miercuri, 30 mai 2018

In spatele usilor inchise de B. A. Paris. Recenzie



In spatele usilor inchise de B. A. Paris. RecenzieTitlu - În spatele ușilor închise
Titlul original - Behind closed doors, 2016, U.S.A.
Autor - B.A. Paris
Traducerea - Lidia Grădinaru
Editura - TREI
Colecția - Fiction Connection
Preţ - 35 lei, 304 pagini
Anul apariţiei - 2017
ISBN - 978-606-400-186-3
Gen - thriller psihologic
Comercializată pe Libris

Despre cartea În spatele ușilor închise trebuie să spun dintru început că n-am putut s-o las din mână până când n-am terminat-o. Am citit-o în două sesiuni, o seară prelungă și o dimineață devreme. Am dormit între timp doar cât să fiu în stare să citesc și restul cărții, și mai apoi mi-am făcut somnul de noapte, undeva pe la 12 ziua. În spatele ușilor închise nu e vreo carte de premiu Nobel pentru literatură, sau altceva de genul. Nu are figuri de stil, nu are descrieri generoase, nu tu personificări sau comparații căutate îndelung. Nu. Nimic din toate astea. Și totuși e o carte pe care n-o poți lăsa din mână până când nu o termini de citit, și asta este o calitate imensă la un roman.

In spatele usilor inchise de B. A. Paris. Recenzie

Autoarea conduce atât de bine acțiunea lineară - da, lineară! - a romanului, că pur și simplu ești curioasă să vezi ce se întâmplă cu Jack, sau cu Grace, sau cu Millie. Dar să vă povestesc câte ceva despre personaje. Jack este un avocat bun care n-a ratat nici un proces, apărând femei abuzate de soți. Grace este femeia care se îndrăgostește lulea de el, pentru că arată ca un actor de cinema și se poartă ca un gentleman de pe vremuri, sucind mințile tuturor femeilor din jurul lui numai prin atitudinea asta de epocă. Millie este sora mai mică a lui Grace, născută cu sindrom Down, și în carte are un rol covârșitor de la un moment dat încolo, pentru că prin inteligența ei, deși afectată de boală, schimbă destinele tuturor personajelor implicate în roman.

In spatele usilor inchise de B. A. Paris. Recenzie

B. A. Paris, aflată la prima ei carte cu acest roman, debutând la 58 de ani, mărturisește, răspunzând la întrebarea unei cititoare, că a scris cartea inspirându-se din realitate. Ea, dna Paris, are niște vecini care par cuplul perfect, și de aici, gândindu-se că în spatele ușilor închise se poate ascunde cu totul altceva, a lăsat imaginația să zboare. Grace și Jack se căsătoresc suspect de rapid după ce fac cunoștință într-un parc. Ceea ce am considerat unul din marile minusuri ale cărții este că Grace nu-și pune prea multe întrebări referitoare la Jack și la cererea lui de mariaj atât de grăbită. Ea se gândește oare când se va culca Jack cu ea, că doar n-o să se mărite cu un tip cu care n-a făcut încă dragoste? Și eu care credeam că doar n-o să se mărite cu un tip despre care practic nu știe mai nimic??!? Dar în fine... am trecut peste asta și am citit mai departe cu înfrigurare. La urma urmei, cu nebuneala din mintea unei femei îndrăgostite la prima vedere, nu te pui.

