco-americană, de către ministrul informațiilor Eric Jauffret. Acest eveniment va revoluționa telecomunicațiile, datorită unei legături prin satelit între Franța și Statele Unite. Pe de altă parte, promovarea lui Pierre Beauval va bulversa complet familia în următoarele luni.

La Speakerine / Regina ecranului, miniserie sezonul 1 - episodul 2

Datorită acestui succes, Pierre își atrage multe antipatii, iar directorul RTF, Darnet, care și el râvnea la parteneriatul operațiunii Mondovision, începe să se gândească la obstrucții ca Mondovisionul să nu reușească. În paralel, vedem cum ministrul Eric Jaufrett este prieten al familiei Beauval, și, în secret, iubitul fiicei lor minore, Colette, care lucrează ca secretară în biroul lui de ministru și pe care o lasă însărcinată. Într-o seară, Colette și prietena ei, Marilou, merg într-un conac somptuos unde greii politicii franceze dădeau o petrecere deocheată, nici prima și nici singura. Colette face câteva poze, fără să se gândească ce impact ar putea avea acestea în viitor. Eric o vede și o convinge să plece acasă, dar Marilou rămâne să-și etaleze farmecele către miniștrii cei maturi și pofticioși, alături de alte invitate de același gen. Dimineața, Marilou este găsită moartă, aruncată în stradă dintr-o mașină.

Pe fondul unei alte crime din zilele precedente, lucrurile se precipită. Anchetată de inspectorul Rubereau, Colette neagă totul și spune că nu știe unde și-a petrecut seara Marilou, apoi caută consolare în brațele lui Eric, care-i cere fotografiile compromițătoare ale dezmățului de la St. Cloud. Colette se duce acasă dar găsește aparatul fără filmul care a fost luat de Christine și pozele puse într-un seif. În calitate de jurnalistă, Christine alături de mai tânărul ziarist pro-comunist Phillipe Lefebvre investighează moartea suspectă a unui anume Marcel Lindet. Din neatenție, Christine și Philippe sunt arestați pentru uciderea lui Marcel, dar după câteva ore se află că acesta s-ar fi sinucis, așadar comisarul Jarrel îi eliberează, în timp ce îi cere lui Pierre să-și strunească mai bine soția.

La Speakerine / Regina ecranului, miniserie sezonul 1 - episodul 2

Darnet, șeful RTF, profită de întârzierea lui Christine și o aduce în studiouri pe tânăra Isabelle Auclaire, cu care are de gând s-o înlocuiască pe Christine Beauval, pe motiv că Isabelle este mai tânără și mai proaspătă, iar televiziunea are nevoie de figuri noi. În continuare, în ciuda opoziției din partea unor angajați ai RTF, el îi dă Isabellei o parte din anunțurile pe care le făcea Christine. Michelle, directoarea de programe, lesbiană nedeclarată și veche prietenă cu la Speakerine, face un coup-de-foudre pentru Isabelle și cade ușor în plasa acesteia, din fericire pentru scurt timp. Pe de altă parte, Isabelle deși pozează în ingenuă, are planuri sumbre în minte și îl seduce cu ușurință pe Darnet ca să-și atingă scopurile și să devină noua la Speakerine. Plină de șiretenie, vine în vizită acasă la Christine, aproape neinvitată, și se împrietenește cu Colette. În scurt timp Darnet o concediază de-a binelea pe Christine, spre furia acesteia.

La Speakerine / Regina ecranului, miniserie sezonul 1 - episodul 3

Pe de altă parte, Jean-Claude Beauval, fratele mai mare a lui Colette, sătul de stat sub tutela tatălui dominator, se înscrie într-o grupare comunistă și începe să acționeze din umbră, involuntar, chiar împotriva propriei familii. Moartea lui Marilou face ca petrecerea de la St. Cloud să țină pagina întâi a ziarelor de scandal. Ies la lumină și alte detalii ale acestor petreceri și totul e gata să scape de sub control și să se afle că înalți demnitari patronau respectivele dezmățuri cu minore. Lucrurile se înrăutățesc când este găsit un martor, un anume Mohammed, adolescent cu retard mental, care a văzut cine a împins cadavrul lui Marilou dintr-o mașină, în stradă. El tot spune poliției că era vorba despre o mașină de lux, dar comisarul trebuie să-l facă să tacă, să creadă că i s-a părut că a văzut acea mașină. Mohamed, însă, nu renunță la declarația lui și autoritățile vor să-l execute acuzându-l de crimă și profitând de faptul că el nu se poate apăra.

