Se afișează postările cu eticheta calatorii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta calatorii. Afișați toate postările

duminică, 23 mai 2021

Ce poți vizita într-un sejur la Kușadasî

Ce poți vizita într-un sejur la Kușadasî
Kușadasî în lăsarea serii - foto arhiva personală

Acum, după ce majoritatea dintre noi am stat acasă vara trecută din cauza pandemiei, încet-încet țările cu o rată mică de infectare, adică țările verzi, dar și cele galbene, se deschid turiștilor care abia așteaptă o evadare din cotidian. Recunosc că sunt una dintre turistele care preferă destinațiile de vacanță mai exotice, fiind genul căruia îi place să viziteze în special situri arheologice, muzee, castele medievale, adică îmi place să văd tot ceea ce omul a lăsat frumos în trecerea lui pe această planetă.

Dar sunt mulți turiști care preferă odihna, plaja și clima blândă, asociate cu câteva excursii în zonă, mai ales dacă regiunea respectivă este bogată în locuri de vizitat, fie ele culturale, istorice sau distractive și de amuzament.

Un astfel de concediu se poate face deja în Turcia, țară recent deschisă turismului, și aș recomanda un sejur la Kusadasi, pe malul Mării Egee, într-un loc de un pitoresc aparte, unde zona montană joasă se îmbină cu plaja și marea într-un mod cât se poate de armonios. Kușadasî este o destinație populară de vacanță, e un oraș plin de viață și de locuri de distracție. Este situat pe litoralul de vest al Turciei, și aici există o multitudine de hoteluri, restaurante, baruri și cluburi de noapte de unde să alegeți pentru sejurul dv.

Însă nu doar plajele minunate și priveliștile uimitoare ale mării fac din Kușadasî o atracție, ci și regiunea înconjurătoare pe care o puteți vizita în câteva excursii tematice.

Excursie la Efes


Ce poți vizita într-un sejur la Kușadasî
Biblioteca lui Celsus de la Efes - sursă foto Wikipedia

Din Kușadasî puteți face o excursie la Efes de o jumătate de zi. Odată un important oraș al Greciei antice, Efes găzduiește una dintre cele Șapte Minuni ale Lumii Antice și anume Templul zeiței Artemis. Deși astăzi nu mai sunt decât niște biete ruine din acel templu măreț, orașul în splendoarea sa arată ca și cum ieri ar fi fost distrus de un cutremur. La tot pasul vezi încăperi, coloane, statui, prăbușite la pământ și rămase așa de mii de ani. Unul din cele mai atractive puncte ale Efes-ului este minunata Bibliotecă a lui Celsus. Această bibliotecă a fost construită în jurul anului 100 î.Hr., iar astăzi fațada aproape intactă, stă de strajă orașului care a fost cândva.

Excursie de o zi la Pamukkale


Ce poți vizita într-un sejur la Kușadasî
Pamukkale - foto din arhiva personală

Pamukkale este unul dintre cele mai faimoase locuri din lume, deoarece acolo se află niște terase în calcar pe care curge un pârâu termal care a format acumulări de apă în terasele respective. Locul este de o frumusețe răpitoare, apa este turcoaz deschis, și foarte limpede, iar zona este împrejmuită și nu poate fi folosită pentru băi și plajă decât pe o mică porțiune a ei. Situl este patrimoniu UNESCO din 1998, iar drumul pe care se ajunge la Pamukkale trece prin Hierapolis, în imediata apropiere, un fost oraș antic din care s-au mai păstrat câteva ruine ale unui amfiteatru, ale templului lui Apollo și un sanctuar.

Ce poți vizita într-un sejur la Kușadasî
Hierapolis - foto din arhiva personală

Hierapolis se situează pe aceleași izvoare termale cu situl Pamukkale, care aparțineau de ținutul Frigiei în antichitate. Ruinele sale sunt adiacente Pamukkale-ului modern și cuprind în prezent un muzeu arheologic. Site-ul include mormântul Apostolului Filip.

Ce poți vizita într-un sejur la Kușadasî
Băile Cleopatrei - foto din arhiva personală

Izvoarele termale au fost folosite pentru băi din secolul al II-lea î.Hr., iar legenda spune că însăși regina Cleopatra venea aici să se îmbăieze în spațiul special amenajat pentru asta. Marile băi au fost construite cu blocuri uriașe de piatră fără utilizare de ciment și au constat din diverse secțiuni închise sau deschise legate între ele. Există câteva nișe adânci în secțiunea interioară, care includ baia, biblioteca și sala de gimnastică.

Ce poți vizita într-un sejur la Kușadasî
Băile Cleopatrei - foto din arhiva personală

Astăzi băile Cleopatrei reprezintă un al doilea punct de atracție turistică pe lângă Pamukkale, unde turiștii și localnicii vin să facă plajă și baie vara.

Kușadasî Jeep Safari


Ce poți vizita într-un sejur la Kușadasî
Jeep safari din Kușadasî - sursă foto tripadvisor

Pentru o altfel de distracție puteți alege un tur de tip safari din Kușadasî. Veți merge cu jeepul pe un traseu relativ accidentat, cu copaci căzuți peste drum, cu multe ruine antice de văzut, cu un popas la un grătar în natură (prânzul este inclus în prețul traseului), o zi în care adrenalina va fi la cote maxime și veți rămâne cu amintiri de neuitat.

