Se afișează postările cu eticheta blogging. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta blogging. Afișați toate postările

sâmbătă, 4 ianuarie 2014

De ce dispar fisierele video de pe youtube




Probabil că nu sunt singura care a observat că dispar multe fișiere video de pe youtube, în special cele cu filme, seriale, documentare, melodii - adică acelea pentru care utilizatorul care le încarcă, e un om obișnuit, ca tine și ca mine, și nu are acest drept legal. Ele sunt șterse din oficiu de către youtube, sau chiar în urma unor repetate reclamații (report-uri) din partea deținătorilor legali ai dreptului de autor. Iar ăsta e cel mai bun lucru care ți se poate întâmpla când faci așa ceva.

Cel mai rău, nu vrea nimeni să-l încerce pe pielea lui. Deținătorii de drepturi de autor te pot da în judecată și îți cer daune financiare pe care nici într-o viață de om, unii, nu le-ar putea plăti. Că la noi nu se prea întâmplă, e una, dar nu în toate țările este la fel. Și cum un astfel de proces s-ar judeca după legile lor sau ale dreptului internațional, mă foarte îndoiesc că ar avea câștig de cauză, vreodată, userul. Ceea ce se poate urca pe youtube fără nici un risc sunt filmele sau melodiile de peste 25 de ani vechime. La cărți, e cam greu - trebuie să treacă peste 70 de ani de la moartea autorului, pt ca ele să devină domeniu public, și deci, să fie "dezlegate" de drepturile de autor.

De unde știu că dispar fisierele video de pe youtube? Am avut câteva documentare la favorite. Acum câteva zile am constatat că lista mea de favorite este goală, în sensul că filmele respective sunt inaccesibile ... :)

Acum câțiva ani, prin 2010 am pățit-o și eu. Am filmat un revelion (2009-10) în stradă, în Piatra Neamț. Era în zona dintre telefoane, teatru și magazinele de peste drum. Au fost câteva formații invitate să cânte (bravo, Pinalti!) printre care și Mandinga, parcă, și exact înainte de 12 noaptea au cântat "The final countdown". Eu, ca toată lumea care venise cu aparat de filmat pe acolo, înregistram pupăturile dintre noi - eram o gașcă de verișoare, verișori și nepoți, desfăcutul șampaniei, clipocitul ei în paharele de plastic aduse de acasă și artificiile de la miezul nopții. După care, a doua zi am urcat, mândră, filmulețul pe youtube. N-a trecut jumătate de an când m-am trezit cu mesaj de la adminii youtube că filmul meu încalcă drepturile de autor pentru melodia "The final countown", deținător nu-știu-ce firmă din Germania (dacă am timp azi, scotocesc prin mesajele vechi și pun un print screen) și, ca atare, el nu mai este vizibil pe site.

Așa că ...  vrei-nu-vrei, bei Grigore, aghiazmă :) adică vrând-nevrând, cu sau fără vină, dispar fișierele video de pe youtube, dacă nu ai dreptul să le urci acolo.

De aceea, din păcate pentru unii dintre cititorii acestui blog, nu se mai găsesc pe net melodiile din Iffet și din alte seriale. Sau, poate că se găsesc, pe alte site-uri gen youtube (vk, de exemplu) dar cu alte denumiri, care fac imposibilă căutarea lor printr-un cuvânt cheie specific.

-----------------------------

later edit

poza cu mesajul de la youtube. Si o rectificare: mesajul l-am primit in 9 septembrie 2010. Adica dupa 8 luni de la postarea lui.







duminică, 15 septembrie 2013

Neticheta - codul bunelor maniere pe internet

Așa cum în viața reală avem nevoie de un set de reguli de conviețuire și de comunicare, un cod care ne transmite tuturor celor care facem parte dintr-un spațiu geografic dat o anume semnificație, un mesaj precis și neinterpretabil despre interlocutor, așa și în lumea virtuală există niște reguli de respectat. Însă la fel că în realitate, unii respectă mai mult aceste coduri, alții mai puțin.