[Atenție! Urmează spoilere! spoiler = rezumat din acțiunea romanului]

După nuntă, în așa zisa lună de miere din Thailanda, Jack își dă jos masca, într-o confesiune crudă, lipsită de toată reverența și toate bunele maniere de până atunci, dezvăluind un maniac și un criminal care în copilărie și-a ucis cu bestialitate mama, abuzată de soț. Grace e uluită și încearcă să fugă de el, la propriu, dar felul în care ea acționează îl îndreptățește pe Jack să demonstreze lumii că soția lui este instabilă psihic. Având o încercare de sinucidere la activ cu ani în urmă, Grace devine victima perfectă și nu poate demonstra că este întreagă la minte, mai ales că scumpul ei soț a fost foarte abil și i-a strecurat o folie de antidepresive în geantă. Pastilele sunt văzute de personalul hotelului când ea țipă isteric că Jack este un criminal și că trebuie să ia legătură cu ambasada Marii Britanii. Cineva care privește din afară, îl crede sută la sută pe Jack, expert în meandrele psihicul omenesc, care știe cum să facă niște aparențe să treacă drept adevăr incontestabil și care este un manipulator de profesie.

In spatele usilor inchise de B. A. Paris. Recenzie

Grace își petrece mai toată luna de miere pe balconul camerei de hotel, unde o încuie Jack, ca să se bronzeze și să creadă vecinii că ea a făcut plajă în Bangkok. Când ies amândoi în oraș, el are grijă s-o fotografieze în diverse costumații și ipostaze, ca să arate prietenilor ce bine s-au simțit. Revin acasă și apoi zilele trec. Grace și Jack devin nedespărțiți. El îi interzice soției orice obiect prin care ea ar putea comunica: telefonul mobil, pixurile, dermatografele, totul. Orice face ea, inclusiv mersul la toaletă când iau masa în oraș socializând cu vecinii, el supraveghează. Grace nu este lăsată singură decât în camera ei de acasă, zăbrelită și fără nici o legătură cu lumea exterioară. Jack o terorizează psihic când ea face un pas greșit (adică se abate de la regulile impuse de el), cu pedepse diverse, printre care cel mai des îi interzice lui Grace s-o vadă pe Millie, sora pe care ea o iubește foarte mult și cu care vor locui după majoratul fetei, care se apropie. A doua pedeapsă folosită, este încuierea ei într-o încăpere goală și întunecată de la subsol cu pereții pictați în roșu, ca într-o carceră. De fapt, Jack, care este un sadic și se hrănește cu frica celorlalți, o vrea pe Millie, pe care o vede victima lui perfectă și femeia pe care o poate înfricoșa în așa fel încât să-i producă lui plăcere. Dar pentru asta trebuie s-o țină ca pe o ostatică pe Grace.

In spatele usilor inchise de B. A. Paris. Recenzie

[Aici se termină spolierele!]

În acest joc perfect dintre un călău și victima sa intervin niște fisuri. Grace învață să evite pedeapsa devenind cooperantă în aparență, lucru care-l enervează pe Jack. Apoi, el face două greșeli, ambele legate de Millie, pe care o subestimează. Iar Millie dă totul peste cap cu un singur gest... finalul este neașteptat, cu toate că mă gândisem și la varianta asta, dintre mai multe. Mereu așteptam să văd ce se mai întâmplă și mă minunam cum de vecinii nu-și puneau niște întrebări, de la un moment dat încolo. Însă romanul este scris la persoana I-a, și toată acțiunea este văzută prin ochii și mintea lui Grace. Nu știm ce gândesc și ce fac celelalte personaje decât atunci când Grace este în scenă.

In spatele usilor inchise de B. A. Paris. Recenzie

În spatele ușilor închise este un roman psihologic care descrie un caz de sindrom Stockholm. Victima cooperează cu călăul, dar în realitate, numai pentru a nu suferi și mai mult, cu toate că Grace are momente când speră că Jack s-ar putea îndrepta și ar putea deveni un bărbat normal. Cheia soluției de ieșire din acest sindrom o are cineva din afară (Millie), dar în timp, victima începe să semene întrucâtva cu călăul său și rolurile se inversează, ori dacă nu în totalitate, cel puțin se echilibrează balanța. Grace învață de la Jack să se prefacă și să mintă perfect. Ceea ce se dovedește esențial pentru ea când ecuația e pe cale să se rezolve.


