Cher. O stea de alta data.

Cher, cântăreața americană care și-a legat cariera îndeosebi de Marea Britanie și a strălucit zeci de ani printre stelele muzicii pop, a revenit în atenția fanilor.

Cu un lifting proaspăt, cu gâtul și decolteul cosmetizat, dar mai bine, ascuns de mega-coliere lucioase, cu un corp care la o privire atentă se vede că e bătrân și uneori rigid, dar foarte bine lucrat cândva și foarte potrivit cu o anume ținută din video-clip (aceea cu bluza albă, subțire, peste pantalonii mulați și cu blazerul asimetric), cu buzele ridate, totuși având aspectul normal pentru cei 67 de ani ai ei, a scos o nouă melodie ritmată și dansabilă, în stilul caracteristic din ultima perioadă a carierei sale de acum 12 ani.

Machiajul de scenă îi ascunde ridurile de la ochi, care nu pot să dispară nici cu lifting. Dar nimic pe lumea asta nu poate altera inconfundabila VOCE, la auzul căreia toate zbârciturile vârstei, mai mult sau mai puțin vizibile, trec într-un plan secund lipsit de importanță.

Personajele din serialul Suleyman Magnificul

Acum câteva luni citeam prin comentarii diverse pe net că Nigar Calfa ar fi un personaj creionat după o persoană reală din haremul sultanului Suleyman, de la palatul TopKapî. Și ceea ce era mai interesant pentru noi, Nigar ar fi fost o femeie din Țările Române.

Așa că, m-am înarmat cu răbdare și împinsă de curiozitate am căutat să verific informația. Bineînțeles, nu am găsit nimic care să confirme acest fapt, dimpotrivă, chiar pe site-ul producătorilor serialului Suleyman Magnificul, tims.tv, am dat de o pagină dedicată poveștii din serial și a personajelor principale. Așa s-a născut această postare. Așadar:

1. Sultanul Suleyman - era supranumit Magnificul, conducătorul lumii din timpurile sale, dat fiind imensul teritoriu cucerit de Imperiul Otoman la acea vreme.

2. Sultana Hurrem - femeia căreia i se schimbă destinul odată cu alegerea ei drept kadînă în haremul sultanului. Ascensiunea sa rapidă o face să devină soția de neînlocuit a sultanului. Capătă o foarte mare putere și influență asupra lui, odată cu ea începând ceea ce în istorie a fost numit "sultanatul femeilor".

3. Ibrahim din Parga - prieten apropiat al sultanului de pe vremea când era doar prinț moștenitor. Unul dintre cei mai de succes bărbați de stat ai Imperiului, a ajuns Mare Vizir și a avut puteri discreționare acordate de sultan. A fost supranumit favoritul sau cel asasinat. A fost căsătorit cu Hatice, una dintre surorile sultanului Suleyman. A fost omorât din cauza aroganței sale crescânde și a intrigilor sultanei Hurrem.

4. Sultana Valide - fiica unui han din Crimeea, mama lui Suleyman. A fost una dintre cele mai puternice sultane ale timpului său. A uneltit împotriva norei sale, în așa fel încât Hurrem să nu poată să conducă efectiv atâta vreme cât a trăit ea.

5. Rustem Pașa - de origine croată, Rustem a fost mai întâi șeful hergheliilor sultanului. Datorită apropierii de Hurrem, ajunge soțul prințesei Mihrimah și ulterior mare Vizir. A fost înlăturat din funcție datorită ienicerilor, care nu-l respectau și nu-l iubeau din cauza implicării sale în asasinarea prințului Mustafa, fiul lui Suleyman. După doi ani de la acest incident, este repus în aceeași funcție pe care o va deține până la sfârșitul vieții, după ce fostul Mare Vizir va fi omorât de el și sultana Hurrem.

6. Prințesa Mihrimah - singura fiică a sultanei Hurrem. Soția lui Rustem Pașa. A fost implicată în asasinarea prințului Mustafa, alături de Rustem și de mama sa. După moartea tatălui său, s-a străduit să-i apere politica sub domniile fratelui ei Selim al II-lea și a nepotului ei, Murad al III-lea.

7. Sultana Mahidevran - una dintre favoritele sultanului, mama prințului Mustafa. Cade în dizgrație definitiv după apariția kadînei Hurrem. După asasinarea fiului ei, a fost obligată să se retragă în Bursa, ducând o viață de sărăcie pentru foarte multă vreme.

