Cum alegi vopseaua pentru camera ta

Văruitul este una dintre soluțiile cele mai bune ca să faci o cameră cu aspect învechit să arate ca nouă. Am experimentat eu însămi lucrul ăsta, când aveam de schimbat decorul interior de la sufrageria mea. N-am apelat la un zugrav, pentru că m-am gândit că niciunul n-o să vrea doar să văruiască 4 pereți și atât. Nu eram nevoită să văruiesc toată casa, ci doar sufrageria. Așa că, tot ceea ce am avut de făcut era să-mi aleg o vopsea albă, pe care aveam s-o colorez după dorință.

Vopseaua vine într-o gama variată de luciu, ulei sau latex. Vopseaua cu latex este cea mai folosită datorită ușurinței sale de curățare și durabilității mari. De asemenea, tinde să fie mai rezistentă la decolorare și respiră mai bine decât uleiul, care este mai puțin folosit la văruitul pereților și mai mult a tâmplăriei.

Cu cât este mai lucioasă vopseaua, cu atât este mai ușor de curățat. Dacă aveți copii mici și camera pe care o văruiți este dormitorul lor, sau dacă redecorați bucătăria, optați pentru o vopsea cu luciu foarte înalt, deoarece puteți șterge cu ușurință peretele doar cu o cârpă umedă.

Vopseaua semi-lucioasă ori satinată ar fi, de asemenea, o alegere bună pentru bucătării, holuri și băi. Este mai ieftină decât aceea cu luciu intens. Este o vopsea frumoasă și care se poate curăța cu ușurință.

Dacă aveți pereți cu imperfecțiuni și nu vă pricepeți la reparații, alegeți o vopsea mată. Se poate aplica într-un singur strat, dar nu se curăță foarte bine, acesta fiind principalul ei dezavantaj.

Însă poate cea mai bună alegere este vopseaua decorativă. Vine în diverse modele și culori, iar după aplicare, peretele arată ca și cum ar fi o suprafață de nisip deșertică, sau are pe el sclipiri de stele, ori pete neregulate de o altă nuanță decât aceea de bază, sau arată ca și cum l-ați fi tapițat în piele. Vopseaua decorativă este produsă pe bază de apă prin tehnici speciale care o fac să arate pe pereți într-un fel deosebit față de vopselele clasice. În ceea ce privește această vopsea decorativă, prețul ei este diferențiat de la un tip la altul, în funcție de efectul final. Sunt vopsele mai scumpe dar sunt și altele foarte accesibile, chiar mai ieftine decât ale altor branduri cu renume de pe piața noastră.

Așadar, dacă v-ați hotărât la o vopsea decorativă, nu-mi rămâne decât să vă urez spor la lucru!

sursă foto - rives.ro

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Toti pantofii pe care TREBUIE sa-i ai

Noi, femeile, nu avem niciodată prea multe perechi de pantofi în pantofar. Mie un singur pantofar nu-mi ajunge, și mereu am impresia că nu am exact ceea ce-mi trebuie pentru un anume outfit. Așa că am decis să fac o listă cu acei pantofi de damă care nu trebuie să lipsească din dulapul nici unei femei. Și am găsit că tipurile cele mai versatile, care se potrivesc la mai multe ținute și care e musai să existe într-un pantofar, sunt următoarele:

- pantofii de piele cu toc, negri sau nude - sunt clasici, nu se demodează niciodată, sunt simpli, eleganți, frumoși și durabili. Se potrivesc cu multe ținute și se asortează la aproape toate culorile, mai ales pantofii nude, care au și avantajul de a face picioarele mai lungi. Se pot purta și la birou, și la ocazii mai speciale.
- pantofii cu toc jos, de toată ziua, tot într-o culoare neutră, potrivită la orice: negru, bej, maro, bleumarin. Sunt comozi, ușori, merg de minune la blugi, atunci când nu avem chef de ales ținute speciale ori elegante.