La Speakerine / Regina ecranului, miniserie sezonul 1 - episodul 4

Trădată de soțul ei care se bucură în sinea lui de această concediere neașteptată, de Michelle și de Darnet în care avusese încredere, Christine acceptă curtea asiduă pe care i-o face Philippe și își petrece noaptea cu el. Familia Beauval se destramă cu totul, fără că ei să-și dea seama de acest lucru de la început. Eric află de sarcina lui Colette și se bucură, apoi o cere de soție. Între timp, Jean-Claude participă la un atentat cu bombă și e cât pe ce să strice toate planurile comuniștilor când o vede pe maică-sa venind exact spre cafeneaua lângă care în câteva secunde urma să explodeze o mașină capcană.

La Speakerine / Regina ecranului, miniserie sezonul 1 - episodul 5

În explozie moare Eric, care era în cafenea și era țintă atentatului. Christine supraviețuiește dar nu e de găsit și toată lumea o caută, Pierre și Phillipe conlucrând de această dată. Colette este devastată când află că tatăl copilului ei este mort, iar Jean-Claude așteaptă sentința celor din gruparea extremistă ale căror planuri era să le dejoace. Ei îl condamnă la moarte prin împușcare și îl trimit pe cel care era mai apropiat sufletește de el să îndeplinească această misiune murdară. Acesta îl duce pe Jean-Claude într-o pădure și trage un glonte în aer, apoi îl ajută să scape, dar îi dă bilete să plece din Paris și să se angajeze în legiunea străină în decurs de 24 de ore.

Isabelle își vede planurile aproape realizate. Știe că Darnet va zădărnici succesul Mondovision și așteaptă ca el să fie pus ministru în locul lui Eric, mort în atentat. Colette îi servește pe tavă încă un atu - aceasta i se destăinuise cu privire la sarcină, iar Isabelle se arătase foarte compătimitoare și se oferise s-o ajute punându-i casa la dispoziție. Christine, bulversată în urma atentatului, se duce acasă la Michelle de unde anunță familia și pe Phillipe că este în regulă. A doua zi află despre sarcina fiicei sale și vrea s-o convingă să facă avort. Colette, în aceste condiții, se duce la Isabelle crezând că aceasta o va proteja, dar femeia o leagă pe fată de pat sechestrând-o.

La Speakerine / Regina ecranului, miniserie sezonul 1 - episodul 6

Darnet se folosește de acest atu filmând-o pe Colette legată și șantajându-l pe Pierre că dacă nu strică ceva la transmisia de la inaugurarea Mondovision astfel încât proiectul să eșueze, îi omoară fata. Pierre taie niște cabluri, dar este observat de partenera americană care crede că el sabotează proiectul. Lucrurile se repară rapid, transmisia are loc în timp ce Pierre Beauval îi dă explicații americancei în biroul acesteia. Ea înțelege perfect situația dar se pare că fiica lui Pierre va muri....

Lucrurile se încheie cu bine când Darnet, din cauza scandalului cu petrecerile deocheate este trimis peste mări în misiune diplomatică, căzut în dizgrație. Isabelle face crize după crize de nervi și este internată la un spital de boli mintale aflându-se despre ea cine era cu adevărat și ce obsesii avea pentru la Speakerine. Jean-Claude pleacă în legiunea străină cu binecuvântarea tatălui său, spre surprinderea lui. Colette este salvată, iar Christine revine la RTF și face și emisiunea sa despre femei, prima invitată fiind mama lui Mohammed pe care tot ea l-a salvat de la execuție. Pierre este acum ministrul comunicațiilor în locul lui Eric...

Acesta a fost primul sezon al seriei. Cum spuneam, eu aștept cu nerăbdare cel de-al doilea sezon, deși nu se știe sigur dacă va fi făcut.

sursă foto - capturi video de pe www.france.tv

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

In ce tari europene sunt anvelopele de iarna obligatorii?

Vara s-a terminat de mult iar noi suntem în plin sezon rece. În țara noastră transportatorii și orice posesor de automobil au trebuit să treacă la utilizarea cauciucurilor de iarnă odată cu prima zăpadă, dacă nu chiar mult mai devreme. Însă aceia dintre dv. care circulă mult în afară, trebuie să fie informați cu privire la statele care reglementează obligativitatea anvelopelor de iarnă, sau care nu necesită o asemenea schimbare, deoarece numai acolo unde anotimpurile sunt clare și există iarna zăpadă în fiecare an ori sunt condiții de polei și îngheț pe străzi, sunt necesare aceste anevelope de iarnă, cu caracteristici diferite de cauciucurile utilizate vara.

