miercuri, 3 aprilie 2013

File de istorie - haremul in Imperiul Otoman (1)

Cuvântul harem te duce cu gândul la un palat unde trăiesc într-o lume de basm mai multe femei frumoase (kadîn înseamnă femeie în lb. turcă), făcute parcă anume să fie iubite. Aur, giuvaeruri, mătăsuri fine, uleiuri cu care își masau corpul după baia de aburi numită hamam, eunuci care nu sunt decât sclavii dorințelor lor, zaharicale, văluri, mistere și mult, mult exotism.

De fapt, haremul era nu foarte departe de o închisoare. Una cu zăbrele aurite, firește, dar tot o închisoare era. Femeile dăruite sultanului sau aduse ca sclave, duceau o viață de huzur, dar nu aveau voie să iasă din perimetrul grădinilor palatului atâta vreme cât făceau parte din haremul sultanului.

În această societate existau reguli stricte și o ierarhie a rangurilor. Aceea care conducea haremul era sultana Valide, sau regina mamă. Imediat după ea, veneau favoritele sultanului, apoi cadînele obișnuite, care poate că nu aveau să-l vadă niciodată pe sultan. Dintre ele multe deveneau servitoarele personale ale sultanelor (soțiile, surorile sau fiicele sultanului) sau servitoare în palat. De regulă nu rămâneau în harem toată viața, ele erau măritate și înlocuite din când în când, în așa fel încât haremul avea un număr constant de kadîne.

Disciplina era foarte strictă, kadînele trebuia să fie ascultătoare, în caz contrar erau bătute, iar dacă nesupunerea mergea prea departe, erau alungate la Vechiul Palat, deposedate de bunuri și lăsate fără speranța de a se căsători sau de a mai avea vreun viitor. În harem ele învățau muzică, literatură, dans, lucru de mână, religie, iar cele foarte frumoase, care aveau șansa să ajungă în iatacul stăpânului, trebuia să știe și arta iubirii carnale, chiar dacă era obligatoriu să fie fecioare. Dintre aceste frumoase urma sultanul să-și aleagă favoritele. Dacă vreuna îi făcea și un copil, mai ales băiat, avea apartamentul ei separat și putea fi numită sultană, deși această titulatură s-a împământenit doar din secolul al 16-lea, până atunci nicio concubină nu putea fi numită astfel, neavând nici un fel de drept la vreo putere în stat.


Cea mai importantă dintre aceste sultane era, totuși, prima care năștea un băiat. Primul născut avea toate șansele să urmeze la tron, dacă mai întâi își ucidea frații - asta pentru că fratricidul devenise o tradiție în dinastia regală a Imperiului Otoman. Se spune că însuși fondatorul acestei dinastii, Osman I, l-a omorât pe unchiul său care era de drept moștenitorul tronului.

Cadînele stăteau în camere lungi, dormeau pe niște saltele, una lângă alta, fiecare grup de 10 fete era dat în grija unei odalisce mai în vârstă, și, pentru a împiedica relațiile erotice lesbiene, se luau toate măsurile, inclusiv lăsarea câtorva făclii aprinse noaptea, în dormitoarele comune. Cu toate acestea autorii de literatură care au zugrăvit în romanele lor viața din harem nu s-au sfiit să afirme că asemenea legături se infiripau la hamam sau că exista posibilitatea ca unii dintre paznicii Palatului să poată pătrunde în grădinile haremului unde aveau relații cu vreo kadînă mai libertină. Dacă aceste fapte erau adevărate sau nu, e greu să știm astăzi. Totuși este cunoscut faptul că Selim II, oficial, fiul sultanei Hurrem și al lui Suleyman, era singurul copil blond dintre cei 5 copii ai cuplului regal, ceea ce a făcut gurile rele să spună că Selim nu era, de fapt, copilul lui Suleyman.

partea a doua: http://www.pulbere-de-stele.com/2013/04/file-de-istorie-haremul-in-imperiul.html

-  va urma  -

Articol de Oana D.


Pentru alte episoade din serialul Suleyman Magnificul și articole cu același subiect, vă rog accesați pagina "Stele tv/Seriale".