8. Nigar Calfa - are rolul de odaliscă în harem. Iubirea dintre Ibrahim Pașa și odaliscă face parte dintre elementele fictive introduse în serial. Cu toate că Nigar Calfa nu este o figură istorică reală, este unul dintre personajele principale ale serialului.

Pentru conformitate, tims.tv/muhtesem-yuzyil

Iffet, ep. 35, final de sezon

Episodul debutează cu secvențe de la nunta lui Cemil cu Iffet. Printre scenele de dans de la nuntă, sunt presărate amintirile lor, scene din trecut, ale relației lor tumultuoase. Betul, care venise la nuntă, are o scrisoare în mână și îl roagă pe Ersin să i-o dea lui Cemil în acea seară. El acceptă, dar pasează responsabilitatea lui Feyyaz. Nici unul nici celălalt nu îndrăznesc să facă ceea ce i-a rugat Betul.

Cam jumătate de oră din episod trece cu imaginile de la nuntă.
A doua zi dimineața, cei doi proaspăt căsătoriți se giugiulesc, Feyyaz și Serpil au o discuție pe tema scrisorii pe care Serpil o deschide și astfel află că Betul are de gând să plece cu copilul, Asuman și fiică-sa îl îngrijesc pe cel mic discutând și ele cu năduf despre plecare.

episodul următor: Iffet, ep. 36

Erhan și Dilek discută despre firmă și despre implicarea lui Arif în treburile companiei, în care până acum nu se amestecase nici un străin. Dilek e convinsă că Arif a pus incendiul, dar nu poate dovedi iar când ajung să stea de vorbă, acesta o jignește și o lasă fără nici un fel de ajutor.

Feyyaz, Serpil, Iffet și Cemil merg să bată în ușă la Betul, dar nimeni nu pare să fie acasă. Betul cu copilul în brațe și cu Asuman după ea, merg la aeroport cu un taxi și pleacă din țară.

Trece un an. Iffet este însărcinată. Cemil intentează proces în lipsa fostei soții împreună cu avocatul lui Arif și obține hotărâre judecătorească pt custodia copilului. Betul și Asuman plănuiesc să revină în țară, dar sunt oprite la aeroport pt că erau date în consemn la graniță. Arif îl sună pe Cemil să-i spună că a rezolvat problema și-l trimite să-și ia copilul, ceea ce și face.

După un timp, Betul apare la ușa lui să-i dea o geantă cu lucrurile băiatului, care acum este crescut de Cemil și de Iffet. Betul face o criză de isterie în fața celor doi iar Cemil îi închide ușa în nas. Disperată, Betul merge acasă la Ahmet și Saime plângând și i se face rău. Până la urmă Iffet îi duce copilul lui Betul acasă, apoi încearcă să-l convingă pe Cemil că asta e soluția cea mai bună, dar el ia copilul din nou. Totuși se răzgândește, pentru că Arif îi pune la dispoziție o fermă și o menajeră, în afara orașului, până când Iffet naște, iar aceasta deja se afla acolo.

Dilek și Erhan sunt nevoiți să vândă vila. Au pierdut tot și trebuie s-o ia de la zero, pentru că acum firma este a lui Arif în întregime. Dilek acceptă oferta lui Arif de a lucra la fabrică drept simplă angajată. Cu toate că a distrus cel puțin o viață împlinită, dacă nu și pe a lui Erhan, care nu era vinovat cu nimic față de el, Arif încă își amintește cu drag de momentul în care a cerut-o pe Dilek de nevastă. Dilek observă că încă reprezintă o slăbiciune pentru Arif și își propune să-l manevreze cum vrea ea, dar face o mică greșeală: îi dezvăluie planul ei lui Erhan, la telefon, într-un moment în care Arif este în preajmă și aude convorbirea. 

