Calendar girl de Audrey Carlan, vol. 3. Recenzie.

Titlu - Calendar girl, volumul 3
Titlul original - Calendar girl (publicată în SUA, 2016)
Autor - Audrey Carlan
Traducerea - Ana Omăt
Editura - Univers
Preţ - 19,95 lei, 368 pagini
Anul apariţiei - 2017
ISBN - 978-606-771-052-6
Gen - erotic, aventură, romance

Recunosc că citind primul volum al seriei Calendar girl, n-am fost cine știe ce încântată. Dar pe parcurs am început să-mi schimb părerea despre mai multe lucruri, în ceea ce privește cartea dar și despre unele prejudecăți de-ale mele.
Am ajuns, așadar, la volumul al treilea. Audrey Carlan o îndepărtează pe Mia Saunders din ce în ce mai mult de alcov, așa cum deja observasem în volumul doi al seriei. Dacă până atunci viața fusese frumoasă, merita trăită la maximum, în luxul și opulența clienților ultra-bogați ai Miei, luna iunie îi adusese aminte tinerei și foarte senzualei femei că moneda are întotdeauna două fețe.

În luna iulie Mia este închiriată pentru a fi dansatoarea seducătoare într-un videoclip muzical produs de celebrul cântăreț  hip-hop Anton Santiago, pe care Mia îl poreclește Latin Lov-ah. Însă de la bun început se vede că trauma suferită din partea fiului lui Shipley n-a trecut, și ea se confruntă cu dificultăți. Anton o atinge amical, iar Mia reacționează ciudat. În timp ce mătușa Millie își așteaptă bonusul care nu venea (vă reamintesc că dacă Mia accepta relații intime cu clienții ei, aceștia îi plăteau agenției lui Millie un bonus consistent), Mia își dă seama că este îndrăgostită de Wes Channing, primul ei client, care vine să fie alături de ea, astfel că videoclipul este filmat fără probleme. În prezența lui Wes, Mia trece peste amintirea aproape-violului recent suferit. În contrapartidă, îl determină pe Anton s-o avanseze pe asistenta lui, Heather, la poziția de manager personal, înainte ca aceasta să plece la alt angajator care ar fi plătit-o dublu.

În luna august Maxwell Cunningham, un magnat al petrolului din Texas, are nevoie de Mia, chipurile, ca să se prefacă față de boardul administrativ al companiei că este sora sa pierdută, care prin testamentul lăsat de tatăl său,  Jackson Cunningham, fiica naturală a acestuia deținea 49% din acțiuni. Luna august aduce schimbări majore în viața Miei și a surorii sale, Mads, ele două aflând cine sunt de fapt, cine le sunt adevărații tați și care le este locul în societate. Mama fetelor era o femeie independentă care nu putea duce o viață de familie, și-și părăsise două familii, nu doar pe Mia și pe Maddie. În sfârșit, vă las să aflați singuri cine-i cine și sora/fratele cui. În final, aflăm că Mia și Maddie, de fapt, sunt bogate și nu mai au nevoie de nimic. Relația dintre Mia și Wes se cimentează tot mai mult.

Starea tatălui Miei, aflat încă în comă în spital, se înrăutățește și ea nu se mai prezintă la clientul din luna septembrie. În aceste condiții, trebuie să dea o sută de mii de dolari acelui client pentru că nu s-a prezentat la post. Acum fiind cu două sute de mii datoare lui Blaine, mafiotul din Las Vegas căruia tatăl Miei îi era, practic, dator, se află în încurcătură pentru că Blaine face niște presiuni incredibile asupra ei ca să-și recupereze banii, sau ca s-o aibă din nou în dormitor. Providențial, Max Cunningham rezolvă problema și Mia scapă de Blaine pentru totdeauna. Însă Wes, plecat în Asia la niște filmări, e dispărut de câteva săptămâni, și ceea ce se află despre el și echipa de filmare este îngrozitor...