Aqua-parcul Adaland


Ce poți vizita într-un sejur la Kușadasî
Adaland - sursă foto tripadvisor

Dacă sunteți cu copiii dv., însă și chiar dacă nu aveți copii, este păcat să nu petreceți o zi la parcul Adaland, unde puteți urmări un spectacol cu delfini, sau puteți face plajă și baie la piscină, iar copiii se pot juca în nenumăratele tobogane cu apă ale imensului parc.

Așadar, un sejur la Kușadasî este foarte departe de a deveni un concediu plicticos, dimpotrivă. Am ales câteva dintre cele mai importante distracții și locuri de vizitat, și încă ar mai fi de spus multe despre ce poți face în Antalya de Vest.

Dacă încă mai stați pe gânduri, vă recomand un pachet de servicii prin Iri travel, care are în portofoliu o varietate de hoteluri în zonă, pentru fiecare buget și buzunar. Eu am stat acum doi ani într-un hotel foarte cochet, exclusiv cu apartamente, dar știți că Turcia este o țară cu prețuri mult mai mici decât la noi, așa că pentru o sumă relativ mică am avut parte de un confort de lux și m-am simțit foarte bine.

Pentru detalii despre ofertele agenției Iri travel accesează pagina de contact.



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share pin








vineri, 10 iulie 2020

La ce trebuie să fiți atenți când sunteți în Turcia

La ce trebuie să fiți atenți când sunteți în Turcia
Moscheea albastră - Istanbul (foto colecția personală)

Am mai fost odată în Turcia și am spus-o și atunci, nu-mi place, în general, caracterul oamenilor, în special al comercianților. Sunt de acord că practicanții de comerț nu sunt cei mai corecți oameni din lume - nu că e în regulă să fie așa, ci că mulți dintre ei sunt așa - dar în Turcia, cu precădere, comercianții te înșeală în felurite moduri posibile.

Dintre acestea, în excursia de vara trecută, am trăit și văzut următoarele, așadar atenție:

- când cumpărați bijuterii. Uneori ele sunt marcate, prețul este foarte umflat și chiar dacă negociați, tot veți fi păcăliți cu o anumită sumă, iar ceea ce cumpărați drept aur sau argint poate să fie tinichea marcată cine știe cum, clandestin. Mai sigure sunt magazinele de bijuterii, care au nevoie de licență specială pentru un astfel de comerț. Cu toate acestea, nici așa nu poți fi sigur că nu iei o tinichea alături de un preț pipărat și de un certificat de calitate. Ei știu foarte bine că odată ajuns în țara ta, degeaba afli că ai luat țeapă, cu certificatul de calitate cu tot, că nu ai cum să-ți mai recuperezi prejudiciul.

- când schimbați valută la hoteluri. Fiți foarte atenți la cursul valutar și la calculele făcute de hotelieri. Ei îți arată pe display-ul calculatorului suma finală, care de multe ori poate fi mai mică (sau mai mare) cu câțiva euro decât ceea ce aveți de schimbat. E de preferat să schimbați la case de schimb valutar, dar și acolo, atenție să vă numărați banii primiți în fața lor. O colegă de autocar a avut surpriza să vadă că pe bon era trecută o sumă și în mână a primit cu 20 de lire mai puțin (anul trecut 1 euro = cca 6,5 lire turcești). Cel mai bine este ca atunci când cumpărați ceva, să aveți lire sau să cumpărați cu cardul VISA sau MASTERCARD (în unele locuri nu se acceptă VISA). Dacă vă exprimați dorința să cumpărați în euro, prețul va fi ceva mai mare decât cel în lire turcești.

- atenție la cumpăratul de mici suveniruri. Am luat doi magneți la Hagia Sophia în Istanbul, un talisman și un pumnal în miniatură, pe multe produse nu erau lipite prețurile și m-am trezit că în pungă mai aveam încă 3 magneți cu detalii din mozaicul bisericii, care nu se vând pentru că sunt prost realizate, ca niște decupaje greșite de pe mozaicuri. Bineînțeles că mi-au fost introduse în preț, deci le-am plătit fără să știu, pentru că turcii au prostul obicei să nu afișeze prețurile pe produsele pe care le vând, mai ales la tarabele cu suveniruri. Deși de data asta nu era vorba de o tarabă ci de magazinul de suveniruri de la Hagia Sofia!

- când cumpărați o cafea turcească, nu vă lăsați tentați de posibilitățile de a alege cafea cu lapte sau fără. Alegeți întotdeauna fără. Cafeaua turcească veritabilă nu se face cu lapte, iar atunci când optați pentru varianta cu, vi se dă un fel de capuccino la pliculeț la preț de cafea turcească, adică undeva între 5 și 10 lire, după categoria locului unde o consumați.

Așadar atenție la negustorimea turcă. Sunt ași la păcălit clienții, părerea mea și nu numai a mea.
În rest, vacanță plăcută oriunde v-ați afla!




Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share tweet pin tweet









marți, 19 noiembrie 2019

Ikaturism te trimite in vacanta in Thailanda – afla acum ce poti vizita!

