vineri, 16 aprilie 2010

Adevarul

Mi-a placut mult acest articol gasit mai demult pe un alt blog. Exprima niste adevaruri esentiale, dar oarecum esoterice, pe care eu le-am aflat de acolo, din lumea celor obisnuiti cu spiritualitatea, cu ocultismul, cu magia, daca vreti. L-am preluat pentru ca mi se pare ca are in el un mesaj puternic, desi nu foarte usor de indeplinit. Are in el o forta speciala, o putere de atractie si de transformare. Asa simt eu, si imi face o deosebita placere sa il impartasesc cu voi, chiar daca nu-mi apartine.

Despre adevar

28 Septembrie 2006

Adevarul este intotdeauna pur

Adevarul este intotdeauna pur, direct, detasat de toate. El are o frumusete deosebita, deoarece este esenta vietii, a existentei, a naturii. Nimeni nu minte, cu exceptia omului. O tufa de trandafiri nu poate minti. Ea trebuie sa produca trandafiri; din ea nu pot iesi galbenele, ea nu poate insela. Ii este imposibil sa fie altfel decit este. Intreaga existenta, cu exceptia omului, traieste in adevar. Adevarul este religia intregii existente; numai fiinta umana face exceptie. Dar in clipa in care omul se hotaraste sa devina o parte a existentei, adevarul devine religia sa. Aceasta este cea mai mare revolutie care i se poate intimpla oricarei fiinte. Acesta este momentul de glorie.

Voi nu vedeti lumea asa cum este, o vedeti asa cum va obliga mintea voastra sa o percepeti. Si acest lucru il puteti constata pretutindeni. Oamenii sunt conditionati in cele mai diverse feluri, iar mintea nu este nimic altceva decit conditionare. Ei privesc lucrurile conform prejudecatilor pe care le au; acestea au o anumita
culoare. Facem distinctii, consideram o fiinta superioara si alta inferioara, consideram ca barbatul este mai puternic iar femeia mai slaba si ii diferentiem pe oameni in functie de inteligenta lor... Unele rase au sustinut ca sunt poporul ales al lui Dumnezeu. Fiecare religie pretinde ca scriptura ei este scrisa de Dumnezeu insusi.
Toate aceste lucruri constituie, strat peste strat, mintea voastra. Pina cind nu veti fi in stare sa lasati intreaga minte deoparte si sa priviti lumea direct, imediat, prin intermediul constiintei, nu veti fi niciodata capabili sa vedeti adevarul. Cel mai mare act de curaj este acela de a renunta la minte. Cel mai curajos om este acela care priveste lumea asa cum este ea, fara ca intre aceasta si el sa se interpuna mintea. Lumea este cu totul altfel, neasemuit de frumoasa. Nu mai exista nimic inferior sau superior, nu mai exista nici o deosebire. Si inca ceva...Adevarul are un nume.

Numele adevarului este IUBIRE, in forma ei cea mai pura...

sursa http://www.jurnale.ro/despre_adevar-e5587-25582.html

joi, 15 aprilie 2010

Breaking news - vulcanul

In timp ce-mi punea parul pe bigudiuri, dupa duş, maica'mea imi povesteste despre vulcanul care a erupt azi si care a facut sa se anuleze peste 4000 de zboruri aeriene in Europa. Cineva ma suna si imi spune ce noroc am avut ca am venit acasa marti seara, pt ca uite, azi deja zborurile de Dublin sunt anulate.  Ce chestie! :))) e un nor de cenusa deasupra orasului.

Ca si cum Pamantul s-ar fi enervat brusc si ar fi izbucnit ;) ei, lasa ca-i trece, nu-i asa? 
Dar ca fenomen mi se pare splendid de vazut un vulcan in eruptie.

Lectia de viata



Doamne, cat de multa dreptate ai avut cand ai spus lui Adam sa nu muste din fructul pomului cunoasterii binelui si a raului. Cat de mult doare aceasta tendinta umana de a categorisi tot ceea ce face sau spune cineva, prin prisma binelui si a raului. 

----------------------------

Din respect pentru ceea ce a fost frumos si bun in acele zile, am editat aceasta postare.

miercuri, 14 aprilie 2010

Dan - spirit de lumina

Am ajuns cu bine, deși mai greu, acasă. La București am simțit fiecare părticică din asfaltul pistei, pentru ca aveam locul exact sub trenul de aterizare. Am simțit scrâșnetul "papucilor" de cauciuc ai roților avionului, aproape ca am vizualizat scânteile roților de la contactul cu solul și m-am bucurat, chiar asa, zgâlțâită din toate puterile de micul Airbus cu care zburasem pe deasupra norilor, de la lumina la penumbra și la noaptea care învăluia România la acea ora târzie a aterizării.