Termenul vine din combinarea cuvintelor internet și etichetă. Neticheta are multe reguli referitoare la mesajele prin email, la social media, la blogosferă, la relațiile de business care necesită comunicare online, la messenger sau chat.

Mă voi referi în continuare la acele reguli de care m-am lovit mai des, pe care le-am folosit mai des, pe care le-am găsit și la alți bloggeri listate în postările lor.

1. Când folosești text sau poze de pe un alt site trebuie să faci două lucruri: a) să ceri permisiunea și b) să pui link către site-ul respectiv. Pe la noi nu se prea obișnuiește să ceri voie să iei text sau poze, dar măcar drept mulțumire, postează și un link către sursa de la care ai copiat conținut. Mai ales dacă preiei conținut cu drepturi de autor, și în special dacă acesta este pe un site străin. Consecințele pot fi chiar foarte neplăcute, pentru că dacă la noi nu se obișnuiește să dai în judecată pe cineva pentru asta (dar sunt și excepții!), în alte țări, vorba unei prietene, te dă în judecată și pentru că n-ai pus destulă sare în piure la restaurant.

Nu te gândi că nu știe și nu va afla cine ești. Internetul știe despre tine mult mai multe decât crezi! Cu atât mai mult cu cât tot ceea ce scrii rămâne undeva pe servere timp de mai mulți ani, chiar dacă tu ștergi ulterior ce ai scris.

2. Dacă ești blogger și accepți comentarii, este de bun simț să comentezi și tu la rândul tău pe blogurile comentatorilor tăi. Bunele maniere te îndeamnă să răspunzi la toate comentariile de pe blogul tău. Deși, văd că pe la noi, celebritățile nu catadicsesc să răspundă nici pe propriul blog, darămite pe al altora!

3. Nu lăsa mesaje scrise cu litere mari, cu majuscule, adică. Pe internet, acest lucru se consideră o gravă impolitețe; semnifică faptul că țipi la interlocutorul tău.

4. Răspunde unui mesaj email în aceeași zi, dacă este posibil, sau măcar a doua zi.

5. Nu lăsa în comentariile tale linkuri către site-ul tău. Acest lucru este spam și unele platforme de blogging, precum blogger, nici nu-ți vor publica mesajul dacă faci acest lucru frecvent. Din aceeași categorie, nu comenta folosind limbaj licențios (înjurături, de exemplu). Blogul cuiva este ca și casa lui, nu se face să te porți urât doar pentru că nu ești de acord cu părerea expusă. E o modalitate imatură de exprimare, pe lângă faptul că acele cuvinte te reprezintă și te descriu pe tine, ca și comentator, în primul rând.

6. Nu folosi linkul direct al unei imagini de pe alt site pe blogul tău. Adică nu folosi hotlink-uri. Vei suprasolicita resursele de trafic ale site-ului respectiv. Pe lângă asta, te vei trezi după o vreme - câteva luni, un an - că pe blogul tău în loc de poza respectivă apare un triunghi gri și un semn de exclamare, pe care dacă treci mouse-ul apare cuvântul hotlink scris cu roșu. Am pățit, de aia știu. :)

Dacă într-adevăr ai nevoie de acea imagine, descarc-o pe calculatorul tău și apoi dă link către sursa de proveniență. Pentru că dacă nu dai link, tot te trezești cu ceea ce am zis mai sus, sau chiar cu un mesaj de la proprietarul site-ului de unde ai luat poza care, în cazul cel mai fericit îți va spune să pui link-ul sursă. Sau ... va face plângere la Google, la DMCA la Wordpress sau Blogger privind dreptul lui de autor și în funcție de gravitatea cazului, se merge de la un simplu avertisment Google până la a ajunge chiar în instanță, plătind bani buni drept despăgubire, doar pentru un simplu link pe care nu l-ai pus la timp. Merită? Eu zic că nu, și dacă crezi că a avea multe linkuri externe pe blog nu este bine din punct de vedere SEO, ți-aș sugera să cauți site-uri gen wikimedia.com, care oferă fotografii gratis, din domeniul public, cum se spune.