- sandalele cu toc înalt. Sunt frumoase și reprezintă varianta de vară a acelor pantofi eleganți de damă de la primul punct.
- espadrilele. În orice culoare le-ai avea, espadrilele au devenit un punct forte al garderobei noastre feminine. Pot fi purtate atât la birou, cât și la piață, la plimbare sau la plajă. Niște espadrile pe cinste am văzut pe ShoeExpress.ro.

- pantofii de tip sport. Poate unora nu li se par potrivite cu femeile de orice vârstă, dar sunt atât de comozi la purtat, încât eu nu mă pot lipsi de ei. Și cred că nici alte doamne care citesc acest articol.
- cizmele clasice, cu toc. Pentru iarnă sunt ideale, fie lungi ori scurte. De preferință le cumpăr din piele moale, negre sau maro închis, îmblănite. Dar oricum ați alege acele cizme, sunt încălțările care se poartă iarna cel mai mult.
- tot pentru iarnă, în zilele fără zăpadă, aleg botinele. Botinele sunt o combinație fericită între cizmă scurtă și pantof, foarte elegantă, pe care eu o prefer chiar în locul cizmelor, de multe ori.

Așadar, cam acestea ar fi tipurile de pantofi pe care trebuie să le ai. Pe lângă ele, variațiunile de culoare, toc, platformă, sau material devin un must-have când vrei un pantof anume pentru un outfit elegant.

sursă foto: pixabay.com

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Vine canicula? Ai nevoie de aer conditionat

Acum câteva zeci bune de ani în casele noastre spațiul din camere era ocupat de niște sobe masive din teracotă pentru încălzirea de iarnă. Apartamentele de bloc au calorifere, care nu ocupă spațiu prea mult, dar care dau un aspect nu foarte estetic încăperii. Acum există soluții de încălzire pe sub pardoseală, însă acestea aduc cu ele alte probleme, de ordin tehnic. Însă ambele, caloriferul și soba, sunt fiabile iarna. Dar vara, când mori de cald cu geamul deschis pentru că verile din ultimii ani sunt caniculare și temperaturile se ridică la peste 25-30 de grade adeseori, ce faci? Când ventilatorul nu te ajută prea mult, este cazul să te gândești la o soluție optimă pe termen lung, atât iarnă cât și vara: aparatul de aer condiționat.

Avantajele folosirii unui aparat de aer condiționat în casa ta

În primul rând la aerul condiționat poți să setezi ce temperatură dorești și consideri că este optimă pentru tine. Adică vara faci răcoare în casă, iar iarna, căldură. În ciuda faptului că unii cârcotesc despre aerul condiționat că nu este sănătos, aș spune că dimpotrivă, umiditatea atmosferică a verilor caniculare este periculoasă și crează cel puțin disconfort. Atunci când pornești aerul condiționat, umiditatea din camere se modifică și scade, păstrându-ți cel puțin pereții feriți de mucegai.

După cum este îndeobște cunoscut, aerul prea cald și umed poate avea repercusiuni negative asupra sănătății și este un factor generator de alergii și probleme ale sinusurilor. În zilele noastre factorii alergeni s-au înmulțit și această boală este foarte răspândită, fie că suntem conștienți de ea sau nu. Un aparat de aer condiționat rezolvă elegant problema aceasta și ne ferește de consecințe prin filtrarea aerului. De asemenea, cei bolnavi de inimă vor găsi că vara este ideal să locuiască într-o casă unde este instalat un aparat de aer condiționat, decât să aleagă alte soluții care nu reduc disconfortul termic până la un nivel nesemnificativ.