Iffet naște la fermă o fetiță, pe care Ahmet o îndrăgește imediat. Totul pare să meargă ca pe roate pentru toată lumea și lucrurile să își urmeze cursul normal. Într-o zi, însă, Nihal - mama lui Iffet, îl sună pe Ahmet la măcelărie și îl anunță că dorește să-și vadă nepoata, dar el nu este de acord cu revenirea ei în viața lor, ba chiar o amenință cu moartea dacă vine să-și vadă fetele și nepoata. La un moment dat, mergând cu mașina pe o șosea lângă o apă, cei trei protagoniști, Cemil, Iffet și fetița lor, ajung într-o curbă unde Cemil încearcă să evite impactul cu o mașină venind din sens opus și plonjează direct în lac. Cu imaginea acestui accident se termină episodul 35 și sezonul întâi (după cum apare titlul episodului pe youtube) al serialului.

Vor mai urma 5 episoade, reprezentând al doilea sezon al serialului.      

Pentru alte episoade din serialul Iffet, accesați pagina Stele tv.

sursa foto: capturi video de pe youtube

Pompele submersibile si sucul baut la pai

Când bei suc cu paiul ai senzația că tu aspiri lichidul către tine dar, în realitate, doar scoți aerul din interiorul paiului, astfel încât sucul din pahar umple paiul ca să echilibreze diferența de presiune apărută în lichid. Dar ce se întâmplă dacă paiul e lung? Foarte, foarte lung? Atunci aerul pe care trebuie să-l disloci e în cantitate mai mare, și în consecință efortul tău va fi pe măsură. Ba chiar, la un moment dat, presupunând că paiul este extra-lung, să zicem de vreo zece-doisprezece metri, s-ar putea să nu reușești singur să bei sucul ci vei avea nevoie de ajutorul unei pompe submersibile 1, pe care să o instalezi la fundul paharului, astfel va crește presiunea lichidului la peste o atmosferă și îl va propulsa în sus, către gura ta.

În termeni uzuali, acesta e principiul de funcționare al unei pompe submersibile, care poate ridica presiunea unui lichid, de obicei a apei, cu mult peste o atmosferă împingându-o astfel către suprafață, în ciuda înălțimii pe care o are de parcurs. O pompă submersibilă se poate amplasa într-un lichid sau fluid, de aici îi vine și denumirea. Motorul este închis ermetic în corpul pompei, care poate fi din inox sau din plastic, ceea ce îi asigură funcționarea chiar și atunci când ea este complet submersă.

Pompa submersibilă face ca apa din stratul acvifer în care este amplasată – într-o fântână, de exemplu - să fie împinsă la suprafață, iar cu ajutorul unui furtun, ori a unor țevi și aspersoare, va fi asigurată irigarea terenului cultivat din vecinătate.

Dar forța unei pompe submersibile nu se folosește doar pentru irigații, ci în funcție de tipul și caracteristicile ei, poate scoate apa dintr-un subsol inundat sau poate scoate petrol dintr-o pungă de țiței aflat într-un zăcământ de uscat sau de platformă marină.

Așadar sunt diferite tipuri de pompe submersibile și când alegi una trebuie să știi ce putere are, să cunoști distanța de la locul unde o amplasezi până la cel mai îndepărtat colț în care ai nevoie de apa pe care ți-o furnizează, să știi adâncimea fântânii în care o amplasezi, debitul apei și în cât timp apa este aspirată (e nevoie de acest amănunt pentru că va trebui să oprești imediat pompa când nu mai este apă deasupra ei). E bine de aflat perioada de funcționare a pompei, perioada ei de garanție și materialul din care este făcută. Un material anti-coroziv este ideal, dar oricare ar fi acesta, majoritatea pompelor sunt făcute să reziste ani de zile în mediu lichid. Iar la urmă e bine să știi și producătorul, și să cumperi pompa de la cei în care ai cea mai mare încredere, pentru că dacă e nevoie de reparații, te poate costa destul de mult.

Acum poate vă întrebați ce-mi veni cu pompele submersibile? Păi să vă spun. Cu un an și ceva în urmă, mai mult împinsă de la spate de Doru, am obținut în instanță partea mea, a maică-mii, de fapt, dintr-un teren extravilan în indiviziune pe atunci, moștenit de la bunici. Nu e cine știe ce suprafață, dar se poate cultiva câte ceva acolo, măcar legume și zarzavaturi, dacă sfeclă de zahăr – adică ceea ce a fost cultivat cu mulți ani înainte, nu cred că ne putem permite. Că eu visez și la o seră de cactuși și plante suculente, asta e o altă poveste. Problema acolo era asigurarea apei pentru irigații, bucata mea de teren fiind înconjurată de alte parcele, fără să fie aproape de o sursă de apă curgătoare, iar pentru asta, spunea Doru, aveam nevoie de o pompă submersibilă.