În septembrie Mia se preocupă de tatăl ei, de Wes, pe care încearcă să-l găsească apelând la Waren Shipley, care îi era dator o favoare și se apropie mai mult de noua ei familie, de noul ei statut și de ideea de a locui cu Wes în Malibu, dacă scapă viu din mâinile teroriștilor.

Așadar, volumul 3 din Calendar girl chiar mi-a plăcut. Audrey Carlan a știut să conducă acțiunea în așa fel încât să nu rămână ancorată între așternuturile clienților Miei. Ne-a învățat - cel puțin, pe mine - că a fi damă de companie în ziua de azi nu înseamnă a fi metresa de ocazie a cuiva, ci a fi angajată să faci o treabă anume, uneori pentru a ascunde un adevăr pe care nu vrei să-l afle lumea, alteori pentru o prezentare de modă, un videoclip sau ca să pozezi unui pictor. Intimitatea este opțională și vine cu o perdea pe care Audrey Carlan a dat-o la o parte dintru bun început. Nu știu dacă a fost o idee bună, poate că din punctul de vedere al cititorilor americani, a fost.

Eu n-aș fi luat seria dacă știam exact ce conține, în special primul volum. Însă acum, nu pot spune că-mi pare rău, dimpotrivă, în sfârșit, Calendar girl nu mai este doar o carte 18+.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Origini, de Dan Brown. Recenzie

Titlu - Origini
Titlul original - Origin
Autor - Dan Brown
Traducerea - Adriana Bădescu
Editura - Rao
Preţ - 49 de lei (pe Libris), cca 600 pagini
Anul apariţiei - 2017
ISBN - 978-606-8905-49-5
Gen - fictiune, mister, suspans, teoria conspiratiei
Comercializata pe Libris

Dintre cărțile lui Dan Brown am citit Codul lui Da Vinci pe nerăsuflate; n-am lăsat cartea aceea din mână până când n-am terminat-o, adică o zi și o noapte, până pe la 3-4 dimineața. Cu Origini a fost aproximativ la fel, doar că n-am mai reușit să o citesc neîntrerupt. Însă cum găseam o breșă, fie noaptea, fie în timpul zilei, citeam cu nesaț. Inutil să mai spun că mie stilul lui Dan Brown îmi place foarte mult și că este printre scriitorii mei preferați. Dar să vedem ce ne propune Origini, romanul a cărui acțiune se petrece în Spania: [Atenție! Urmează spoilere!]

Robert Langdon, profesor de simbolistică la Harvard, sosește la Muzeul Guggenheim din Bilbao, pentru a participa la un anunț important - dezvăluirea unei descoperiri care "va schimba fața științei pentru totdeauna". Gazda serii este Edmond Kirsch, un milionar excentric, fost student al lui Langdon, ale cărui invenții uimitoare de înaltă tehnologie și predicții îndrăznețe l-au transformat într-o celebritate mondială. Kirsch, este pe punctul de a dezvălui lumii o descoperire uimitoare, care promite să răspundă la două dintre întrebările fundamentale ale existenței umane: de unde venim și încotro ne ducem?

Înainte cu câteva zile de acest eveniment, Edmond, datorită faptului că prezentarea lui avea să demonstreze că nu avem nevoie de Dumnezeu, pentru că, de fapt, nu există, solicită o întâlnire în mănăstirea de la Montserrat cu 3 lideri religioși de răsunet și le prezintă descoperirea lui cerându-le părerea și ținerea în secret a descoperirii până avea și el s-o facă publică. Cei trei sunt, așa cum era de așteptat, tulburați de ceea ce văd și unul dintre ei, Valdespino, un apropiat al casei regale a Spaniei, mentorul viitorului rege Julian, le propune celorlalți trei să-l ucidă pe Kirsch cât mai repede. Însă cineva care rămâne în umbră, prin interpuși angajați pe internet, îi ucide pe ceilalți doi lideri religioși, în așa fel încât, la un moment dat, Valdespino apare ca păpușar al acțiunii.