Legile privind utilizarea anvelopelor de iarnă variază de la o țară la alta și chiar de la o regiune la alta. Deci, trebuie să ținem cont unde sunt obligatorii în Europa aceste cauciucuri speciale pentru iarnă și unde sunt doar recomandate, fără să existe o obligativitate legală în acest sens.

Rețineți că există posibilitatea ca legile să poată fi actualizate și modificate, deoarece temperaturile medii locale fluctuează, așa că vă recomand să verificați legile locale chiar înainte de a vă deplasa în străinătate în timpul iernii. De exemplu, în Marea Britanie, mari părți ale țării au rareori perioade prelungite de frig extrem și, atunci când se întâmplă, majoritatea șoferilor aleg pur și simplu să nu conducă. Nu este obligatoriu ca șoferii să schimbe cauciucurile normale cu cele de iarnă. Dar dacă totuși trebuie să porniți la drum și vremea devine aspră, este necesar pentru siguranța dv. și a altor parteneri de drum să aveți cauciucurile schimbate.

În ceea ce privește țările europene, de regulă nu sunt necesare anvelopele de iarnă în sudul continentului unde clima este relativ blândă pe tot parcursul anului, dar și alte țări au o climă care nu obligă la schimbarea cauciucurilor.

În ce țări NU este obligatorie schimbarea anvelopelor în funcție de sezon?

Anvelopele de iarnă nu sunt obligatorii în: Albania, Andorra, Belgia, Franța, Grecia, Ungaria, Macedonia, Norvegia, Portugalia, Turcia, Ukraina și Marea Britanie. Așadar în țările din sudul continentului, riverane Mării Mediterane, unde clima este blândă și temperaturile din sezonul rece sunt cu doar câteva grade mai mici decât cele de vară, nu este nevoie de cauciucuri speciale iarna. De asemenea, în câteva țări mai nordice este valabil acest lucru datorită climei umede și calde favorizate de prezența curentului oceanic cald al Golfului.
Mă surprinde Ukraina pe această listă, știut fiind că e o țară situată puțin mai la nord de noi, într-o zonă de continentalism excesiv, adică unde diferențele dintre vară și iarnă sunt foarte bine evidențiate. Însă probabil că o mare pondere climatică o are deschiderea largă la Marea Neagră care își exercită influența litorală pe mult mai mult teritoriu decât pe fâșia de la țărm.

În ce țări ESTE obligatorie schimbarea anvelopelor în funcție de sezon?

Anvelopele de iarnă sunt obligatorii în: Austria, Belarus, Bosnia-Herțegovina, Cehia, Estonia, Finlanda, Germania, Islanda, Lituania, Letonia, Rep. Moldova, Muntenegru, Norvegia, Rusia, Serbia, România, Slovenia, Suedia, Elveția. După cum este ușor de observat, aceste țări sunt situate în jumătatea nordică a continentului, în zone reci și/sau muntoase, unde clima este în general mai rece decât la noi, ori cel mult asemănătoare cu aceea din România.

În celelalte țări europene, unde clima nu este prea aspră pe timp de iarnă, anvelopele de iarnă sunt doar recomandate, zonal sau dacă vremea devine prea rece: Armenia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Italia, Luxemburg, Polonia, Slovacia, Spania.

Despre cauciucuri, presupun că fiecare posesor de autovehicul știe ce are de făcut în prag de iarnă. Fiecare mașină are nevoie de un anumit tip de cauciucuri, în funcție de lățime, înălțime și diametru, iar acești parametri trebuie bine cunoscuți de posesorul autovehiculului de la bun început. De regulă anvelopele de iarnă cu lățimea de 145 cm sunt potrivite pentru autoturisme.