Ceea ce am scris mai sus este valabil și pentru preluarea copy/paste de articole fără specificarea sursei.
Totuși, ca regulă nescrisă, un 10% text și/sau poze preluate dintr-un site se acceptă (cu link către articolul sursă!) fără probleme din partea autorilor. Adică un paragraf de 5-6 rânduri și o poză, e ok.

7. Nu scrie mesaje sau articole prea lungi la tine pe blog. Nu le va mai citi nimeni.

Așa că, mă voi opri și eu aici, pentru astăzi.

Duminică frumoasă tuturor, 
și un an școlar cu spor celor studioși 
care-mi calcă "pragul casei"!


Sursă foto: www.mercador.ro 





luni, 12 august 2013

Cum scapi de yieldmanager


ad.yieldmanager.com este un cookie care se instalează automat și fără să vi se ceară explicit acordul, pe calculatorul dv. Când accesați mai des niște site-uri, vă redirecționează către un site-reclamă sau nu vă lasă să accesați un alt link de pe acel site, în schimb cu fiecare click dat, apar alte ferestre cu aceleași reclame supărătoare. Se numesc reclame intrusive și provin de la acest progrămel automat care vi le bagă pe gât la modul ăsta agresiv.
Și dacă ar fi numai atât... dar vă poate schimba configurația DNS a blogului ori site-ului propriu, vă poate copia datele de logare, și poate chiar să vă infecteze calculatorul cu vreun virus adevărat.

Cum se poate scăpa de acest intrus? Prin mai multe metode. Eu folosesc două metode odată, pentru mai multă siguranță.

1. Rulați programul gratuit adwcleaner

2. Rulați programul gratuit ccleaner

3. Folosiți system restore și "dați înapoi" calculatorul cu câteva săptămâni.

4. Eliminați ad.yieldmanager din browserul folosit, astfel:
- Firefox: din meniul Help selectați "Troubleshooting Information" și de acolo dați reset Firefox. În acest fel veți pierde și site-urile din bookmark, parolele salvate și alte setări personalizate. Înainte de a reseta browserul faceți o copie a tot ceea ce nu vreți să pierdeți.
- Internet Explorer: din meniul tools/unelte, selectează internet options/opțiuni. În caseta de dialog care se deschide, click pe Advanced Tab apoi click pe reset. Când apare noua căsuță de dialog bifează delete personal settings apoi click pe reset.


Succes!



luni, 22 iulie 2013

Cati ani au cititorii blogului meu?

La întrebarea asta, în sondajul desfășurat pe blog prin intermediul vorbeo.com (site-ul nu mai exista, din pacate) am avut, spre surprinderea mea, o pondere mare, 37%, de cititori foarte tineri, de sub 20 de ani (161 de voturi din totalul de 440). Iar în ultimele zile a crescut rapid numărul voturilor celor de 50 și peste 50 de ani, ajungând pe locul al doilea.

Mă bucur că am cititori așa de tineri :) sincer, chiar nu mă așteptam. Asta înseamnă că din punct de vedere al gusturilor, deși facem parte din generații diferite, putem să găsim acea lungime de undă comună. Ba chiar cu o arie foarte largă, aș zice, din moment ce adolescenții au o pondere așa de mare.