Acasă e soare, e frumos - doar e locul in care m-am nascut si asta se impregneaza in sufletul oricarui copil care se naste, asta nu se poate uita. Dar deja mi-e dor de lumina Irlandei. De lumina si de soarele Dublin-ului, de maretia, de splendoarea acelor castele masive dar atat de elegante, de catedralele gotice cu liniile lor ascutite ca un repros si o amenintare catre cer, de cartierele luxoase de case cu etaj in stil Victorian, de parca Albionul de peste Marea Irlandei ar fi prezent mai mult decat ar fi fost de asteptat, de harta cu care am colindat hai-hui prin orasul vechi, de cafeaua de dimineata si de tigara pufaita alaturi de Dan si de Ramona, de veselia micutei Steph, de taclalele cu Tamara, de pisica lui Radu si de parul blond roscat al nepotului meu Eric, care a stat doar un pic, sfios, pe treptele scarii privindu-ma cu ochi mari de copil cuminte.
Deja, dupa un somn de cateva ore, dupa un telefon care mi-a amintit oarecum cenusiu, de serviciu :), talpile abia asteapta urmatoarea ocazie de a mai vedea un crâmpei de Europă: Budapesta, cea de atatea ori tranzitata, cea in care de atatea ori am dormit in drum spre Viena, si pe care o voi vizita mai pe indelete peste cateva saptamani.

Cred ca am sa-mi pun pe perete o harta a lumii, si in fiecare tara/capitala vizitata o sa pun un stegulet. Deja Europa e destul de plina de stegulete: Bulgaria (tranzit), Ungaria (Budapesta), Grecia (Paralia Katerini, Atena, Salonic), Italia (Roma, Venetia, Florenta, Pisa, Mantova), Franta (Paris, Lille), Anglia (Londra, Glasgow, Edinborough), Irlanda (Dublin), Germania (Munchen, Passau), Luxemburg, Olanda (Ostende), Liechtenstein (Vaduz), Elvetia (Berna, Geneva, Montreux, Zurich, Interlaken), San Marino, Belgia (Bruxelles), Austria (Viena, Salzburg), Turcia (Kusadasi, Istanbul).

Am vazut vestigii antice romane si grecesti, etrusce, vikinge, druidice, am pus mana pe o piatra de la Stonehenge (spun asta pt ca atunci cand am avut ocazia sa vedem acest monument megalitic era 5 dimineata, ne indreptam spre Londra de la Glasgow, si sit-ul era inchis si pazit - m-am aplecat peste gardul inconjurator ca sa pot atinge acea Heel Stone si asa am fost si fotografiata). Am vazut arta si arhitectura gotica, renascentista, iluminista, victoriana, orientala, moderna, am atins marmura templelor - timp condensat in piatra.

Vreau sa vad Cartagina, Taj Mahalul, cascada Victoria, Machu Picchu, cangurii la ei acasa. N-am gusturi rele, nu? :))

foto: apus de soare in ultima seara prin Dublin, cartierul Castleknock

Dane -  acum ești un spirit de Lumină și acest spirit al tău a făcut ca eu să am parte de soare în țara ta adoptivă. Și oricând și oriunde te vei afla, în acest Univers sau în altul, ne vom mai întâlni pe cărările timpului și ne vom mai încrucișa destinele, chiar și pentru atât de puțin timp. Lumină pe Cale, suflet nobil! Îți mulțumesc pentru ocazia pe care mi-ai dat-o de a mai pune un steguleț pe harta Europei mele, și îmi cer iertare dacă, fără să vreau, am mai și greșit.

luni, 12 aprilie 2010

Live from Dublin



Live from Dublin In a doua zi de Dublin, adică ieri, a fost iar shopping, intens și obositor.
Live from Dublin
Dar azi a fost o zi senina, ca de vara. Am plecat de dimineata din Phoenix Park cu busul verde Dublin Tour. Am facut o baie de Dublin.

M-am oprit la fabrica de bere Guiness, am filmat, am facut poze, am admirat apa (sau berea?) curgand, m-am zbenguit aproape la propriu prin muzeul-fabrica. Irlandezi, americani, asiatici, francezi... de toate natiile, gasesti aici, la Dublin, desi nu intr-o masura coplesitoare. Am vazut chiar si cativa romani. Vreo doi traversau strada pe rosu... parca intr-un fel ma si asteptam sa vorbeasca romaneste.
Live from Dublin

Am vazut Trinity College si somptuoasa biblioteca, plina de pergamente si de carti vechi, vechi. Am vazut Muzeul de Arta Moderna, am vazut Christ Church, St. Patrick's
Cathedral, magazine, restaurante mici, Hilton-ul, Dublin Castle, Malahide castle - ooh, ce castel frumos si zice-se, bantuit!, am vazut picturi de Rubens si de Monet, reconstituiri ale vietii vikingilor, artefacte druidice, caprioare si veverite de care nimeni nu se atinge, spre a le face rau, cladiri vechi de o mie de ani, mobilier vechi de cateva sute de ani, un amestec de influente gotice si anglo-saxone, peste straturile vikinge - nordice si scandinavice, alaturi de cele celtice, originare, timide preluari frantuzesti in stilul arhitectonic si mai ales decorativ (Empire) de interior, in cateva tuse de noblete medievala.