Nicio parte a acestui articol nu poate fi preluată fără specificarea linkului sursă de forma: http://www.pulbere-de-stele.com/

Bibliografie: Enciclopedia Britannicaallaboutturkeywikipedia
Fotografiile sunt preluate de pe http://commons.wikimedia.org/ și în România ele aparțin domeniului public.


luni, 1 aprilie 2013

Suleyman Magnificul, episodul 56

Sultanul, aflat în convalescență, vine la harem să-și salute cadânele. În timpul somnului său profund auzise tot ceea ce se petrecuse în jurul său, și, drept urmare, le salută pe toate femeile, mai puțin pe Mahidevran. Ea o consideră pe Hurrem vinovată pentru purtarea sultanului și are loc o ceartă între cele două. Valide intervine în favoarea lui Hurrem - spre surprinderea ei - și o reduce la tăcere pe Mahidevran. Bali Bey este interogat și rămâne în continuare în temniță. Aybige o acuză pe Efsun de toată această întâmplare și îi promite că o să-i ia capul. După care o ceartă pe Hurrem, considerând-o adevărata autoare a intrigii, pentru că nu-și dorea ca Mustafa să capete și mai multă putere prin această căsătorie. Dar Hurrem, abilă, îi răspunde că dacă ar fi fost așa, de mult ar fi uneltit împotriva căsătoriei și nu ar fi așteptat plecarea celor doi spre Crimeea. Soarta lui Bali Bey este în mâinile lui Mustafa, care nu se poate încă hotărî ce ar trebui să facă, mai ales că decizia ar putea să însemne un test pentru el, având în vedere că boierul Bali este cu adevărat devotat sultanului și nevinovat. Totuși optează pentru execuție, iar Malkocoglu este adus în fața gâdelui și urmează să fie decapitat. Ibrahim, aflat lângă prinț, intervine, dar prințul pare că nu-și schimbă decizia. Dincolo de ziduri, Hurrem, Aybige, Valide și Mahidevran așteaptă încordate să audă ce se petrece. În ultima secundă Mustafa oprește execuția. Bali Bey este eliberat și cere să fie lăsat să plece, pentru totdeauna, în ținuturile sale natale. Nunta se amână și Aybige pleacă din nou în Crimeea. Hatice se hotărăște să-și urmărească soțul și este ajutată de mai multe persoane în acest demers. Nigar dorește să aibă un copil cu Ibrahim și îi spune despre aceasta. Hatice află că Matrakcî a fost cu soțul ei într-o tavernă și încearcă să stoarcă de la acesta informații despre Ibrahim. Matrakcî îl avertizează pe Pasă să fie atent ce face, că soția lui îl urmărește. După câtva timp, Hatice se decide să-i spună lui Ibrahim că dacă dragostea lor s-a terminat, totul se va termina între ei, de asemenea. Gulșah o acuză pe Daye în fața sultanei Valide că ar fi luat mită de la Hurrem, pentru că găsise contractul de proprietate dat de aceasta cu ceva timp în urmă, când a scăpat-o de incendiu. Însă Daye apelează la Nigar, care pe ascuns înlocuiește acel act de proprietate, cu altul, dăruit chiar de Valide. În fața evidenței, Gulșah își retrage acuzațiile. Fatma află întâmplător că Efsun este însărcinată, când aceasta din urmă este văzută vomitând. Pentru că prințul nu avea voie să aibă copii până la plecarea în sangeac, Mahidevran se gândește cum să o determine pe Efsun să avorteze, dar Daye împiedică acest lucru. Totuși ea instruiește medicul să-i facă un avort, dar Nora nu se reface și continuă să sângereze. Mustafa o aduce în camera lui; cadâna își trăiește ultimele clipe de viață și ca să plece din această lume cu conștiința împăcată, îl avertizează pe prinț că Hurrem vrea să-l omoare, spunându-i că tocmai ea ar fi trebuit să facă asta, însă pentru că îl iubește, nu a reușit să împlinească planul sultanei.      


Nici o parte a acestui articol nu poate fi preluată fără specificarea linkului sursă de forma:  https://www.pulbere-de-stele.com/


Pentru alte postari din serialul Suleyman Magnificul și articole cu același subiect, vă rog accesați pagina "Rezumate seriale".