Cum arată exact graficul, sondajul l-am închis aseară pe la 11 noaptea, vedeți în poza de mai jos.









duminică, 16 iunie 2013

Blogul meu in casa noua

Știu că nu se prea cunoaște, dar am hotărât azi să despart cele două bloguri ale mele, care erau două în unul până acum: cel personal, by Oana D., și cel de față. Până azi la prânz primul redirecționa aici. Dar pentru că - surprinzător! pentru mine - acela are PR 2 și cred ca va lua PR 3 în această vară, iar pulberea de stele este abia la început pe drumul rankurilor google, și pentru că subiectele se pot împărți în două mari categorii, personale-profesionale, și hobby-uri, de-acum, blogul personal ( care va avea si planuri de lecție, teste, alea-alea, mai ales pe engleză dar și pe geografie) va rămâne separat de acesta cu filme, seriale, cărți (pagina există, dar nu e publicată momentan), călătorii.

De pe acest blog vor dispărea paginile de umor, amintiri și cârcoteli (stele verzi), de pe celălalt au dispărut deja paginile și postările despre filme, seriale, călătorii.
Din păcate strămutarea mi-a adus și ștergerea a vreo 130 de comentarii, cele ale paginilor. Le am, nu asta e problema, le-am salvat într-un fișier complet pe hard, dar cum le pun la loc?!? :D  O să văd eu. Le voi pune la loc chiar de-ar fi să le copiez pe fiecare cu toate datele într-o nouă serie de comentarii anonime puse de mine, cu semnătura fiecăruia.

Însă o mare nedumerire am: ce fac cu advertorialele? Oare ce dorește un comerciant: să aibă linkuri pe un site cu PR bun, sau pe un site cu trafic? Pentru că deocamdată, și PR și trafic, nu se poate :))

Voi ce ați dori, dacă ați avea ceva de vânzare pe un site și v-ați face reclamă pe bloguri prin postările-advertorial?



marți, 30 aprilie 2013

Multumesc pentru vizite

Pentru că unii vizitatori au impresia că dacă folosesc site-uri de trafic gratuit, înseamnă că în realitate, vizitele către blogul meu sunt minime, vreau să arăt că lucrurile nu stau tocmai așa.

De aceea am făcut un screenshot de unde rezultă foarte clar, cred eu, că de la google pe luna aprilie a acestui an am avut peste 67.000 de vizite, iar de la site-ul de trafic la schimb, trafic-site.ro sau de la altele despre care voi scrie în următoarele zile, am mult mai puține vizualizări și anume 1221.

De aceea nu pot decât să mulțumesc cu tot dragul celor care zi de zi găsesc câte ceva interesant sau amuzant de citit pe blogul meu. Și dacă tot am ajuns aici, vă rog să-mi mai sugerați despre ce ați mai vrea să mai scriu, la filme, cărți (în câteva zile va fi și această pagină), seriale. Nu am uitat de sugestiile făcute la filme, vine vacanța și le voi onora pe toate câte mi le-ați propus sau mi le veți propune.

Vă iubesc!























Varful de trafic de pana acum a fost atins in luna martie a acestui an, cu peste 200.000 de vizualizari.


Cum sa ai vizitatori la nevoie: trafic-site (1)

Se numește trafic-site.ro.
Te ajuta sa ai vizitatori oricând, la nevoie, când ești la început sau când ai trecut de pe un domeniu gratuit pe unul plătit.

Te înscrii, ai 500 de credite bonus, dacă vrei poți deveni membru premium, dacă nu, nu. Adaugi site-urile tale și când sunt acceptate le poți aloca vizite manuale sau automate. La rândul tău și tu vei vizita site-urile altora, manual sau automat, ca să faci credite pe care apoi le folosești să obții trafic pentru tine.

Vizitele sunt indexate de google ca atare, nu ești penalizat pentru ele, pentru că nu este vorba despre acel gen de programe neacceptate, care te "ajută" să scazi în page rank și să nu mai apari unde vrei în paginile motoarelor de căutare.
Linkurile site-urilor tale sunt do-follow. Site-ul are PR 4, deci nu e chiar de ici de colo să-ți pui linkul la ei.
Singurul lucru este că nu acceptă orice site-uri sau bloguri, așa că ar fi bine să citești condițiile

Dacă și tu ai nevoie de trafic gratuit, atunci dă click pe bannerul de mai jos și înscrie-te. Succes!