Ikaturism te trimite in vacanta in Thailanda – afla acum ce poti vizita!

Cunoscută și sub denumirea de Siam, Thailanda este o țară din Asia de Sud-Est. În ultimul timp, această țară a ajuns tot mai mult în atenția turiștilor de pretutindeni datorită locurilor minunate pe care le înglobează. Acest lucru se datorează și culturilor sale inedite, wow, artei, dar și arhitecturii sale.

Thailanda este o țară plină de temple maiestuoase și plaje parcă infinite și rupte din realitatea noastră cotidiană. Dacă îți dorești să ai parte de o vacanță în acest ținut de poveste, minunat prin simpla sa denumire, atunci îți voi spune în cele ce urmează cu ce te va aștepta Thailanda chiar de la sosirea în aeroport.

Plajele – tărâm de poveste din apă și nisip

Această țară este renumită în lume pentru plajele numeroase cu nisip fin și apă cristalină. Nuanța turcoaz, specifică apei, este unică în lume și mereu mângâie retina turiștilor. Pe cât sunt de numeroase, pe atât de diversificate sunt plajele din Thailanda.

Mai exact, există plaje în care se crează mereu o atmosferă familiară – locul perfect în care se pot distra pe cinste și copiii. Totodată, pentru cuplurile care merg în luna de miere sau într-o vacanță în doi există alte numeroase alternative – plajele solitare, cu cadre romantice.

Atracții turistice pe care nu trebuie să le ratezi

Ikaturism te ajută să pleci într-o astfel de vacanță de neuitat. Măcar o dată în viață merită să ai parte de un asemenea răsfăț, să vizitezi un loc splendid din toate punctele de vedere. Pe lista ta de locuri care merită vizitate nu uita să treci și Bangkok-ul – capitala Thailandei. Aici îți poți delecta retina cu templele care au o arhitectură splendidă, inedită din cap până în picioare. Să nu uităm nici de cartierul chinezesc, dar nici de numeroasele centre comerciale – cele care demonstrează că orașul Bangkok nu doarme niciodată.

Dacă îți place liniștea, vrei să te deconectezi total de la tot ce înseamnă cotidian, atunci Kon Lipe este insula perfectă pentru tine. O mare de calm și liniște vei găsi în Kon Lipe – locul în care te poți bucura de o vacanță pe cinste cu familia sau în cuplu. Pregătește-te chiar de pe acum pentru un sejur de neuitat – Ikaturism este aici pentru a te ajuta!

Parcurile Naționale din Thailanda

Având în vedere numeroasele plaje din această țară este de la sine înțeles că Thailanda deține și rezervații naturale impresionante. Acestea au dimensiuni incredibile – junglele, parcurile, lacurile, cascadele, plajele și râurile sunt doar câteva dintre elementele fascinante pe care le au în componență.

De un mai mare interes în Thailanda sunt peșterile din munți. Acestea sunt de fapt temple ale cultului budist – religia de bază din această țară. În cazul în care toate aceste lucruri nu sunt suficiente pentru tine și îți dorești să vizitezi mult mai mult, îți recomand să îți petreci o noapte într-o astfel de rezervație naturală – în Thailanda ai posibilitatea asta.

Planifică-ți chiar acum o vacanță exotică în Thailanda pentru anul viitor – Ikaturism te poate ajuta să iei cele mai bune decizii în ceea ce privește sejurul tău!



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share tweet pin tweet










duminică, 7 iulie 2019

Pro si contra in excursia Turcia misterioasa cu Christian Tour

Pro si contra in excursia Turcia misterioasa cu Christian Tour

Prețul a fost foarte bun, am dat 450 de euro pe 12 nopți de cazare, 12 mic dejunuri și 8 cine cu croazieră pe Bosfor inclusă.
Obiectivele de vizitat sunt multe și frumoase și dacă n-ar fi fost căldura dogoritoare și plata pentru intrări la TOATE obiectivele, lucru care acum 11 ani nu exista, aș fi mers să le (re)văd pe toate.
Am avut câte două nopți de cazare în unele locuri (Istanbul, Marmaris, Kușadasî) în așa fel încât am avut și timp pentru reorganizarea bagajului, și timp de cumpărături sau de plajă și baie în mare/piscină. Majoritatea hotelurilor au fost bune și foarte bune, am avut parte și de apartamente la Kușadasî, de hoteluri cu piscină proprie și multe facilități de 4 sau 5 stele.
Ghidul ne-a oferit și câteva opționale interesante - precum o croazieră pe Marea Egee cu prânz pe vas la Marmaris, cu toate că unele locuri ni se promisese că le vom vizita, dar din motive obscure au fost ulterior sărite (vizita la o fabrică de ulei de măsline, de exemplu).

Pro si contra in excursia Turcia misterioasa cu Christian Tour
imagine din croaziera pe Bosfor

Camerele de hotel în general nu aveau covoarele aspirate, cearșafurile rareori erau călcate și curate, chiar acum unde scriu (apartamentul 303 din hotelul de 4 stele Sea View, Kușadasî) am o masă pe care s-a vărsat niște fard de pleoape bej auriu de la predecesoarea turistă. Și, cu toate că stau la etajul trei, am furnici în ceea ce este un soi de living, furnici mici care au venit la bucățica de biscuit care mi-a scăpat din mână pe parchet. Le-am urmărit și vin de undeva de sub o lamelă de parchet. Așa ceva n-am mai văzut la un hotel niciodată până acum, de când mă știu.
 