Mulțumesc librăriei online Libris pentru oportunitatea de a citi acest roman. În spatele ușilor închise de B. A. Paris se găsește pe Libris, pe site-ul editurii, sau pe alte librării online partenere.


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!












luni, 28 mai 2018

Minimalismul in designul interior

Minimalismul in designul interior
sursa - pixabay.com

Cei care mă cunosc, știu că numai stil minimalist nu e la mine acasă, dar asta nu înseamnă că nu-mi place măcar să văd la alții așa ceva. Iar dacă ar fi să-mi redecorez casa, adică să fac totul de la zero, cel puțin sufrageria aș decora-o în stil minimalist.
Termenul de minimalism a apărut prin 1960 și la început avea legătură cu artele vizuale și în special cu sculptura. Însă rapid atributul și-a extins sensul și în modă, muzică, arhitectură și design.

Principiile sale fundamentale, în ceea ce privește designul interior, sunt liniile simple și ascuțite, suprafețele solide, mobila joasă, tonurile pastel. În minimalism s-au adoptat rapid stilurile orientale de decorare interioară, ceea ce înseamnă mult spațiu și mobilă puțină.

În minimalismul modern se pune accent pe forme geometrice ascuțite și asimetrie. Forma predomină, mobilierul trebuie să aibă forme stricte și culori neutre. Detaliile trebuie să fie făcute din oțel inoxidabil sau crom, iar cantitatea de accesorii trebuie să fie minimă. Etajul trebuie să fie făcut din materiale care sunt ușor de curățat și de îngrijit - lemn, linoleum sau plăci de piatră. Este necesar să se prevadă suficient spațiu pentru a păstra toate lucrurile. Într-un asemenea decor, un tavan extensibil este un element care aduce un plus de eleganță care completează foarte bine stilul minimalist. Tavanele extensibile pot fi personalizate după dorință, de aceea reprezintă o soluție de design interior care începe să aibă tot mai multă căutare. Dacă dorești să cunoști mai multe despre aceste tavane extensibile online, găsești informații detaliate pe ApollonDesign.

Minimalismul este popular deoarece acest stil este foarte liber. Este un stil de viață care se deosebește prin dorința de ordine și organizare perfectă. Minimalismul este deosebit de popular printre oameni de afaceri și oameni creativi care prețuiesc combinația de simplitate, frumusețe și practică. Minimalismul vă permite să vă exprimați fără a utiliza orice fel de accesorii sau mobilier neobișnuit. Dacă vă place simplitatea și strictețea în design, minimalismul este ceea ce aveți nevoie.



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!












duminică, 27 mai 2018

Cand ai nevoie de terapie de cuplu?



Se spune că nu există căsnicie fără ceartă. Că uneori, o ceartă e ca sarea și piperul într-o relație de cuplu, pentru că împăcarea e cu atât mai dulce și asta consolidează legătura dintre cei doi. Dar vine o vreme când drumurile de viață care până mai ieri erau identice, apar deodată separate și direcționate diferit. Decizia de a divorța sau nu, este probabil, una dintre cele mai dificile alegeri de făcut în viață.

Cand ai nevoie de terapie de cuplu?
sursa - pixabay.com

Din păcate mulți ajung la divorț și nu fac prea mulți pași spre împăcare înainte de asta. De fapt, nici nu mișcă vreun deget când apar primele semne clare că lucrurile nu sunt în ordine. Abia când e târziu, de multe ori prea târziu, se încearcă ceva, dar deja unul din cei doi nu mai face parte din viața cuplului de multișor. Dacă la primele semne de conflict marital cei doi soți ar merge la un cabinet de consiliere psihologică, dacă într-adevăr vor să salveze relația, poate că lucrurile ar reveni la normal. Și în aceste cazuri, ca în orice problemă de sănătate, să previi este mai bine decât să încerci să vindeci o boală deja instalată și evoluată.