Dacă te-am convins că aerul condiționat este cea mai bună soluție pentru casa ta și ai vrea să-ți montezi unul, aș mai vrea să-ți recomand să alegi un aparat de aer condiționat Daikin, pentru că este unul dintre cele mai moderne și mai fiabile aparate de acest fel. Apoi, răcoare plăcută la vară! Eu m-am asigurat deja că din vara asta canicula n-o să-mi mai dea bătăi de cap.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Esti mai puternic decat crezi, de Aurelia Grosu. Recenzie

Titlu - Ești mai puternic decât crezi
Autor - Aurelia Grosu
Editura - Self publishing
Preţ - 24 lei, 161 pagini
Anul apariţiei - 2013
ISBN - 978-606-93537-6-9
Gen - dezvoltare personală, autobiografie
Comercializata pe librăria online Libris

Recunosc că am stat în cumpănă dacă să citesc cartea aceasta sau nu. Credeam că e o altă carte cu sfaturi despre cum să faci să devii bogat, frumos, deștept, și devreme acasă. Am citit multe cărți motivaționale de-a lungul timpului și nu pot spune că mă dau în vânt după învățăturile lor, în mare parte pentru că ele sunt scrise de americani și se potrivesc mentalității lor.

Însă cartea Aureliei Grosu este într-adevăr altceva.

Aurelia povestește despre viața ei, despre copilăria în care a fost abuzată fizic dar mai ales psihic de un tată alcoolic, o copilărie în care n-a cunoscut iubirea părinților, pentru că așa erau cutumele vremii. Adulții credeau că nu este bine să-și arate dragostea față de propriile odrasle, și niciodată nu se arătau mulțumiți de ceea ce făceai tu, copilul lor. Pe Aurelia traumele de care nu-și dădea seama atunci, o modelau dureros. Adolescența n-a fost nici ea mai fericită, iar când a crezut că va urma o perioadă de liniște, la căsătorie, a constatat chiar în primele zile după nuntă că soțul era un fel de copie a tatălui ei.

Confesiunea continuă, cu duritate, cu sinceritate maximă, cu consecvență. Aurelia Grosu în cartea sa Ești mai puternic decât crezi nu vă îndeamnă să faceți nimic. Nu vă spune fă așa, fă pe dincolo, ca să vezi ce minune se va întâmpla. Aurelia își urmează firul vieții, își pune sufletul pe tavă și îl dăruiește cititorului. Tabloul anilor dictaturii și a mentalităților de atunci este foarte viu și extrem de real. Cred că, la fel ca și mine, mulți dintre colegii de generație cu doamna Grosu ne regăsim în amintirile ei. Și unii dintre noi am trăit aceleași traume, și unii dintre noi am avut părinți foarte duri și egoiști care în loc să ne sădească încrederea și stima de sine, ne-au tăiat aripile din rădăcină. Așa era pe atunci, deși asta nu e o scuză pentru ciuntirea de suflet.

La un moment dat Aurelia Grosu își găsește un punct de sprijin în credință și într-un mentor. Găsește un punct de sprijin în Dumnezeu. Sau în propriul supra-conștient cu care reface legătura ancestrală, pierdută de la Adam și Eva încoace. Puteți să numiți oricum doriți această forță, aparent, de dincolo de noi. Și informația curge, lucrurile se îndreaptă, Dumnezeu îi arată Aureliei calea spre lumină, spre vindecare.

Dacă vreți, puteți urma aceeași Cale. Ești mai puternic decât crezi e o carte document, o carte simbol, o carte despre vindecarea de trecut, în toate sensurile. Puteți alege să faceți aidoma, puteți să vă găsiți propria cale spre lumină și bunăstare, spre viața adevărată, așa cum trebuie ea să fie. Ești mai puternic decât crezi e doar o piatră de hotar, e începutul, este indicatorul care vă arată cum și încotro. Dacă porniți la drum sau nu, dacă vă găsiți calea sau nu, depinde numai de voi.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Bastarda Istanbulului, de Elif Shafak. Recenzie

Titlu - Bastarda Istanbulului
Titlul original - The bastard of Istanbul (Penguin Books, 2007)
Autor - Elif Shafak
Traducerea - Ada Tanasă (traducere din lb.engleză)
Editura - Polirom
Preţ - 21,8 lei, 432 pagini
Anul apariţiei - 2013, ediția a treia
ISBN - 978-973-46-4151-2
Gen - literatură contemporană
Comercializată pe Libris

Elif Shafak este una dintre scriitoarele pe care o prefer, deși încă n-am citit toate cărțile ei. Dar am mai citit una și găsesc că scrie cu foarte mult talent. La cărțile ei mă atrage să citesc despre interferența culturilor, despre cum modernismul se impune în Turcia de azi și se luptă în contraste puternice cu vechile cutume și obiceiuri care încă sunt la mare preț în mentalitatea poporului din care face parte scriitoarea.