Live from Dublin

Intr-un cuvant, Dublin. :)


Live from Dublin

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!
Facebook Share tweet Google plus pin












sâmbătă, 10 aprilie 2010

Salutari din Dublin - ziua 1

După o călătorie de 6 ore cu microbuzul pana la București și una de 3 ore și jumătate cu avionul pana la Dublin azi abia am reușit sa vad cate ceva din oraș. Clima este blândă, la fel de cald ca în țară, însă aici e mult mai curat și mai civilizat decât pe la noi. Nu ma certați prea tare, :P, deja știți, cei care ma cunoașteți, ca ma simt mai bine pe alte meleaguri decât acasă.

Deocamdată am făcut o partida de shopping, mi-am luat niște genți, curele, bijuterii la moda, așteptând să vad și ceea ce ma face cu adevărat sa vibrez: muzeul Joyce poate, arta, arhitectura, parcuri și grădini. Vreau sa intru, pe cat posibil, in atmosfera orașului. Nu știu cat ma vor ajuta gazdele mele, ce-i drept, nici nu as vrea sa abuzez de bunăvoința și de timpul lor liber.

Mai pe de-a dreptul as zice ca-mi place sa hoinăresc singură, nu dusa de mânuță unde cred dumnealor că aș vrea să merg.

Acum vă pup, mi-e somn, la voi e trecut de miezul nopții de mult :)  

vineri, 26 martie 2010

Curatati-va rinichii cu 1 leu

primita forward


Anii trec si rinichii nostri filtreaza sangele inlaturand sarea, otravurile si alte lucruri nedorite care intra in corpul nostru.
Cu timpul sarurile se acumuleaza si e nevoie sa-i curatam.
Cum se face asta? Este foarte simplu.
Luati un manunchi de patrunjel si spalati-l bine.
Apoi taiati in bucati mici, puneti-l intr-un vas, turnati apa curata peste el si fierbeti timp de 10 minute.
Apoi lasati sa se raceasca, strecurati si puneti intr-o sticla curata pe care o veti pastra in frigider .
Beti un pahar pe zi si veti observa ca toata sarea si otrava acumulata in rinichi se elimina prin urina.
De asemenea veti observa diferenta pe care nu ati mai simtit-o pana acum.
Patrunjelul este cunoscut ca cel mai bun tratament pentru rinichi si este natural!

marți, 16 martie 2010

Mandrie si prejudecata

Nu, nu despre roman voi scrie, ci despre ceva ce mi-a venit in minte in urma unei lectii deschise la care am participat astazi.

Profesoara prezentase o scena din ecranizarea romanului de Jane Austen si incerca sa le sugereze elevilor ca una dintre eroine se casatoreste cu un barbat oarecare doar pentru averea lui, pentru ca-i oferea un camin si nu din iubire. Dar dialogul dintre eroina si prietena ei care nu o intelege, era foarte clar: nu avea bani, evident nu avea un serviciu, in secolul 18 femeile nu munceau, era fata batrana la cei 27 de ani, si era singurul barbat care o ceruse.

Deja devenise o povara pentru parinti si era cazul sa plece de pe capul lor, chiar daca pretendentul nu era barbatul visurilor sale. Si totusi profesoara insista asupra acestui aspect, material, si a lipsei iubirii.

Dar poate ca in secolul 21 este firesc ca doi oameni, care isi castiga painea si au un serviciu, sa se ia din iubire. Insa intr-un secol in care femeia nu avea scoala si nu era de conceput ca ar putea munci, intr-un secol in care femeia era o anexa a barbatului, nu era perfect normal ca o casatorie sa fie de fapt un fel de afacere: eu iti ofer casa si bani, tu-mi faci menajul si copiii ?

Asa ca, extrapoland ideea, incep sa ma indoiesc serios ca tinerele din ziua de azi, care umbla dupa babalâci plini de bani, sunt moderne. Ba din contra, au o gandire Victoriana, atata vreme cat ele nu concep sa munceasca pentru a-si castiga existenta, ci doar sa fie niste obiecte frumoase la bratul sotilor lor, sa le faca eventual un copil, doi, si sa suporte fara sa cracneasca viata de desfrau pe care toti barbatii (ultra)bogati o duc.

Ca unele se mai schimba si incep sa castige banii lor, si apoi se desprind de cel care le-a oferit protectie - ce cuvant alunecos :o si incep sa devina femei moderne cu adevarat, asta e o alta poveste, nu? :)