Evenimentul care are loc în muzeul Guggenheim din Bilbao, muzeu patronat de nimeni alta decât Ambra Vidal, frumoasa logodnică a lui Julian și viitoarea regină a Spaniei, este anunțat după trei zile, astfel că Valdespino e în criză de timp. Langdon și câteva sute de oaspeți se simt captivați de o prezentare absolut originală și extrem de spectaculoasă, într-un holo-spațiu (= sală decorată holografic, cu imagini 3D care crează iluzia realității). Langdon, ca și toți ceilalți invitați, sunt conectați prin căști la un supercomputer inventat de Edmond, care se poate partiționa la infinit pentru a discuta simultan cu oricâți oameni este nevoie și care are toate caracteristicile unui om. Acest amănunt, că Winston e o mașinărie și nu o persoană reală, va fi cunoscut numai de Langdon și mai apoi de Ambra. Evenimentul este transmis și online, așa că vreo 3 milioane de oameni din toată lumea văd prezentarea în direct.

Seara, orchestrată cu meticulozitate de Edmond, intră brusc în haos, pentru că un anume Avila, fost amiral de marină, pus în ultima clipă pe lista invitaților de către Ambra Vidal, la cererea cuiva de la Palat, îl împușcă mortal pe Kirsch, cu un pistol nemetalic, chiar înainte ca savantul să spună ce a descoperit. Astfel, prețioasa informație și demonstrație a lui Kirsch se află în pragul pierderii. Cum Ambra Vidal și Langdon sunt conectați la Winston care le dă unele detalii, iar Ambra își dă seama că este în pericol de a fi acuzată de crimă, aleg să fugă amândoi ca să nu fie arestați, sau chiar eliminați. Acum, ei doi sunt singurii, care, ajutați de Winston, cu care țin legătura prin telefonul lui Edmond, ar putea face ceva să ajungă la el, care nu se află în Bilbao, ci la Barcelona, și să-i acceseze partiția unde se află stocată toată prezentarea lui Edmond. Această partiție este parolată cu o parolă de 47 de litere, ale unui vers preferat de savant, pe care nimeni n-o știe. Cei doi fug spre Barcelona într-o căutare periculoasă pentru a găsi mai întâi parola, și apoi locul unde se află supercomputerul Winston, care în sfârșit va dezvălui secretul lui Kirsch.[Aici se termină spoilerele!]

Romanul Origini are mai multe planuri paralele, care se desfășoară simultan și care nu întotdeauna au multe puncte comune. Controversa stârnită de Edmond, culisele palatului regal, iubirea lui Valdespino pentru bătrânul rege, care este pe moarte, relația Ambra-prințul Julian, site-ul de internet conspiracynet.com care este alimentat cu informații de un anume monte@iglesia.org, moartea ciudată a gărzilor Ambrei, toate se dezvăluie temporizat cu atenție, cu mult suspans, cu accente de cultură spaniolă în scurte intermezzo-uri.

Adevărul descoperit de Kirsch, însă, este unul pe care îl știm. Mie nu mi s-a părut nimic extraordinar, nimic care să schimbe fața lumii. Dar asta nu înseamnă că romanul e mai puțin captivant. Doar că, părerea mea, rezultată doar din lectura cărții, este că Dan Brown a intenționat inițial să dea o altă formă acelui secret descoperit de Kirsch, pentru că de la un anumit punct încolo, niște lucruri rămân neexplicate: la început se anunță că descoperirea va demonstra că Dumnezeu este inutil, ceea ce, după mine, nu se întâmplă, iar anunțul integral înregistrat de Edmond este unul banal. Apoi, Dan Brown vorbește prin Langdon despre teoria panspermiei (= viața provine din spațiu) și se întreabă oare cum ar face o specie să trimită în spațiu ceva minuscul care odată ajuns pe o planetă să ducă la evoluție și la apariția acelei specii? Sub ce formă? Dar răspunsul nu va veni niciodată în carte. Sau, nu se răspunde la întrebarea de pe la începutul cărții, de ce are loc evoluția? Ca să crească entropia, e răspunsul din final. Dar de ce trebuie să crească această entropie și să nu rămână aceeași? Ca un copil neștiutor, am dece-urile mele, la care Dan Brown nu va răspunde, la fel ca eroul său Kirsch, poate pentru că ar zgudui cu adevărat lumea religioasă, așa cum a făcut-o în Codul lui Da Vinci, care a zdruncinat niște credințe și care a trebuit să fie insistent categorisit drept o ficțiune sută la sută. Oare chiar așa să fie?