Însă puțini sunt cei care ajung să facă terapie de cuplu. Sigur, nu vă garantează nimeni că terapia va avea succes, însă de cele mai multe ori, ajutorul profesional vă determină să vedeți unde este cauza problemelor și aceasta înseamnă că lucrurile se pot remedia.

Este important să găsiți un consilier psihologic profesionist, cu care să empatizați și în care să aveți încredere. Un consilier marital ar trebui să vă ajute să rămâneți împreună, nu să ajungă la concluzia că sunteți incompatibili. Terapia de cuplu presupune colaborare și voință din partea ambilor soți.

Așadar, nu renunța la terapia de cuplu, ai multe de câștigat dacă mergeți împreună la un cabinet de consiliere psihologică. De multe ori, cineva din afară găsește soluția problemelor de cuplu mai repede și mai eficient decât voi. Secretul unei căsnicii fericite, s-ar putea să treacă și pe la un consilier marital.



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!











sâmbătă, 26 mai 2018

Plec, de Cristina Andone. Recenzie



Plec, de Cristina Andone. RecenzieTitlu - Plec
Autor - Cristina Andone
Editura - Univers
Preţ - 25 lei
Anul apariţiei - 2018
ISBN - 978-973-34-1030-0
Gen - literatură contemporană

Cristina Andone este, în afară de scriitoare, activist educaţional, trainer de creativitate şi ronţăitor de mere, după cum se autodefinește. A debutat în 2011 cu o carte pentru copii care s-a vândut foarte bine, și succesul a îndemnat-o să continue. Și bine a făcut.

Romanul Plec are și un subtitlu: roman cu publicitari, măgar şi umbre. Adică dintru început, Cristina Andone ne spune care sunt personajele principale: niște lucrători în publicitate - Vera Trotsky, Marta Coman, Felix Dimuleanu și Mishu - băiatul de la IT, un măgar, Krasna, și niște umbre, din care cel puțin una, este aceea a zeului în publicitate David Trotski, care lasă cu limbă de moarte, ca să zic așa, celor 4 colegi de meserie un fel de misiune sacră.

Plec, de Cristina Andone. Recenzie

Fiecare dintre aceste personaje are propria-i poveste: Marta e obsedată de ideea că va fi concediată și încearcă să-și ghicească soarta din numărători întâmplătoare; Vera se străduiește să lase în urmă istoria unei trădări și părăsirea casei în care a fost fericită; Felix Dimuleanu ar vrea să știe mai multe despre femeia care i-a fost mamă și pe care nici n-a apucat s-o cunoască; Mishu s-a săturat să rezolve problemele informatice ale companiei prin sfatul de a conecta computerul la curentul electric. În felul său, fiecare dintre aceste personaje caută un exit.

După ce se dezvăluie fiecare personaj în parte, după ce aflăm micile drame și dorințe sau obsesii ale fiecăruia dintre cei patru, cu toții pleacă într-o călătorie, pentru a repatria măgărița Krasna, aflată în Franța, dar care este declarată având "cetățenie" română. Cristina Andone spune despre roman că "Plec este o carte despre despărţirile de tot felul: de slujbă, de un om neiubit, de unul preaiubit, de o casă, de o etapă din viaţă". Călătoria personajelor, inițiatică sau nu, care suscită gustul de aventură, care poate fi asemuită până la un punct cu drumul prin viață al fiecărui om, este spusă cu umor, cu ironie, este pigmentată cu expresii franțuzești sau englezești, exact după cum vorbim cu toții astăzi, imitând, fandosind, sau colorând un limbaj cosmopolit.

Plec, de Cristina Andone. Recenzie

Per total este o carte relaxantă, cu o poveste care curge, cu gânduri așternute pe hârtie așa cum vin în minte. Am citit romanul pe îndelete, într-o perioadă încărcată pentru mine. Mă aruncam cu plăcere asupra ei când mai prindeam câteva minute libere, ca să mă relaxez, să scap de stresul cotidian, să intru în lumea atât de reală și atât de sclipicioasă, uneori, a reclamei. Să intru în mintea personajelor, să le văd reacțiile, obsesiile, temerile, luminile și umbrele din sufletele lor. Luminile și umbrele din noi.