Însă mare atenție! dacă ai pe site-ul tău reclame AdSense, nu te sfătuiesc să apelezi la acest gen de trafic ca să ai mai multe afișări. Dacă ești prins cu așa ceva - și Google te va prinde la un moment dat - îți va fi suspendat contul AdSense. Așa că, aici ai de ales: ori trafic real și bani din reclamele google, ori trafic-site și atât.

vineri, 26 aprilie 2013

Cum programezi publicarea postarilor in blogger

Am domeniu nou dar ma aflu tot pe platforma blogger, pe de o parte pentru ca m-am obisnuit, pe de alta pentru ca vreau sa beneficiez de toate avantajele redirectionarii automate catre noul domeniu, inainte sa ma mut pe hosting platit.

In paranteza fie spus, asta in caz ca se vor gasi sfatuitori care sa-mi spuna unde sa-mi iau hosting, n-as mai opta pentru ofertantii acestor servicii din Romania. Am avut doua site-uri - prietenii vechi stiu care si de cand - si pe unul din ele am pierdut o parte din munca atunci cand si-au mutat catrafusele cei cu hostingul pe un alt server. Nu am pierdut tot, asa cum zic unii ca li s-a intamplat, ci doar 3 sferturi din pagina principala pe care o actualizam si de doua ori pe zi. Ceea ce era de-ajuns :)

Sa revin. Exista in blogger acea optiune de a-ti programa publicarea la ora si data dorite. Cum am încercat de mai multe ori și nu mi-a reușit, azi, când figura asta în sfârșit a mers, după îndelungi căutări și sâcâit oameni la cap.

Iar acum împărtășesc cu voi, cei care vă dați mai de curând pe net, "secretul".
Pașii:
- scrieti postarea
- apasati 'setati data si ora' si setati-le dupa dorinta.
- apăsați "terminat" (sub calendar)
- apăsați "Publicați"  nu vă fie teamă, postarea va apărea când doriți dv.

Succes!


luni, 5 decembrie 2011

Cum iesi dintr-un grup FB in care te-au bagat altii?

E o intrebare pe care mi-am pus-o de multe ori si la care eu nu am gasit solutia.
Mai multe persoane dintre prietenii mei de pe facebook si-au facut cate un grup. Unele sunt interesante si utile, altele, nu.

Pentru cine nu stie, precizez ca nu te intreaba nimeni - nici un programel, vreau sa spun - daca esti de acord cu asta sau nu. Cel putin eu m-am trezit bagata in tot felul de grupuri si grupulete din care nu prea stiu cum sa ies.

Am cautat si pe net, si pe FB si nu am gasit informatia cu unsubscribe din acest fel de grupuri. Nu de alta, dar uneori chiar nu stiu cum sa-i scriu adminului sa ma scoata de acolo. M-am trezit membra a unor grupuri de limba araba sau ivrit - ca nici nu ma pricep ce limba poate fi aia plină de serpisori si ondule :)) - , si eu habar nu am ce-i acolo si cu ce se mananca, dar primesc notificari despre ce se petrece in grup .......

vineri, 12 noiembrie 2010

Wargate on the net sau ochiul, paiul si barna






De cateva zile cineva imi face zile fripte pe net. Totul a pornit de la mine, adevarat este, dar neintentionat - ca daca era intentionat, nu reactionam prompt la semnalarea ei, nu-mi ceream scuze public si nu stergeam pozele preluate fara sa ma uit exact de unde le-am luat, desi, legal vorbind, nu erau protejate de legea copyright-ului. Despre legea asta voi scrie mai pe larg intr-o postare ulterioara, pentru ca deja stiam unele lucruri si acum am aflat si mai multe despre ele, fie doar si pentru faptul ca, la un moment dat, am tradus niste carti pentru care nu am primit decat 20% din banii cuveniti de la editura si basta!, lucru care m-a determinat sa ma gandesc serios la a-mi face eu editura, dar cum a venit criza peste noi, am amanat proiectul pentru o data ulterioara incerta.