În Bastarda Istanbulului, Armanoush este o americană de origine armeană care trăiește în San Francisco, și care simte, ca parte a identității ei, că trebuie să facă o călătorie înapoi în trecut, în Turcia, pentru a reface niște conexiuni. Asya este o femeie în vârstă de nouăzeci de ani care trăiește într-o casă plină de femei din Istanbul, ascultă muzica lui Johnny Cash și admiră existențialiștii francezi. Bastarda Istanbulului spune povestea celor două familii, care dincolo de intrigi și fire narative care par separate și independente, au o legătură secretă care le leagă de un eveniment violent din istoria patriei lor. Cu o scriitură plină de umor și înțelegere, acest roman extraordinar, dramatic, este despre amintire și uitare, despre nevoia de a examina trecutul și dorința de a-l șterge, despre Turcia în sine.

[Atenție, în continuare recenzia conține spoilere = rezumat al acțiunii!] Cartea începe cu o descriere minuțioasă și plină de umor fin și ironie a unei zile ploioase în Istanbul, zi în care Zeliha, una din protagonistele romanului, de ciudă că plouă și e urât, înjură birjărește și se poartă ca un băiețoi, fără să-i pese de gura lumii. Zeliha este însărcinată și merge la un medic ginecolog. Ea este una dintre locatarele casei Asyei, și aparține unei familii care crede că asupra lor planează un blestem, pentru că toți bărbații mor devreme. Fratele Zelihăi este în Statele Unite, și aici romanul ne mută cu acțiunea peste ocean, la alte personaje ale poveștii. Astfel o cunoaștem pe Armanoush, care atunci când se hotărăște să revină în Turcia, se va împrieteni cu Zeliha. Armanoush vrea să cunoască mai bine poporul care i-a măcelărit compatrioții și ajunge să înțeleagă cine este ea, de fapt.

Povestea curge de la personaje la istorie, Elif Shafak dorind să ilustreze în carte și aspecte ale unui genocid din perioada războiului armeano-turcesc din 1915-1923 - îndrăzneală pentru care a și fost dată în judecată în Turcia și a riscat închisoarea - astfel că povestea Asyei poate foarte bine să fie povestea Istanbulului, sau a oricui care a trăit perioada amintită și a fost marcat de ororile comise atunci.

Mi-au plăcut personajele pitorești ale cărții, mătușa Banu cu gustul ei pentru ghicit, Gulsum, care tânjește după fiul plecat în America, Asya, care este, de fapt, bastarda Istanbulului, și aflăm de ce e considerată așa în finalul cărții, relevant în această privință, și poate, surprinzător. Capitolele cărții sunt pitoresc și aromat denumite Scorțișoară, Vanilie, Stafide aurii, iar ultimul este o veritabilă Cianură de potasiu. La fel ca și multe dintre serialele turcești, nici Elif Shafak nu se dezminte și după ce ne poartă prin istoria a doua familii, ne îndreaptă către un final "otrăvit".

Dincolo de orice, romanul Bastarda Istanbulului se citește ușor, place, captivează, deși începe cu o descriere lungă și foarte amănunțită, dar măiestrit adusă din condei. Recomand cartea celor cât de cât familiarizați cu realitățile turcești, celor cărora le plac intrigile, secretele de familie, întorsăturile de situații, și de ce nu?, descrierile de rețete specifice unei bucătării pline de mirodenii și condimente. Pentru că, nu-i așa?, o carte poate fi și un ghid turistic special conceput și făcut să atragă cititorii spre a vedea cu ochii lor lumea colorată și vie prezentată de Elif Shafak în unul dintre cele mai citite romane ale ei.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!