Frigiderele erau în genere goale sau doar cu 2-3 sticle de apă. Uneori aveam fierbător, ceaiuri și cafea, zahăr cubic la discreție, de bun venit, alteori nu aveam nimic din toate astea. Unii zic că pentru prețul plătit, nu trebuie să avem pretenții. Eu nu am fost niciodată de acord cu această zicală. Am pretenții de 3 și 4 stele, așa cum ni s-a spus în contract. Nu ar fi rău să se specifice că s-ar putea să avem prosoape rupte și pătate, așternuturi necălcate, camere încă necurățate la 7-8 seara pentru care am mai așteptat o jumătate de oră să se facă curat, și altele. Nu mă refer la facilități, astea depind de fiecare hotel în parte. Dar curățenia cred că trebuie să fie de nota 10 chiar dacă ar fi un hotel de o stea.

Internetul a fost disponibil în toate hotelurile, doar că la unele, chiar de lux, cum este acest Sea View din Kușadasî, nu se face conectarea absolut deloc. Cu alte cuvinte, internetul există, dar lipsește cu desăvârșire. Probabil ar trebui să merg în holul de la recepție cu laptopul după mine ca să pot intra pe net, dar prefer să stau la confortul apartamentului meu și la aerul condiționat care la recepție aș spune că nu există.

Pro si contra in excursia Turcia misterioasa cu Christian Tour Pro si contra in excursia Turcia misterioasa cu Christian Tour

Prosop pătat și cearșafuri necălcate la hotelul Club Chicago din Marmaris.





Hotelurile erau uneori la distanțe destul de mari de un loc de parcare pentru autocar. Nu mi se pare în regulă să fii nevoit să cari troller-ul după tine câteva minute bune sau să trebuiască să-ți iei la sacoșă schimburile pentru a doua zi, cum s-a întâmplat în ultima seară de cazare la Canakkale, pentru că hotelul nu are parcare sau pentru că autocarul nu poate staționa în dreptul intrării la hotel.

Tot la categoria hotel cred că merită să spun ceva despre engleza recepționerilor și a turcilor în general. Din păcate, puțini chiar vorbesc engleză binișor și te poți înțelege cu ei. Restul, știu ceva la nivel de cuvinte, că dacă îi iei cu fraze normale, îi pierzi pe drum. De mirare a fost întâmplarea de la la hotelul de 5 stele din Ankara unde am vrut să comand prânzul prin room service, pentru că restaurantul hotelului nu era deschis decât dimineața și seara. Am ales două meniuri, pentru mine și colega de cameră și am sunat, dar tânăra de la capătul firului mi-a spus doar "I don't speak English" (= nu vorbesc engleză) și m-a redirecționat la recepție, unde am putut face comanda dorită, însă fără alte cuvinte decât numele felului de mâncare și numărul camerei. Mi s-a părut foarte neobișnuit ca la un hotel de cinci stele personalul să nu știe un bob engleză!

Pro si contra in excursia Turcia misterioasa cu Christian Tour
Orașul antic Hierapolis (Pamukkale)

Autocarul nu avea sprijin pentru picioare. La un drum atât de lung erau mai mult decât binevenite. În rest, mi-a plăcut că șoferul turc spăla autocarul aproape zilnic, deși el, ca om, era un tip recalcitrant, țipa la noi dacă voiam să ne deschidă cala să punem ceva cumpărături la bagajul mare. Însă altfel era un tip echilibrat, mai ales la volan și asta contează cel mai mult. Aerul condiționat s-a stricat - nu știu cum am eu norocul ăsta în concedii, că nu e prima oară când se întâmplă așa ceva - dar a doua zi era reparat.

Pro si contra in excursia Turcia misterioasa cu Christian Tour
Ruine sub sticlă, pasaj pietonal în stațiunea Side

Ghidul a povestit puține lucruri despre ceea ce urma să vizităm, iar despre ceea ce vedeam pe parcurs, pe drum, nu zicea nimic. Au fost discuții aprinse în primele zile pe această temă, dar el a rămas impasibil la dorințele noastre. Ne-a spus să căutăm pe internet datele care ne interesează de pe traseu (de parcă nu din banii noștri era el plătit pentru asta); când m-am rătăcit a afirmat că era vina mea și a recepționerului turc Bilal, nerecunoscând că nici nu s-a uitat în urmă să vadă dacă tot grupul care trebuia să fie cazat în altă parte era lângă el și nici nu ne-a spus numele hotelului unde urma să primim cazare unii dintre noi (și de regulă, când a mai transmis niște mesaje confuze, și-a declinat orice vină). 