Dar sa revin. Asadar, cu toate ca mi-am recunoscut vina si am indreptat lucrurile in ceea ce ma priveste, userul respectiv continua. Continua cu diferite calomnii si acuze grave la adresa mea, fara nici un fel de probe. Raspandeste pe net aceste lucruri, publica mesajul ei si pe alte site-uri, alerteaza amicii ei de pe net, comenteaza pe facebook si probabil peste tot pe unde are ocazia. Este drept ca in ultimele zile s-a referit doar la acele poze pe care neintentionat le-am luat de pe blogul ei (de fapt de pe google imagini, dand click dreapta si selectand view image, dupa care apare doar imaginea) si a incetat sa afirme ca as fi participat la nu stiu ce concurs culinar (eu? de ce m-ar interesa asa  ceva?), ca i-as fi furat identitatea trimitand emailuri in numele dansei (la varsta mea cred ca numai de prostii din astea nu m-as tine, mai ales ca m-am confruntat candva cu o situatie asemanatoare cand cineva postase un anunt ca din partea mea cu nr. meu de mobil pe un site de anunturi de vanzari) si ca i-as fi violat un email pe care pune, cu multa nonsalanta la dispozitie o lista intreaga de carti din care as baga mana in foc ca unele sunt publicatii legale si deci protejate de legea copyrightului, punerea publica la dispozitia oricui fiind facuta de aproape un an, este vorba de Sarbatorile de iarna din 2009 in acel post.


Dar poate nu stiu eu si doamna in cauza are o intelegere cu detinatorii drepturilor de autor si atunci poate pune la dispozitie cui doreste aceasta lista de 50 de carti? Si daca cineva i-ar face o reclamatie la ORDA? Aaaa, nu stiti ce este ORDA? Este Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor



Pana la urma cine incalca legea copyrightului? Eu am luat de pe net poze care nu erau inregistrate la data respectiva cu drepturi de autor si poate ca nu sunt nici acum, pentru ca asta costa si nu putin. Vina mea a fost ca era normal sa ma fi uitat de unde iau pozele si sa cer permisiunea, apoi sa pun linkul. Lucru pe care am recunoscut ca nu l-am facut.

Dar ma asteptam ca dupa ce am indreptat eu lucrurile care au deranjat-o pe dansa, sa inceteze cu aruncatul de noroi, sa stearga acel post denigrator, ca reciprocitate si apreciere - cum singura s-a exprimat - a faptului ca eu am dat curs rugamintii ei de a sterge pozele care nu-mi apartin (desi undeva in blog scrisesem si despre faptul ca nu toate pozele imi apartin, ci doar cele cu watermark, dar ok, avea mai multa dreptate decat mine). Pentru ca, eu asa stiu, orice conflict se rezolva mai intai pe cale amiabila, iar daca nu, atunci se apeleaza la instanta de judecata. Ca daca nu stiati, chiar daca vezi un criminal pe strada si spui cu voce tare, sa auda lumea, "băh, criminalule!!" poti sa faci si puscarie pentru asa ceva. Exista lege in vigoare cu 3 articole clare in acest sens. Am scris despre asta, intr-un comentariu, AICI.

Dar ea nu tace, mai ales conflictul fiind stins de facto. Ea a decis sa continue.

Partea sa zicem buna a lucrurilor este ca mi-a crescut de vreo 10 ori traficul pe unul din blogurile mele, la un moment dat. Ei si ce daca? Pe mine nu ma incanta acest fapt, daca pretul este denigrarea mea cu rea vointa si cu rea intentie vadita, dincolo de greseala pe care de la bun inceput am recunoscut-o. Oricum, am sters chiar unele postari care erau intens accesate - deci nu traficul este scopul meu suprem in blogosfera, ci placerea de a impartasi altora din hobby-urile mele.