Recomand Origini de Dan Brown, luată de mine de pe Libris, spiritelor libere, iubitorilor de enigme și decriptări, de intrigi și de teorii ale conspirației. Acelora care ies din tipare, cărora comoditatea unor tradiții și credințe transmise din generații, nu le este de ajuns. Dar o recomand și acelora profund religioși, pentru că așa cum spunea Edmond Kirsch, știința și religia spun aceeași poveste, într-un limbaj diferit, iar în lume este loc pentru amândouă.

later edit: și pentru ca totul să fie și mai ambiguu, ceva tipic pentru Dan Brown, pe internet chiar există un site conspiracy-net[punct]com .....




Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Drumul spre Ierusalim de Jan Guillou. Recenzie

Titlu - Drumul spre Ierusalim
Titlul original - Vägen till Jerusalem, Suedia, 1998
Autor - Jan Guillou
Traducerea - Dan Ciobanu
Editura - Univers
Preţ - 44 lei (pe site-ul editurii), 352 pagini
Anul apariţiei - 2012
ISBN - 978-99931-13-59-1
Gen - aventură, ficțiune istorică

Când am văzut cartea la editura Univers, sincer, mi-am dorit s-o citesc. Mă interesează epoca templierilor și mă atrag anumite secrete pe care se spune că le-ar fi deținut. Deși cartea nu se referă la ele, ci la cu totul altceva, și bănuiam asta, am început-o prima din teancul cumpărat prin primăvară, dar îndatoririle de serviciu m-au împiedicat s-o continui până la capăt. Acum am reluat-o și i-am savurat povestea.

Drumul spre Ierusalim a lui Jan Guillou face parte dintr-o trilogie și este prima carte a ei. Trilogia tratează povestea a doi îndrăgostiți pe fondul social și istoric al naționalismului suedez, într-o perioadă de frământări socio-politice largi, în urma cărora, pe plan local, apare statul suedez. Bogat, profund și cu detalii în ceea ce privește cultura, stilul de viață și coloratura politică a timpului, Drumul spre Ierusalim este o mare piesă de ficțiune istorică cu acțiune și personaje bine dezvoltate. Este, de asemenea, o poveste a iubirii neobosite dintre două suflete nevinovate, care sunt separate de gelozia și trădarea unei rude, timp de 20 de ani, condamnate la încercări impuse de alții pentru că au iubit. Deși viața lor este dură și vreme îndelungată nu mai știu nimic unul de celălalt, ei continuă să spere și, în cele din urmă, se reunesc. Drumul spre Ierusalim ajunge cu dezvoltarea poveștii până când între cei doi se interpune destinul și o distanță care face imposibilă comunicarea.

[Atenție! Urmează spoilere!] Născut în 1150 într-o familie nobilă din Regatul Götaland de Vest, tânărul Arn Magnusson este marcat de un eveniment miraculos. Când băiatul se recuperează în mod inexplicabil datorită rugăciunilor unor călugări, după ce a căzut de pe parapetul casei sale strămoșești, mama lui, Sigrid, promite cerului că dacă Arn va trăi, îl va dedica lui Dumnezeu. Astfel, Arn, fiul cel de-al doilea-născut al nobilului Magnus Folkesson, își va trăi viața în slujba lui Dumnezeu trimis de familia sa pentru a face o lucrare sfântă și pentru a se pregăti să devină un om al bisericii.

La mănăstirea Varnhem, Arn vine sub tutela părintelui Henri, un călugăr cistercian dedicat educației elevului său aristocratic. Cu toate acestea, gramatica, latina, matematica și logica nu sunt singurele lecții: fratele Guilbert, fierarul mănăstirii și fost cavaler al Templului, îl pregătește pe Arn într-un antrenament foarte diferit. Observând talentul extraordinar al băiatului în a mânui sabia și arcul, părintele Henri, încrezându-se în voia lui Dumnezeu, îl trimite pe tânărul neobișnuit cu lumea de afară, înapoi acasă, pentru a împlini un destin pe care Henri simte că se află dincolo de zidurile mănăstirii.