Mie mi-a spus să nu mai vin în excursii dacă nu pot merge întruna prin Istanbul pe la obiective pe 38 de grade căldură, lucru care în cei 15 ani de când călătoresc prin lume este prima oară când îl aud din gura unui ghid, și vreau să spun că nici la 31 de ani, când am călătorit prin Europa timp de 3 săptămâni nu eram mai brează la efort fizic. Am văzut destui ghizi care la fiecare 3-400 de metri parcurși pe jos fac o pauză să se adune tot grupul, sau la fiecare traversare așteaptă grupul să se adune și apoi pornesc mai departe. Dar dl. Marian, nu. 

El mergea non-stop, adesea fără să se uite înapoi, dacă suntem toți pe aproape sau nu. Mereu afirma că nu e responsabilitatea lui dacă cineva se pierde pe drum. Oare chiar așa să fie? Și nu mă refer aici la doamne care își fac zeci de selfie-uri sau cască gura pe la tarabe și vitrine, depărtându-se de grup. Mă refer la turiști ca mine, care nu pot ține un pas vioi pe caniculă și stau cu privirea agățată de vreun/vreo coleg-ă de autocar aflat la 1-200 de metri în față, care iese în evidență prin culoarea tricoului sau alt detaliu ușor de depistat în mulțime. Am făcut așa pentru că dl. Marian nu a vrut să țină în mână o umbrelă sau un băț cu vreun muțunachi, ceva, ca toți ghizii din lumea asta, ca să fie observat ușor chiar de la distanță.

Pro si contra in excursia Turcia misterioasa cu Christian Tour
Spectacol în Goreme, la seara turcească

Chiar nu am întâlnit până acum un ghid care să dea replici atât de arogante și de împotriva turistului, de parcă ar fi dorit să nu mai existe turiști, în așa fel ca el să nu mai aibă acest job de vară. La replica unora care l-au amenințat cu reclamația la agenție, a răspuns cu nonșalanță "Și ce să-mi facă mie agenția??" !
La masă sau în particular, dl. Marian era un tip de treabă, dar ca ghid nu aș spune că este unul dintre cei pe care mi-aș dori să-i mai văd în excursii, chiar dacă am primit tot ajutorul necesar când nu am mai putut suporta toanele colegei de cameră și am solicitat să stau singură în cameră, plătind în plus pentru asta cca 20 de euro pe noapte.

Masa - a fost relativ puțin variată, cam aceleași feluri de mâncare le-am avut în toate hotelurile, și dimineața, și seara, și la prânz pe unde am servit masa, dar spre deosebire de excursia din China, unde chiar nu am pus gura pe chimicalele lor cu aspect dubios, aici erau feluri comestibile și asemănătoare cu ale noastre. Prețurile au fost foarte bune, la mesele de prânz mă refer - câte 35-40 de lire turcești (adică cca 5-6 euro) și mâncai tot ce voiai, oricât voiai. Băutura, inclusiv apa, o plăteam separat. Băutură însemnând de obicei sucuri. De bere am avut parte rareori, iar băuturi alcoolice doar la seara turcească s-au găsit pe mese. Aviz amatorilor de alcool, care nu este acceptat de religia islamică și care, în consecință, nu se comercializează la marketuri și nu se oferă nici la restaurante.

Referitor la mâncare, am văzut și fasole verde murată și iute ca naiba, și salată de roșii cu castraveți și ardei iute de n-o puteai mânca, și supă cremă de cartofi iute de-ți sărea căciula, și un fel de zacuscă de asemenea foarte condimentată. Cine nu suportă iute, trebuie să guste din cam toate felurile ca să vadă ce poate mânca și ce nu, apoi să aleagă ceea ce i se potrivește.

Pro si contra in excursia Turcia misterioasa cu Christian Tour
Masa de prânz la un restaurant în Istanbul. Piept de pui, legume la cuptor, bulgur, salată și un fel de lipie. Iaurtul a fost adus drept aperitiv.

Carnea a fost relativ puțină, seara primeam ori două chiftele/chebab, ori un ciocănel de pui cu sos, de la ospătarul care ne punea porția în farfurie. Dacă fiecare își lua mâncarea, vă dați seama că mulți nu mai găseam carne pentru că unii aveau grijă să-și pună 4-5 copănele în farfurie, în așa fel încât tava cu pulpe se termina rapid și alta nu mai vedeam.
 
La micul dejun erau salamuri, probabil din soia, cu colorant carmin intens, ceea ce nu am mâncat, salată, roșii, castraveți, pepene, dulciuri de casă, ouă fierte sau omletă, măsline de mai multe feluri, uneori și lapte sau iaurt cu cereale, sos țațiki de două-trei feluri, gemuri, miere, unt și multe alte preparate specifice, făcute cu maioneză de la market, inodoră și fără gust. Uneori nu era cafea la masă, ci cu bani, dar aveam în schimb la discreție ceaiuri și sucuri ne-naturale.

Pro si contra in excursia Turcia misterioasa cu Christian Tour
Mausoleul lui Mustafa Kemal Ataturk, Ankara

Un alt aspect, care nu ține de agenția tour-operatoare, este caracterul și temperamentul celor care alcătuiesc grupul. Din nou am avut ocazia, pentru prima dată în 15 ani de mers hai-hui prin lume, să văd o familie de recalcitranți. Domnul și-a ieșit rău din pepeni în prima sau a doua zi, jignind ghidul. Însă asta a fost singura lui ieșire din peisaj, cel puțin, văzută de mine. 