Și dacă unii șoferi experimentați știu cum se schimbă cauciucurile mașinii, totuși pentru cei începători este bine de știut că acest lucru se poate face și la un atelier auto. A cumpăra un nou set de anvelope pentru mașină este o chestiune relativ costisitoare, însă prețurile cauciucurilor diferă în funcție de caracteristicile acestuia și de brand. Sigur că există cauciucuri pentru fiecare buzunar, dar recomandarea mea este să alegeți o firmă de încredere în producția de cauciucuri precum Pirelli, ori Michelin, decât să aveți surprize neplăcute. E adevărat, bugetul contează, dar viața dvs., aș zice eu că are mult mai mult preț.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

De ce sunt inchirierile auto eficiente si ieftine

Închirierea de mașini reprezintă o opțiune pe care lumea o folosește din ce în ce mai mult în secolul XXI. Companiile low-cost ne permit să călătorim în orice oraș al lumii cu foarte puțini bani. Acum ne putem mișca dintr-un loc în altul apelând la servicii de închirieri auto la costuri mici. Dar nu doar turiștii individuali pot închiria o mașină când ajung în vacanță, ci și un rezident al unui mare oraș. Închirierea unei mașini pe anumite perioade de timp este o alternativă mult mai ieftină la cumpărarea unui automobil. Acesta vă poate economisi bani, mai ales dacă nu utilizați în mod regulat o mașină.

Cine apelează la închirieri auto

1. Aveți un eveniment special

Ați fost invitat la o nuntă în alt oraș sau faceți revederea de 10 ani cu foștii colegi de facultate. În ambele cazuri e mai eficient să călătoriți cu trenul sau avionul până în locația respectivă și acolo să închiriați o mașină pentru deplasările curente. În orice caz, mașini de închiriat în București ieftine cu siguranță veți găsi, așa cum cred că găsiți astfel de companii în fiecare mare oraș al țării. Pe de altă parte veți face și o impresie bună, pentru că mașina închiriată va fi curată, strălucitoare și, foarte probabil, o mașină de categorie superioară, pe care poate că în mod normal nu v-ați permite s-o aveți.

2. Călătoriți cu familia în vacanță

Oamenii se gândesc adesea să închirieze o mașină atunci când merg în vacanță și nu călătoresc cu propria lor mașină până la destinație. De altfel, această variantă este cea mai costisitoare, cel puțin în ceea ce privește transportul, având în vedere costurile mai ridicate ale benzinei și alte taxe pe care trebuie să el achitați pe teritoriul fiecărei țări. Așa că dacă ați luat avionul spre destinația dvs. de vacanță, închiriatul unei mașini în locația respectivă devine un lucru firesc de făcut.

În continuare iată câteva din avantajele închirierii auto:

• Libertate de mișcare

În timp ce vă bucurați de vacanță, nu doriți să vă faceți griji cu privire la taxiuri, orare sau stații de autobuz. Vreți doar să explorați și să vă bucurați de timpul dvs. Depindeți doar de trafic și de vreme, așa că dacă sunteți pe cont propriu, cu mașina dvs. închiriată, nu trebuie să vă adaptați la programul autobuzelor turistice și nici să vă dați stingerea pentru că ele nu mai circulă după o anumită oră. În plus, puteți să vă faceți de acasă o listă cu tot ceea ce vreți să vedeți în zonă. Atunci când unele obiective sunt departe de centru sau unele de altele, ori aflate în suburbii, singura opțiune de luat în calcul este o mașină numai pentru dvs.

• Faceți economie

Puteți economisi bani în toate situațiile când închiriați o mașină, dar mai ales dacă locuiți într-un oraș mare și periodic aveți nevoie de una. Aceasta este posibil pentru că în acest caz nu este responsabilitatea dv. să cumpărați vignetă, să aveți reviziile la zi, să schimbați știu eu ce ulei sau piese necesare. Singurele cheltuieli le reprezintă benzina și chiria mașinii. Plus de asta, nu e greu de găsit o firmă de închirieri auto în București la prețuri mici, de exemplu.

• Aveți parte de confort

În calitate de turist, închirierea unei mașini vă permite vizitarea unor locuri îndepărtate, a unor trasee personalizate sau a unor restaurante cu vedere, lucru imposibil de realizat cu taxiul sau cu autobuzul local. Aceste locuri speciale sunt de regulă inaccesibile cu autobuzul. Dacă reveniți în țară după o călătorie, nimic nu este mai bun decât o mașină sau un șofer uber care vă așteaptă la aeroport să vă ducă acasă. Dacă nu știați, unele companii de închirieri auto lucrează și cu șoferii uber, atunci când dvs. sunteți prea obosit ca să conduceți o mașină ori situația de moment impune o altă persoană la volan. Opțiunea de închirieri auto pentru aeroportul Otopeni este una mai ieftină decât să luați un taxi.

Așadar, spuneți-i da confortului, libertății de mișcare, alegerilor eficiente.

Voi ați închiriat vreodată o mașină ieftină, în București sau în alt oraș?


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!