Acasă, Arn găsește că obiceiurile sale monahale sunt în contradicție cu modul de viață al clanului său. Cu toate acestea, familia lui descoperă în curând că Arn a învățat mai mult decât poezia și munca și se dovedește util într-un moment cheie al poveștii. Uciderea unui rege a adus vestul Götalandului într-un vârtej de intrigi, iar complotiști din Est și Vest se luptă pentru putere. La scurt timp după ce își arată calitățile de luptător, Arn o întâlnește pe minunata Cecelia, de care se îndrăgostește. Înainte de căsătorie, nobilul tânăr și naiv face o greșeală, iar Cecelia o comite pe cea de-a doua, care le va fi fatală. Fata stătea la o mănăstire și îi mărturisește iubirea ei ca și faptul că a rămas însărcinată, Katarinei, sora ei, fără să știe că aceasta râvnea la inima lui Arn de mai multă vreme.

Katarina, orbită de gelozie, se duce și o pârăște maicii starețe mărturisind inclusiv că și ea a păcătuit cu Arn, mai demult. Stareța, uluită de cele auzite, îi scrie episcopului să ia măsurile ce se cuvin. Astfel, Cecelia și Arn sunt condamnați, pentru că s-au iubit înainte de căsătorie, la o jumătate de viață (20 de ani) de penitență. Cecelia - la mănăstire (unde după ce naște un băiat care-i va fi luat, va fi pedepsită crunt de maica stareță), iar Arn, într-un război străin în Țara Sfântă, pentru a lupta împotriva lui Saladin, în cruciade. [Aici se termină spoilerele!]

Această carte are precizie istorică, iar Guillou ne ajută să înțelegem viața în țările nordice, în special schimbarea relațiilor dintre clanuri, rolul bisericii și politica generală a timpului. Jan Guillou este un autor versat, care poate picta lumea cu cuvintele sale, care te transportă într-o lume a iubirii, trădării, durerii, păcatului și spiritualității. Dacă ești un cititor care are un interes în istorie, recomand această carte care spune o poveste foarte complexă. Subiectul se filtrează prin ochii lui Arn, dar perspectiva romanului e mai largă de atât. Drumul spre Ierusalim dezvăluie o lume medievală uneori sumbră, ascunsă, saturată de credință religioasă, plină de minuni și intrigi politice complexe, cu descrieri minuțioase și cu o îndemânare de a manipula cititorul contemporan să aștepte cu nerăbdare următorul volum al trilogiei.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Jocul minciunii, de Ruth Ware. Recenzie

Titlu - Jocul minciunii
Titlul original - The lying game
Autor - Ruth Ware
Traducerea - Ionela Chirilă
Editura - TREI
Colecția - Crime
Preţ - 45 lei, 496 pagini
Anul apariţiei - 2018
ISBN - 978-606-400-324-9
Gen - thriller, psihologic
Comercializata pe Libris

Cunoscută pentru romanele sale de suspans, cu intrigi bine puse la punct, autoarea britanică Ruth Ware scrie cărți care se vând în milioane de exemplare. Jocul minciunii, povestea a patru prietene, colege de liceu care stăteau în internat, nu face excepție.

Cartea este scrisă la persoana întâi, una din cele patru prietene, Isa, fiind povestitoarea. Kate locuiește în apropierea unui mic orășel imaginar, Salten, situat lângă un estuar. Casa lui Kate este de fapt, o moară de apă care folosește energia mareică a estuarului și care lent, dar sigur, se scufundă datorită solului instabil pe care este construită. Însă așa cum Moara se scufundă încet, trecutul iese la iveală, tot încet, din măruntaiele estuarului. Ca o implacabilă lege a echilibrului care guvernează chiar și alegerile noastre.