În rest, soția domnului a fost atât de iritată, de ciufută și de generatoare de conflict, că într-o zi s-a și certat în autocar minute în șir cu una dintre amicele cu care venise însoțită. Apoi doamna a vrut la un moment dat să viziteze un anumit templu, după ce ghidul ne anunțase că ar trebui să mergem să reparăm clima de la autocar - care ventila doar aer cald - și ne întrebase dacă renunțăm la acel obiectiv sau nu. În prima fază toată lumea a spus că renunță în favoarea reparației, dar când dl. Marian a venit cu tabelul să semnăm că suntem de acord cu schimbarea de program, doamna arțăgoasă a sărit cu gura că ea nu a venit să meargă cu autocarul prin Turcia și că vrea să vadă acel templu, convinsă fiind că are adepți de partea ei. Nu avea, dar ca să nu fie iarăși discuții și scandal, ne-am întors din drum cca 40 de minute, ca să i se facă pe plac doamnei, soțului și copilului lor. 

Cred că au fost singurii care au mers să vadă acele ruine, pe o căldură de nesuportat. Restul, am stat la umbră la o cafea sau la un ceai. Aceeași familie cu năbădăi nu ratează nicio ocazie de a nu respecta regulile: duc mâncare din restaurant la cameră, iau mâncare la pachet de la micul dejun, întârzie la plecarea autocarului, etc. Despre gafele cu iz de superioritate, nu mai vorbesc: doamna a zis de mai multe ori în autocar și în afara lui că "vorba volant, scripta manent", neștiind că, în latinește, se spune vErba volant... iar când dl. Marian a lăsat-o să traducă din engleză (nu am înțeles de ce, pentru că dna cu ifose nu prea avea mare habar de această limbă) unii dintre noi ne-am distrat când o vedeam cum traduce din două în două cuvinte, pentru că nu se descurca....  deh! doamna mi-a confirmat zicala conform căreia cine nu are importanță, își dă singur.

Pro si contra in excursia Turcia misterioasa cu Christian Tour
Pe Râul Roșu am surprins doi miri care făceau pozele pentru albumul de nuntă. Era într-o joi :)

Știu că odată cu trecerea timpului amănuntele mai puțin plăcute se estompează, cu toate că de regulă, rămâi în memorie cu acele clipe care te-au impresionat mai mult, atât din cele frumoase, cât și din cele mai umbrite.

Per total Turcia Misterioasă de la Christian Tour e un pachet turistic bun, cu multe, prea multe obiective de vizitat. Cine le poate vedea pe toate, trebuie să știe că are de mers destul de mult pe jos în unele cazuri și că are de plătit ceva bănișori pentru că foarte puține obiective mai sunt gratuite în Turcia anului 2019, mai ales că unele situri au intrat în patrimoniul UNESCO și costă în medie 45-50 de lire turcești. Deci, la final, vă doresc picioare zdravene și buzunar plin!

Pro si contra in excursia Turcia misterioasa cu Christian Tour
stațiunea Kușadasî, noaptea


Mențiune: toate fotografiile aparțin adminei acestui blog, Oana D. și au fost realizate cu un aparat foto Canon EOS 1200D. Prima poză este realizată la Goreme, Cappadocia.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share tweet pin












luni, 1 iulie 2019

Cand (ma) ratacesc prin lume

Cand (ma) ratacesc prin lume
Palatul Dolmabahce, Istanbul

Îmi promisesem mie însămi să nu merg niciodată în concediu cu Christian Tour. Știam de la niște rude care au fost de câteva ori cu ei că hotelurile sunt relativ proaste și, cel puțin una dintre verișoarele mele, a obținut sume consistente înapoi din banii de excursii aducând probe în acest sens. Așa că în mintea mea s-a format un fel de scut energetic, ca să zic așa, împotriva Christian Tour. Să ne înțelegem, ceea ce se vizitează e la fel de frumos mereu, dar pe mine mă interesează și confortul în care stau, atitudinea ghizilor sau oamenii cu care interacționez în concediu. Iar de data asta am mers în Turcia cu CT fără să vreau, pentru că am luat un pachet prin Bavaria Tour, care, de fapt, doar distribuia circuitul celor de la Christian.

Acest lucru l-am aflat în autocar, cam la câteva ore după plecare. Starea de bine mi-a dispărut brusc și au început să mă inunde oarece temeri și presimțiri. Și am avut dreptate. În primele două zile s-a iscat scandal din cauza ghidului (dl. M. Popescu) care era zgârcit la vorbe și ne prezenta doar obiectivele turistice, fără să menționeze nimic despre cele pe lângă care treceam pe drum: forme de relief, orașe, localități, monumente, etc. În sfârșit, apele tulburi s-au limpezit, deși domnul Marian a rămas același tip zgârcit la vorbe ghidărești.