Si ce mai fac ea si amicii ei? Presupun ca amicii ei, asta nu am de unde sa stiu, dar aparentele cam intr-acolo ma duc cu gandul.

A creat un link dintre contul meu de facebook si articolul ei defaimator, asta una la mana. Deci in link apare articolul de pe blogul dansei, dar cand faci click, se redirectioneaza catre contul meu de facebook. Asta era pe la vreo marti-miercuri. Ieri, ce gasesc in urmaritorul de trafic: cineva accesase blogul meu de pe un link care la prima vedere ar vrea sa demonstreze ca eu am furat o reteta culinara de pe un alt blog, vezi poza. 

Ca sa stai pe net sa cauti peste 50 de pagini sa gasesti ceva care sa para o frauda, ma rog, chiar nu stiu cum sa zic ca se cheama. Nu afirm ca ea a facut asta, ca nu am probe in acest sens, dar acest lucru decurge ca urmare a postarii ei defaimatoare de pe blog.

Reteta respectiva apartine acestui blog si a fost postata pe data de 11 noiembrie, cum se si vede, de altfel:





Cand accesezi linkul de pe google, de la pagina 53, bineinteles ca apare blogul meu, la ultima reteta scrisa, pe data de 10 noiembrie, insa. Vezi poza:






De ce apare asa la cautari? Pentru ca exista un link in blogul meu, la sectiunea bloguri pe care le urmaresc, la reteta in cauza, dupa cum se si vede, de altfel. Orice text si orice link dintr-un site, apare la cautarile google.

Spre exemplificare, aceeasi reteta apare si la alte bloguri, la cautare:




Dar cum spuneam, la prima vedere, pentru cine nu se pricepe la internet si chestii din astea de bucatarie IT, sa-i zicem, totul i se pare ca o frauda din partea mea. Acuma nu ca eu m-as pricepe la IT, nevoie mare,  chiar nu cunosc prea multe in domeniu, dar oarece habar, ma gandesc eu ca am.


Si ce mai imi vad ochii pe urmaritorul meu de trafic: cineva care pare sa vina din partea Google. Avand in vedere ca doamna care imi poarta de grija ma amenintase ca anunta pe cei de la Google despre faptul ca am preluat poze de pe net fara sa specific in clar cui apartin, prima reactie a fost sa identific userul.

Si nu m-am mirat sa vad ca era vorba despre un proxy. Un server proxy se foloseste, de exemplu, atunci cand tu nu doresti sa-ti afle cineva IP-ul, cand vrei sa te dai altul decat cine esti. Este ca o masca pe internet, daca vreti. Nu stiu cine este cu adevarat cel care mi-a accesat astfel blogul, poate fi oricine din lumea asta care are pc conectat la internet. Tot ce pot spune este ca exista persoane care nu doresc ca eu sa le identific. Are cineva ceva de ascuns?

Asa ca, desi credeam securea razboiului ingropata, observ ca lucrurile nu stau chiar asa. Iar daca atitudinea dansei nu se va schimba si va continua sa mentina acel post defaimator la adresa mea pe blogul dansei, de AICI ca si din orice alt site unde l-a postat, deci daca toate acestea imi vor aduce prejudicii socio-profesionale si financiare, de sanatate sau in vreun alt fel in viata reala, ma tem ca voi apela in final la un avocat.
Eu inteleg ca scandalul ii face rating, dar cred ca totul are niste limite.


Nota: in momentul in care acuzele nefondate despre mine vor disparea de pe net, nici acest post nu va mai exista in forma lui actuala. Iar stergerea postului dansei, va atrage in mod automat stergerea acestui post al meu. 