Cele patru fete, Kate, Isa, Thea si Fatima, s-au cunoscut în liceu și, din distracție, la vremea aceea, au început să joace un joc al minciunii, fără să se gândească la consecințele de mai târziu. Regulile jocului erau să mintă pe cei din jur, să nu schimbe povestea, să nu se mintă ele între ele, să nu se lase prinse în încrengătura propriilor minciuni și să știe când trebuie să se oprească. Pentru imaginație și credibilitate în tot acest joc, își dădeau puncte. Bineînțeles că adulții observă că fetele mint și le izolează de societate, dar lor nu le pasă.

Distracția durează până într-o zi, când se întâmplă ceva grav și cele patru prietene decid să continue jocul, ascunzând adevărul. Kate rămâne la Moară măcinându-se pe dinăuntru, iar celelalte trei pleacă fiecare pe drumul ei. După mulți ani, estuarul începe să-și scuipe secretele afară din mâl și niște oseminte umane sunt aduse la suprafață, de maree. În acel moment Kate nu mai rezistă și le cheamă pe celelalte trei. Fetele, devenite femei în toată firea, copleșite de secretul lor, răspund chemării. Isa, își ia fetița de șase luni și vine la Moară, dar Kate nu este dispusă să le dezvăluie motivul acestei reuniuni stranii decât când sunt acolo toate patru. Chiar și așa, groaza le cuprinde pe toate când văd literele de o șchioapă din ziar, care anunță găsirea acelor oseminte. Lumea bârfește pe șoptite, la balul anual al liceului, cele patru prietene sunt ținta tuturor privirilor, și, colac peste pupăză, se dovedește că mai există cineva care le cunoaște secretul și care le terorizează cu un bilețel ciudat.

Ruth Ware contruiește cu măiestrie o atmosferă de suspans, acțiunea se desfășoară molcom, iar amenințările plutesc apăsător peste tot. Thea își îneacă temerile în alcool, Isa și le proiectează asupra bebelușului ei, Fatima revine la obiceiurile uitate din adolescență în cele câteva zile cât rămâne în Salten, iar Kate, ei, bine, Kate oricum și-a ratat toată viața din cauza unui joc nevinovat. Tenebrele trecutului apasă prea tare. O crimă? Un accident? O întâmplare nefericită? Sau ce este ceea ce toate știu și nu pot spune? Și cine a văzut ce au făcut când erau puștoaice și al cui este scheletul ieșit din nisipul estuarului?

În ciuda lungimii romanului, personajele sunt destul de plate, iar dincolo de cele patru prietene, ceva mai bine schițate, restul personajelor sunt și mai puțin creionate. Acțiunea, însă, nu trenează, este bine condusă, pe alocuri cu lungiri inutile. Stilul scriitoricesc salvează meandrele fără rost ale poveștii și este punctul forte al romanului lui Ruth Ware. Cu siguranță nu e o carte pe placul generației tinere, care preferă genul alert. În schimb cititorii care lasă deoparte acțiunea pentru scriitură, care știu să guste înșiruirea măiastră a cuvintelor vor găsi o carte bună, poate nu neapărat un thriller, dar cu siguranță o carte cu un suspans aproape hitchcockian.

Mie cartea mi-a plăcut, m-a prins și recunosc că mult timp am fost sigură că fetele împărtășesc grozăvia unei crime. Dar am constatat că mă înșel... N-am văzut nicio asemănare dintre acest roman și cărțile polițiste ale Agathei Christie, cum o caracterizează tabloidul britanic The Sun, așa cum nu îi înțeleg pe recenzorii cărora li s-au părut toate aceste patru personaje, nesuferite, sau care consideră că a pleca fără soț într-o mini-vacanță la o prietenă din copilărie care cere ajutor este un sacrilegiu de neiertat. Dar gusturile nu se discută :)

În concluzie, recomand romanul Jocul minciunii de Ruth Ware celor care au timp să guste o carte, și acelora care au mai citit și alte romane ale autoarei. Cartea se găsește pe libris.ro sau pe alte site-uri partenere. 
Dacă ai citit-o deja, mi-ar plăcea să-mi spui într-un comentariu cum ți s-a părut.


