Exista cadoul perfect pentru Craciun?

Crăciunul este un moment pentru a fi cu cei dragi și este de asemenea un bun prilej pentru a face surprize celor care ne înconjoară în semn de prețuire și recunoștință. Care este de fapt explicația pentru care facem cadouri în cadrul acestei sărbători? Scopul este de a ne reaminti de darurile aduse de Magi lui Iisus pentru a celebra nașterea Sa.

În această perioadă în care toată lumea caută cadoul perfect pentru cei dragi, devine din ce în ce mai greu să găsim darul perfect cu care să nu dăm greș. Cea mai bună alegere este combinația perfectă între unicitate și atenția pentru detalii.

Contrar al tuturor sugestiilor din media, cadoul perfect de Crăciun nu trebuie să reflecte bunăstarea financiară și să vă afecteze considerabil bugetul. Din contra, darul potrivit nu este neapărat scump ci trebuie să arate prețuirea față de cel care îl primește.

Dacă totuși nu ai reușit încă să finalizezi lista de cumpărături și încă te afli în căutarea cadoului perfect, iată mai jos câteva sugestii:

1. Produse de îngrijire

În ziua de astăzi, toată lumea folosește tot felul de produse de îngrijire și există numeroase cu care nu poți da greș. Magazinele de profil oferă o gamă largă de produse pentru îngrijirea pielii în seturi tematice dedicate sărbătorilor de iarnă însă pentru a adăuga o notă personală cadoului puteți să combinați un scrub, cu un ulei de mesaj și o loțiune de corp au alte produse despre care știți că i-ar plăcea celui/celei căruia le oferiți și să le împachetați chiar dumneavoastră într-un mod cât mai original.

2. Set personalizat de copt

Pentru că mai toată lumea asociază Crăciunul cu dulciurile , un astfel de cadou este potrivit și pentru o persoană pasionată de gătit dar și pentru cineva care se află la început de drum în acest demers. Dar ce ne facem cu cei care nu au nimic în comun cu bucătăria și totuși își doresc ceva dulce pe masă în această perioada?

Răspunsul la această întrebare este foarte simplu. Cadoul perfect există! Dăruiește Prăjituri!

3. Prăjituri

Acesta este cadoul cu care în mod cert nu ai cum să greșești! Există foarte multe prăjituri, torturi, biscuiți cu ingrediente care pur și simplu ne trimit cu gândul la Crăciun: scorțișoară, cuișoare, nucșoară, ghimbir, coajă de portocale. Sigur, că ar fi frumos să ne pricepem toți să inventăm rețete, să coacem cele mai bune blaturi, să facem cele mai bune creme, însă când acest lucru nu se întâmplă, sau pur și simplu nu ne permitem să ținem pasul cu toate aceste pregătiri din preajma Crăciunului, putem oricând să cerem ajutor. O simplă comandă online la Cofetăria Armonia din București care livrează oriunde în capitală ne va salva. Mirosul de sărbătoare va fi împrăștiat de aceste prăjituri de cofetărie și va atrage în jurul lui toată familia.

4. Haine de sărbătoare

În ultimii ani, și în România s-a popularizat îmbrăcămintea cu tematică de Crăciun. De la pulovere la pijamale, magazinele sunt pline de produse utile în realizarea celui mai frumos portret de familie. Cu toate că nu le veți putea utiliza o perioadă îndelungată, hainele de sărbătoare au farmecul lor și pot fi un cadou potrivit pentru cei dragi.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Hexipharma, Arsenie Boca si Natural SRL (umor... sau, poate nu?)

Ia să citim noi, un pic, eticheta...
Firma producătoare este Natural SRL. Numele este pe deplin justificat, pentru că în România este ceva natural să îți bați joc de oameni. Dacă te comporți normal ești un dobitoc... nenatural.