- va urma - 










sâmbătă, 25 septembrie 2010

Cum scapi de un virus informatic

De azi dimineata ma războiesc cu un virus. Nu că nu l-aş fi dovedit de câteva ori, însă m-am tot încăpăţânat să descarc ceva de pe rapid share, şi până la urmă m-am lăsat păgubaşă, chit ca mi-am făcut cont premium special pt fişierele astea. Asadar: reteta de scapat de virusi indiferent de softurile antivirus pe care le aveti (eu am 3, ruleaza toate 3, da' stiti voi, le ai ca sa fii in rand cu lumea. Am avut si Avast-ul pe bani si tot degeaba, asa ca acum am 3 gratuite - McAfee, AVG si Malwarebytes. Dar n-au facut nici o branza azi. )

Daca pc-ul e inghetat, dati restart si apasati F8, ca sa-l rulati in safe mode. Apoi din meniul START alegeti PROGRAMS apoi alegeti Accesories, apoi System Tools si de acolo System restore. Se va afisa o fereastra cu un calendar din care veti alege o zi anterioara aceleia in care va aflati, care este scrisa cu cifra aldina (bold-uita). Daca e posibil, alegeti o zi din luna trecuta celei in curs, mai ales daca nu stiti de cand aveti virusul in pc. La mine nu a fost posibil, ca nu avea check points decat pe luna septembrie, dar e ok oricum. Selectati acea zi, apoi dati click pe next si sistemul se va reseta la setarile din acea zi anterioara celei in curs, in acest fel virusul va disparea de la sine. Dupa ce sistemul isi da reset, se restarteaza singur, il lasati sa porneasca normal de data asta si aveti pc-ul curat. Nu veti pierde nimic din munca dv., dar daca ati instalat programe noi intre timp, ele nu vor mai aparea, asa ca va trebui sa le reinstalati.

duminică, 29 august 2010

Drepturile de autor

Uneori imi vine sa rad, alteori ma enervez cand aud de scandalul cu drepturile de autor. Am citit legea aia, insa nu foarte recent.

Dupa mine, drepturi de autor au numai creatorii de artă - scriitori, pictori, sculptori, muzicieni. Acuma, nu toti manelistii sau răgătorii mi se pare ca ar fi muzicieni, de exemplu, ca nu mi se pare ca un Guţă ori Puya sunt egali cu George Enescu. Si nu orice cioplitor de kitsch-uri pe care le vinde drept bibelouri, este Brâncuşi.

Insa legea intr-adevar, defineste opera de arta ca fiind ceva mai larg decat atat. Cu alte cuvinte daca eu fur - ca furt se numeste - un goblen de la Royal Paris, ii schimb un pic nuantele, sau chiar si numai una, si modific cateva puncte de goblen, se cheama ca am comis o creatie. Si o vând fără sa ma doara nici la bască de ceea ce am facut si mai scot si profit sau o dau unei firme care comercializeaza goblenuri si care-mi plateste pe furtisagul meu drepturi de autor. Noo???

Acuma, pricep io ca legea aia e cam stramba, pentru ca foarte multe categorii profesionale sunt platite pe drepturi de autor, fara sa fie creatori cu adevarat. Soferi, economisti, specialisti in marketing, deci ce sa mai... cam toata lumea poate fi platita in acest fel. Unde-i baiu', insa? E, că angajatorul nu trebuie sa plateasca mai nimic taxe la stat pentru angajatul pe care il plateste astfel. Am avut si eu o activitate de servicii si stiu cam cat am platit pentru colaboratoarele mele traineriţe si pentru persoana angajata ca secretara. Asa este, taxele sunt mari, sau cel putin mie asa mi s-au parut.

Dar nici sa platesti soferul si directorul comercial, care-ti face rost de contracte, pe drepturi de autor, nu mi se pare ok.
Si nu inteleg de ce atata graba pe guvern sa le impoziteze aceste drepturi celor care le revin, si nu se modifica legea in asa fel incat sa nu mai poata fi oricine angajat si platit in acest mod.