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Agentul 6 de Tom Rob Smith. Recenzie

Titlu - Agentul 6
Titlul original - Agent 6
Autor - Tom Rob Smith
Traducerea - Oana Celia Gheorghiu
Editura - Univers
Colecția - Enigma
Preţ - 50 lei (la ed. Univers), 464 pagini
Anul apariţiei - 2017
ISBN - 978-606-771-085-4
Gen - politic fiction

Agentul 6 de Tom Smith face parte din ceea ce se numește Trilogia rusă, și este ultima carte a trilogiei, ceea ce eu n-am știut când am luat-o de pe site-ul editurii Univers. Totuși acest amănunt nu este definitoriu pentru acțiunea cărții, care poate fi citită fără probleme chiar dacă nu știm ce se petrece în celelalte două romane. Personajul principal în toate cele trei volume (Copilul 44 și Raportul secret) este Lev Demidov iar cărțile urmăresc evoluția lui pe fundalul comunismului din URSS la mijlocul secolului trecut.

Lev Demidov este un erou de război care a lucrat ca agent KGB în timpul regimului lui Stalin, și, la modul cel mai sincer, consideră că poate să contribuie, prin oprimarea dizidenților, la un stat utopic fără delicte. Mai târziu descoperă că superiorii lui maschează statisticile criminalității și nu mai investighează delictele despre care superiorii lui spun că nu există.

După un lung prolog în care acțiunea se petrece în jurul anilor '50, amintindu-ne de trecutul întunecat al lui Lev, eroul nostru dispare din poveste în timp ce o urmărim pe soția sa și pe fiicele sale, Elena și Zoia, într-o călătorie la New York în 1965, unde fetele urmează să cânte într-un concert destinat promovării bunelor relații între Est și Vest. Prin nemijlocita cooperare a KGB-ului, unul din cântăreții la acel concert este ucis într-un atentat, dar din păcate Raisa, soția lui Lev, este împușcată și ea. Lev, care la vremea respectivă nu putea pleca din țară, este îmbrobodit cu tot felul de minciuni, cum că a fost o crimă pasională, că Raisa ar fi fost amanta acelui cântăreț. El nu crede acest lucru, dar mult timp nici nu poate face nimic ca să afle adevărul. De fapt, știe că acest adevăr i l-ar putea releva un singur om: misteriosul agent 6.

Acțiunea sare din plin război rece în 1980, la Kabul, unde Lev este formator pentru grupurile de afgani care s-au dat de partea guvernului comunist. Amorțit de dependența de opium și de depresie, Lev reușește să se adune când dă de urma agentului 6 și începe să acționeze ca să găsească răspunsuri la întrebările care-l frământau de ani de zile.

Romanul Agentul 6 de Tom Rob Smith este tulburător, mai ales pentru generația care a cunoscut nemijlocit ce înseamnă comunismul, fie el și puțin diferit de cel sovietic. Aluziile la celebrul 1984 al lui George Orwell sunt destul de vizibile, și, la fel ca și eroul orwellian, Lev trece prin niște transformări, dar luate de la coadă la cap. El la început crede sincer în comunism și în oamenii de la putere, este de acord cu metodele lor de oprimare, dar va avea șansa de a fi la rândul său terorizat psihic (cu picătura de apă). Agentul 6, pe care Lev reușește să-l găsească, îi îndeplinește dorința, dar îi dezvăluie și alte lucruri, dure, pe care Lev nu le știa. Când își vede familia distrusă, încetează să se mai iluzioneze și caută adevăruri. Până la urmă află mai mult decât și-ar fi dorit, cu prețul de a fi devenit imun la emoții, ca și cum odată cu eliberarea de comunism și-ar fi eliberat și sufletul de orice fel de simțire.

Mulțumesc editurii Univers pentru șansa oferită de a lectura acest roman.