Am căutat un mesaj ascuns, recunosc, când anumite cifre mi-au sărit în ochi: cele patruzeci de zile ale călătoriei de după moartea lui David Trotski, care a survenit la ora zero și 7 minute, într-o zi de 1 Aprilie. Luna a 4-a, 4 personaje, 40 de zile, apoi cifra 7 se mai repetă și în alte contexte. Cifra 10, la fel, apare de mai multe ori (Zece minute să găsesc un loc de parcare..., o medie de zece zâmbete pe oră..., După zece ani, viaţa de publicitar e o lungă după-amiază...., întâlnirea de la 10 cu Felix Dimuleanu...). Krasna înseamnă Frumusețe, sau, extrapolând, Splendoare. Până la asocierea cu Arborele Sephirot n-a mai fost decât un pas. Sau poate totul este o pură coincidență și lecturile mele într-ale ocultismului mi-au ocultat mesajul magic, care de fapt, n-a existat decât în mintea mea.

La urmă, după ce am închis și ultima filă a romanului Plec am rămas pe retină cu un îndemn:


Când păşeşti pe nisipuri mişcătoare, trebuie să stai nemişcată. Sau să zbori. Acesta este butonul tău de autopropulsie.


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!












vineri, 25 mai 2018

Si tu poti contribui la un mediu inconjurator curat


Si tu poti contribui la un mediu inconjurator curat
sursa foto - pixabay.com

Să ajuți la un mediu înconjurător curat este mai ușor decât pare la prima vedere. Într-adevăr, ca să ajuți la diminuarea efectului de seră al Terrei, sau la reducerea găurii din pătura de ozon din atmosferă, nu e la îndemâna oricui. Dar fiecare dintre noi poate face câteva lucruri simple care contribuie la îmbunătățirea calității vieții și la un mediu înconjurător mai curat, acolo unde ne desfășurăm activitatea.

Economisește apa


Eu nu spun să nu vă spălați sau să nu folosiți câtă apă vă trebuie la bucătărie. Dar dacă aveți o țeavă care picură sau o toaletă care curge câte puțin, faceți reparația necesară și nu mai irosiți zeci de metri cubi de apă pe zi.

Lasă mașina acasă


Lasă mașină în garaj măcar o zi pe săptămână, sau chiar mergi la serviciu pe bicicletă sau pe jos. În felul ăsta mai arzi niște calorii și contribui la diminuarea poluării aerului. Dacă într-adevăr ai o distanță lungă de parcurs, alege un mijloc de transport în comun, în locul mașinii personale.

Reciclează pet-urile


Cu toții consumăm apă minerală, sucuri sau alte băuturi și alimente lichide îmbuteliate în sticle de plastic, numite generic pet-uri. Corect este să le strângem separat și să le reciclăm, punându-le într-o ladă de gunoi specială. Pet-urile sunt apoi colectate și duse la puncte de colectare unde toate aceste sticle de plastic sunt presate cu ajutorul unor prese pentru pet-uri și trimise la reciclat. Și tu poți presa pet-urile cu ajutorul unei astfel de prese care se poate cumpăra de pe site-ul Awecompactors.

Refolosește pungile de plastic


Plasticul este unul dintre cele mai periculoase și mai rezistente ambalaje. De ce să nu reutilizăm pungile în loc să cumpărăm mereu altele și să sporim poluarea prin plastic? O sacoșă sau o pungă poate fi folosită de mai multe ori la cumpărături, până când se rupe și devine cu adevărat neutilizabilă. Ideal ar fi să existe pungi biodegradabile, dar deocamdată costul lor este ridicat.

Așadar am enumerat câteva lucruri simple pe care cu toții le putem face pentru a contribui la un mediu înconjurător mai curat.



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!