Cand (ma) ratacesc prin lume
Moscheea Suleymaniye

După ce am experimentat la granița bulgaro-turcă lucruri de mult uitate, precum controlul amănunțit al valizelor, expuse pe o bandă unde eram rugați, unii dintre noi, să desfacem fermoarul, am pornit către Istanbul unde am ajuns pe seară. Aveam cazare la hotelul Yuksel din cartierul Fatih, aproape de bulevardul Laleli. Ghidul nu știa - sau știa??!! - că pentru seara aceea nu erau camere pentru toată lumea acolo și ultimii cca 10-12 turiști rămași trebuia să mergem pe jos la alt hotel, "la 50 de metri" distanță, după spusele dlui Marian. Recepționerul turc de la Yuksel, care vorbea binișor românește, Bilal, l-a atenționat pe ghid să spună exact distanța (care s-a dovedit a fi cam de vreun km), dar dânsul nu ne-a comunicat nici măcar numele acelui al doilea loc de cazare. Așa, am plecat cu acel grupuleț pe urmele ghidului care avea o viteză de invidiat pentru anii dânsului.

La o traversare, din aceea nesemaforizată în care fiecare trece strada când poate și cum poate printre mașini, un autocar și câțiva motocicliști furioși m-au făcut să stau pe loc, așa încât am pierdut din vedere grupul când am ajuns pe partea cealaltă a străzii, la un colț de după care nu am mai văzut pe nimeni dintre turiștii români. Am mers eu înainte, apoi m-am gândit că era mai bine să mă întorc la Yuksel.

Cand (ma) ratacesc prin lume
La Băile Cleopatrei, Pamukkale

Eram a doua oară la Istanbul, tot în cartierul Fatih, și mă rătăceam iar, ca și cum o karmă neștiută își împlinea destinul și mă trăgea prin inima marelui oraș. M-am învârtit eu cât m-am învârtit, am găsit doi taximetriști care mai bine rupeau românește decât engleză, dar care nu m-au lămurit unde era hotelul Yuksel. Bine, că intrasem în panică și inventasem numele de hotel Isarlîk, înainte să-mi amintesc că numele era Yuksel. Oamenii căutau pe net, dar degeaba, că Isarlîk-ul meu, nu exista. Apoi am luat iar străduțele la pas și mi se părea că unii bărbați salivau realmente după valiza mea ori după poșeta cu banii, cardurile și pașaportul meu. Eram cu ambele mâini pe ele, că asta ar mai fi lipsit, să mă jefuiască vreun turcalete de neam prost! Totuși cred că m-au văzut mai europeană și s-au abținut să treacă la fapte, dar mă apuca tremuriciul văzând cum mai întâi ochii lor, apoi corpurile leneșe sprijinite de tejghele de bar (ori eu așa le-am văzut), urmau traiectoria descrisă de mine prin cartier. Nu m-am dat bătută și am intrat într-un hotel mai select, SIM. Am cerut acolo ajutor în engleză, și din fericire l-am obținut oarecum.

Dar n-am ajuns decât la un colț de stradă pe care l-am recunoscut, însă mai mult nu știam. Yuksel era drept înainte, la vreo 10 minute de mers pe jos, dar eu nu mai știam încotro s-o apuc. Și, la fel ca în serialele turcești, s-a întâmplat o minune a sorții. Bilal, recepționerul vorbitor de română, mă căuta. Teoretic, era imposibil să mă găsească, pentru că nu știa pe cine caută, de fapt, și pentru că amândoi ne plimbam prin zonă aiurea. Dar el m-a văzut și m-a strigat "doamna, doamna!" Am răsuflat ușurați amândoi, că Allah, sau cine vreți voi, ne-a făcut să ne găsim. Că altfel, chiar nu mai știam ce să fac decât să întreb de o stație de poliție. Bilal m-a dus la al doilea hotel (se numea Art), Bilal mi-a luat a doua zi bagajul și a avut grijă de el la Yuksel până ne-am întors de la vizitat Istanbulul și apoi m-a îndrumat către un magazin alimentar din imediata apropiere să cumpăr apă și ceva pentru cină, spunându-mi răspicat să nu mă depărtez de hotel mai mult de 50-100 de metri :) Am vrut să-l răsplătesc cu un bacșiș a doua zi, la plecare, dar el ieșise din tură. 


  • Așa că, nu-mi rămâne decât să-ți mulțumesc aici, public, dragă Bilal de la hotel Yuksel, pentru că m-ai căutat și m-ai găsit, în mareea umană numită Istanbul.


Dar să revin la hotelul Art. Acolo am aflat că eram cazată la partaj cu o doamnă în vârstă, cu care până la urmă nu am reușit să mă înțeleg. Acum, când tastez, sunt la jumătatea concediului, mă aflu în Marmaris și plătesc în plus ca să stau singură într-o dublă. La hotelul Art din Istanbul am avut o cameră foarte mică, o baie la fel de înghesuită și nimic în frigiderul din dotare în afară de apă. A doua seară ne-am mutat la Yuksel, unde confortul era evident. Camere normale, cu toate facilitățile unui hotel de 4 stele. Dar asta nu înseamnă că în tot concediul am avut parte de cazări bune. De exemplu, acum, la Club Hotel Chicago din Marmaris, cearșafurile nu sunt călcate, prosoapele sunt rupte sau murdare - mi-am ales unul mai bun din 4 - nu am frigider și nici fierbător, ceaiuri și cafea la discreție. Nici apă nu era, dar ce vorbesc eu, nici pahar la baie nu am, folosesc paharele de plastic de la iaurtul pe care-l beau zilnic, cumpărat de la market. Și hotelul e cotat la 4 stele.