Să trecem acum la denumirea comercială "Accasă- prăjiturile tale de acasă". Merge scris cu CC pentru că dacă te exprimi 100% în limba română, nu ești în trend, nu ești cool, deci ești un dobitoc de gherțoi. Așadar "prăjiturile tale de acasă"... Băi nene, mărturisesc cu drag că îmi amintesc de copilărie. Cum ținea mama săraca, frumos stivuite în cămară, borcanele cu emulsifianți, mono-digliceride, fosfați de calciu, propionat de calciu,dextroză ... și câte și mai câte... de-ți lăsa gura apă, de la arsurile de pe esofag. Toate astea erau la îndemână, pe raftul 1. Pe raftul doi, în sticluțe frumos etichetate, mama ținea cu mare grijă, acid ascorbic, colorant caroten, aroma de vanilie extrasă din căcăreze de pârș, acidifianți de tot felul... și câte și mai câte. Săraca mama, le manipula pe toate cu mare atenție, pentru că dacă nu respecta întocmai rețeta, riscam o frumusețe de reacție în lanț și ne mutam cu apartamentul, vreo două cartiere mai încolo. Am ajuns la raftul 3. Un loc umbros și răcoros, unde mama ținea dioxidul de sulf, sulfiții, E-urile de tot felul și nu în ultimul rând trinitrotoluenul. Cu acesta din urmă, aprindea, focul în cuptor și ... în alte apartamente. Evident, pentru a-mi face "prăjiturile mele de acasă".
Așa gătea mama, tradițional, după rețete vechi de sute de ani, moștenite de la niște extratereștri. Mereu am suspectat-o pe mama că are niște legături nefirești cu alte civilizații, pentru că niciun pământean sănătos, nu putea să pună un combinat chimic, într-o prăjitură delicioasă.

Văzând această etichetă am devenit nostalgic. Cum mai dădeam noi fuga de la joacă să mâncăm, direct din tavă, niște nitriți cu cremă de nitrați, pentru ca mai apoi, să revenim la joacă și să ne căcăm prin boscheți, un amestec de azotat de amoniu cu motorină, căruia dacă îi puneai fitil, te arestau ăștia pentru terorism. Ehhh... ce vremuri...
Noroc cu ăștia de la Natural SRL. Fără ei nu aș fi putut să rememorez momente minunate din copilărie. Băi morții mă-tii care patronezi firma asta, tu i-ai da copilului tău să mănânce așa ceva? Ție așa ți-a gătit mă-ta ciorba sau mămăliga, cu hidrogen sulfurat, dimetil-hexan și ouă de acid clorhidric? Mă-ta era Baba-Cloanța și te-a crescut maltratându-te?

PS1: Dacă nu ați văzut termenul de garanție, nu vă panicați. Cu o astfel de rețetă tradițională, din moși-strămoși, a fost îmbălsămat Ramses al 2-lea și uite ce frumos arată.

PS2: Trebuie să explic și titlul. Problema dezinfectanților pentru spitale,diluați în mod criminal de Hexipharma, pot considera că este rezolvată. Practic, de acum se pot achiziționa rulourile de casă de la Natural SRL, urmând ca fiecărui pacient să i se dea maxim o îmbucătură. Și nici nu costă mult. La ce conțin rulourile astea, garantez că infecțiile intraspitalicești își vor da pumni în gură și vor dispărea cum nici rugăciunile la părintele Arsenie Boca nu ar fi dat rezultate mai prompte.


Am găsit azi postarea asta distribuită de pe un cont de facebook al unui anume Claudiu Vasilescu din Ploiesti. M-a amuzat, dar dincolo de stilul haios, spune un adevăr. Pe care oricum îl știm cu toții, și oricum nu prea avem de ales.

sursa

Carcoteli de weekend. PatiPan de Piatra Neamt

Veneam de la serviciu și trebuia să-i iau maică-mii prăjiturile ei de fiecare dimineață, ecleruri (apropo, știați că pluralul eclere are altă semnificație? :) ). Am coborât din ocazie în dreptul bisericii Precista Nouă - pietrenii știu unde se află - și m-am dus în spatele ei, pe străduța pe care se găsesc un pub liniștit și select - Chaplin's -, un restaurant cândva de patru stele, retras și acesta - Villa Bella Italia, și sediul patiseriei-cofetărie PatiPan, având renumele de cea mai bună cofetărie din oraș. Cel puțin eu așa știu.

