Grupul Song, condus de Ioan Luchian Mihalea. Erau tineri, studenți, frumoși. Când i-am văzut prima oară, la televizor, nu-mi venea să cred. Un cor care nu stătea țeapăn ci se mișca ușor în ritmul cântecului. Un cor care dansa, dacă era cazul. Care avea costume moderne și nu niște rochii lungi sau costume impersonale cu alură de secol medieval. Când i-am mai auzit și cântând în engleză, m-au cucerit cu totul. Erau o puternică pată de culoare și de viață în anii aceia cenușii. Nu i-am auzit cântând nimic patriotic și asta m-a pus pe gânduri la un moment dat, pentru că atunci nu puteai face nimic fără să incluzi în repertoriu osanale și temeneli regimului și dictatorului. Și totuși ei au reușit. Nu Știu cum.
Ieri fredonam "Kalinka..." Și mi-am amintit că interpretarea lui Mihalea era foarte bună, pentru că avusese o voce vibrantă și clară. Am căutat-o pe youtube apoi am vizionat ultimul spectacol Song, după moartea tragică a artistului din noiembrie 1993, și am căutat alte și alte materiale cu ei, cu EL. Cu cel care era totul, cu cel cu care grupul Song se identifica. Intr-adevăr, unii oameni sunt de neînlocuit, orice s-ar spune. Fără Oanță - cum i se spunea, Song-ul nu a mai fost la fel, ba chiar nu a mai fost deloc...
Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Acest site si părțile terțe folosesc cookies pentru funcționarea lui, dar nu stocăm, nu permitem vânzarea și nu analizăm link-urile lăsate în formularul de comentarii.