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Nedoriti de Kristina Ohlsson. Recenzie

Titlu - Nedoriți
Titlul original - Askingar (Unwanted), 2009
Autor - Kristina Ohlsson
Traducerea - Petru Iamandi
Editura - Univers
Colecția - Enigma
Preţ - 35 lei, 317 pagini
Anul apariţiei - 2012
ISBN - 978-99931-13-58-4
Gen - polițist, thriller, psihologic

Nedoriți nu este o carte facilă, dar se citește ușor, autoarea Kristina Ohlsson având un remarcabil talent de povestitor, care place chiar de la acest prim roman scris și publicat de ea. În ciuda numărului relativ mare de pagini, Nedoriți nu are acțiuni paralele redundante care să îngreuneze lectura și s-o facă plicticoasă. Nedoriți de Kristina Ohlsson este pur și simplu o carte bună, care merită citită până la capăt.

[Atenție! Urmează spoilere! spoiler = rezumat din acțiunea romanului]

Sara Sebastiansson și fetița ei, Lilian, călătoresc într-un tren aglomerat de la Goteborg la Stockholm. La un moment dat, într-o gară, Sara iese pe peron ca să dea un telefon știind că trenul avea să stea în stație 10 minute. O tânără care are nevoie de ajutor pentru câinele ei îi distrage atenția, trenul pleacă mai devreme decât trebuia și Sara ia taxiul ca să ajungă trenul din urmă. În ciuda faptului că însoțitorul de vagon a încercat s-o avertizeze pe Sara că trenul pleacă, văzând că ea nu îl aude, se gândește să aibă grijă de Lilian, dar fetița dispăruse în mod misterios.

Poliția preia cazul și îl dă pe mâna unei echipe formate din 5 oameni: Alex, un polițist experimentat, Peder, un polititst tânăr și ambițios, Fredrika, o stagiară care provenea dintre civili, Erica, persoana care preia apelurile telefonice și Mats, analist IT. Fredrika intuiește că femeia cu câinele ar trebui investigată, dar bărbații din echipă, misogini, resping ideile ei dintr-o grămadă de motive puerile - că e femeie, prea tânără și fără experiență, frumoasă și cu încredere în metodele de investigare moderne care nu ar fi eficiente. Așa că, legendarul Alex, care din cauza faimei sale ca polițist este lăsat să facă așa cum crede de cuviință în cazurile care i se încredințează, pornește la drum cu metodele clasice.

Pe parcursul anchetei Sara trebuie să recunoască niște adevăruri legate de familia ei și anume că nu se înțelegea bine cu tatăl lui Lilian, un tip abuzat în copilărie și violent la rândul său, și că a coborât din tren ca să-l sune pe noul ei iubit. Pe măsură ce anumite detalii se dezvăluie, apare un colet cu hainele și părul lui Lilian, apoi cadavrul fetei este descoperit într-o parcare de spital, având pe frunte scris cuvântul "nedorită". Alex este sigur că Gabriel, soțul Sarei, trebuie să aibă legătură cu crima. Însă când un bebeluș este ucis și descoperit cu același cuvânt scris pe frunte, lucrurile se dovedesc a fi foarte complicate.  [Aici se termină spoilerele!]

Până la urmă ițele se dezleagă, și cu toate că poliția are nevoie de timp pentru a prinde criminalul, motivul din spatele răpirii pare a nu fi foarte evident. Își vor da seama colegii de anchetă că Fredrika are dreptate? Va renunța ea la slujbă după încheierea investigației sau nu? Nedoriți este un roman complex. Este romanul polițist care investighează un criminal în serie, cu probleme de adaptare socială. Este un roman al relațiilor sociale dintre femei și bărbați, în care bărbații apar misogini și răi, iar femeile, cu excepția bunicii lui Lilian, sunt personaje pozitive și puternice. Este un roman despre copiii nedoriți și abuzați, despre relațiile părinte-copil, despre victime și agresori.

Înainte de a vă ura lectură plăcută, un sfat: să nu aveți așteptări legate de finalul cărții. Criminalul va fi prins, dar ceea ce va face el este mai puțin obișnuit :)

Cartea se găsește în librării, pe site-ul editurii Univers și la librăriile online partenere.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!