Prăjiturile și produsele de cofetărie sunt proaspete și în general foarte bune, și cumpăr eclerurile pentru maică-mea aproape exclusiv de la ei, pentru că ea le preferă. Dar ieri atitudinea, și poate nu neapărat atitudinea, unei vânzătoare m-a determinat să mă reorientez și să nu le mai calc pragul. Cel puțin o bună bucată de vreme.

Deci, intru. Spun buna ziua, mă apropii de galantar, mă uit după ecleruri, cer zece bucăți (niște mini-ecleruri de care n-am mai văzut la ei, nu rotunde, gogoloaie, cum le zice maică-mea, ci având aceeași formă ca și acelea normale, doar că sunt pe jumătate cât ele), apoi scanez îndelung restul prăjiturilor după ceva pentru mine și pentru niște musafiri. Nu mă puteam hotărî între alcazare și mini-tarte. Cer mini-tarte, care-mi plac foarte mult, mai ales acelea cu fructe și cremă albă, deși sunt fan ciocolată și există și varianta mini-tartelor cu ciocolată, dar le-am încercat și nu m-au impresionat așa de tare ca și celelalte. Apoi mă uit pe etajerele cu produse de patiserie abia scoase din cuptor care efectiv te înnebunesc cu mirosul lor îmbietor, că nu poți ieși de acolo fără să iei ceva foietaj. Caut cu privirea preferatele mele, cele cu mere.

Vânzătoarea, care până acum fusese aproape ca și invizibilă - ceea ce mă și aștept de la o vânzătoare - începe: "Dar pentru ce vă trebuie?" Eu mă mir în sinea mea de întrebare, mă enervez (de ce ar trebui o vânzătoare să știe la ce-mi trebuie prăjiturile? Ce o interesează pe ea ce fac eu cu ele, poate le dau la câinii vagabonzi, care-i problema ei??) și zic ceva la minut doar despre musafiri și o mint că ștrudelul cu mere e pt doi copii. Îmi recomandă niște cornulețe, sau așa ceva (care sunt tari și nu-mi plac, că deh! nu toate produsele lor sunt pe gustul meu), o spintec puțin cu privirea și refuz categoric chestiile alea nevandabile - mie, cel puțin. Pe banii mei cumpăr ce vreau eu, nu ce vrea ea. Apoi continuă: "Aha, vreți să plătiți sumă rotundă". Nu, habar n-am cât e totalul și nici nu mă interesează decât în clipa când trebuie să plătesc. Zice treizeci de lei și scot o hârtie de cincizeci. Zice: "Vaai, dar nu am să vă dau rest că azi toată lumea a venit cu suta și cinzeciu' ..!"  Mă cotrobăi prin portofel de trei de zece, găsesc și îi dau, deși era obligația ei să aibă să-mi dea rest, nu a mea să am bani potriviți și deși am nevoie de mărunt la navetă (cel puțin taximetriștii mă disperă cu nesimțirea lor de a pretinde că n-au rest ca să le lași 4 lei bacșiș).

Așa că, întrucât eu nu mă duc la o cofetărie să fac conversație cu vânzătoarea, și nici să mă întrebe ea la ce-mi trebuie prăjiturile (ca să le beau, doamnă! era bun așa un răspuns?) ori ca să mintă că nu are rest (la ora 3 după amiaza?? haida de!). Așa că, mă voi duce pe viitor numai acolo unde vânzătoarea vinde și nu are nevoie de companion de conversație, la PrisiProd, la Magic, ori la Central, unde chiar sunt ecleruri cu mult mai bune și cu ciocolată adevărată pe ele, nu cu o cremă închisă la culoare, care nu știi ce chimicale mai conține. Zis-am!