Nu știam ce-i aceea o pompă submersibilă, deh! :) ca tot omul crescut la oraș; așa că am întrebat, am cules informații și apoi am putut cumpăra una, fiind cât de cât avizată. Iar acum ceea ce am aflat despre ele, am împărtășit și cu voi.

Articol scris pentru site-ul pompe-submersibile.com.ro într-o campanie Blog Money.

Pasi pe nisipul timpului. Efes

Efesul se găsește în Asia Mică, în Turcia de azi, lângă Izmir. Sau, dacă sunteți în concediu la Kușadasî, și de această stațiune renumită e aproape Efesul, la doar 19 km.
Dar când auzi acest nume, Ephesus, gândul îți zboară instantaneu la antichitate, la Artemis, la imaginea unui oraș cândva înfloritor și prosper. Efes a fost construit într-unul dintre cele mai pitorești locuri din Anatolia. Sf. Ioan a trăit în acest oraș, capitală a alte 500 de orașe construite în zonă. În vremurile acelea Homer a scris nemuritoarele sale opere, teatrul magnific era funcțional, iar coloanele sclipitoare de marmură ale templului zeiței Artemis încântau privirea oricui. Orașul avea 25.000 de locuitori care în fiecare an, în luna aprilie o celebrau pe Artemis, zeița protectoare a orașului, zeiță a vânătorii, fiică a lui Zeus, prin spectacole de teatru, întreceri sportive, petreceri.

Templul zeiței este cunoscut drept una dintre cele șapte minuni ale lumii antice iar relicvele orașului Efes oferă o priveliște splendidă a măreției locului în mileniile trecute. După decăderea Imperiului Roman, însă, Efes a căzut în uitare, oamenii au plecat către locuri mai primitoare, apoi pulberea vremii s-a așternut peste oraș. Apele mării s-au retras încet datorită dinamicii scoarței terestre, așa că acum mai bine de 100 de ani, când orașul a fost scos la iveală de sub nisipuri și pulberi fine de argilă depuse în timp, el nu mai este portul de altă dată, ci e la o distanță de 6 km de linia țărmului.

În strădania lor de a căuta izvoare despre originile acestei așezări, arheologii s-au lovit de neputința de a data localitatea. Legendele spun însă, că orașul ar fi fost fondat de amazoane acum mai bine de două milenii. În sec. 11 î.Hr. a fost cucerit de Ionieni, și s-au mai construit acolo temple închinate zeilor greci Apollo și Atena. Mai târziu, pe rând, s-au perindat atenienii și spartanii la conducerea urbei, și până la urmă el a fost cucerit de armatele lui Alexandru cel Mare. Cu timpul, nisipurile aluvionare aduse de râurile din preajmă au închis calea principală de acces către oraș, terenurile au devenit mlăștinoase, a izbucnit o epidemie de malarie, și astfel Conducătorii de atunci au construit un oraș nou ceva mai încolo, unde terenul era uscat și  unde se puteau practica drumuri comerciale. Efesul a cunoscut o nouă perioadă de înflorire care a durat mai multe secole, în ciuda războaielor inerente acelor vremuri.

În sec. 3 d.H. au venit năvălitorii goți și au distrus orașul. Astfel declinul uneia dintre cele mai strălucitoare cetăți ale antichității a început.
Azi te poți plimba prin oraș ca odinioară, pe strada principală. Multe clădiri sunt aproape întregi, de zici că doar ce a fost un cutremur și s-au mai dărâmat acoperișurile. Apoi găsești faimoasa bibliotecă, având un perete aproape integral reconstituit. Sentimentul este fantastic: ai senzația că te plimbi prin timp, că pașii te poartă pe straturi suprapuse de istorie.

Cine ajunge aici, nu poate uita acest loc magic, acest loc încă protejat de o zeiță mândră, frumoasă, iubitoare de natură. Efes este un sit arheologic care nu ar trebui să lipsească de pe lista de priorități a unui turist prin Turcia de azi.

foto 1,2 - biblioteca din Efes; foto 3 - teatrul; foto 4 - templul lui Artemis.

Surse foto: colecția personală (1), pigalehotel.com (4), pixabay.com (2+3)