Cand (ma) ratacesc prin lume
Baloane cu heliu gata de zbor - Goreme, Cappadocia

Cel mai bine până acum am stat în Konya, la Ozkaymak Hotel, un hotel de 5 stele adevărate, în schimb în Antalia iarăși am avut o cazare slabă, la Bilgehan, unde totul era vraiște, nu erau prosoape în camere, cartelele se demagnetizau imediat, iar masa o serveam la ultimul etaj, supra-aglomerând cele două lifturi mici. De altfel am și dat un review pe tripadvisor despre neajunsurile acestui hotel cu pretenții.

Dar cireașa de pe tort, cum am mai zis, n-a fost nici cazarea, nici ghidul - care de altfel, m-a ajutat să ies dintr-un impas - și nici căldura cvasi-insuportabilă de la această oră din Turcia. Ci colega mea de cameră. Doamna în vârstă nu poate dormi - chipurile! - decât cu televizorul aprins. Nu, fără sonor, dar pe mine lumina mă deranjează și dorm atât de fragmentat, încât e ca și cum nu m-aș fi odihnit deloc. Așa că, după o noapte în care am scos televizorul din priză după ce a adormit, la o bucată de vreme dânsa s-a trezit și a butonat în gol telecomanda. De ciudă, a aprins veioza, și a lăsat-o așa cam o oră. Dimineața ne-am certat un pic, apoi eu am hotărât că decât să-mi ratez concediul de tot și să ajung acasă cu pitici la mansardă de nesomn, mai bine scot frumușel bani în plus ca să stau fără colegă de cameră. Mai bine dau banii pe confort sporit, decât pe la cine știe ce doctori, acasă. Eu așa gândesc.

Cand (ma) ratacesc prin lume
Cămile ținute în soare pentru turiști. Ca să pozezi alături de ele, costă 2 euro.

Multe în vacanța asta nu le-am mai auzit și văzut până acum, mai puțin o parte din circuit pe care am vizitat-o și în 2008. Dar voi depăna firul excursiei, pe îndelete, în articolele viitoare.

Așa că, rămâne cum am stabilit - că nu merg niciodată în concediu cu Christian Tour. Deși, nimic nu e bătut în cuie. :) Traseul e frumos, raportul preț-calitate este bun, poate mai fac o încercare. Sper să îmi fie învățătură de minte și să-mi iau cameră single de prima dată. Chit că mai simt și eu nevoia să vorbesc una-alta cu cineva. Dar când nu e, nici Dumnezeu nu cere.

Pe curând, cu cele vizitate în Istanbul.



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share tweet pin












miercuri, 17 octombrie 2018

Din calatoriile unei femei cu suflet de copil, de Dana Savuica. Recenzie



Din calatoriile unei femei cu suflet de copil, de Dana Savuica. RecenzieTitlu - Din călătoriile unei femei cu suflet de copil
Autor - Dana Săvuică
Editura - Univers
Preţ - 30 lei (224 pagini) pe site-ul editurii, prețuri mai mici pe site-urile partenere
Anul apariţiei - 2018
ISBN - 9789733410393
Gen - memorialistică, autobiografie

La o simplă căutare pe Google cu numele ei, găsim o prezentare pe alocuri superficială: "... o femeie de afaceri din România, fost fotomodel și realizatoare de emisiuni TV. Este prima româncă care a pozat în ediția locală a revistei pentru bărbați Playboy, în noiembrie 1999." Nu știu dacă dincolo de aceste cuvinte, care exprimă ceva adevărat, dar prea sclipicios și bombastic la partea aia cu iepurașul Playboy, se poate ghici omul din spatele imaginii create de wikipedia. Nu știu dacă era necesară menționarea cu atâta acuratețe a informației despre această revistă. Firește, Dana Săvuică a fost fotomodel, dar nu cred că e ceva cu care să te mândrești, pozatul ăsta pentru o revistă la granița dintre erotic și ceva mai mult de atât. Poate că este. Poate că sunt eu încuiată la minte.

Recunosc că atunci când am primit cartea spre recenzare, eram contrariată, deși nu știam decât partea aceea cu realizatoare TV. Adică, nu înțelegeam de ce o persoană care este deja celebră, vrea și mai multă celebritate. Însă asta o spune o introvertită ca mine, care prefer să comunic prin mesaje ca să nu stau de vorbă la telefon. Că față în față sunt cam greu de prins.

Din calatoriile unei femei cu suflet de copil, de Dana Savuica. Recenzie


Apoi am început să citesc Din călătoriile unei femei cu suflet de copil. Azi o poveste despre Sri Lanka, mâine altă poveste, despre Paris, și tot așa, până am descoperit-o pe femeia Dana Săvuică, pe adolescenta care a fost, pe fetița de diplomat de carieră care se vedea nevoită să călătorească mereu, din țară în țară și din oraș în oraș, fără să prindă rădăcini nicăieri. Cartea este alcătuită din mai multe povestiri autobiografice, fără vreo ordine cronologică. De aceea e foarte ușor de citit, nu te plictisești, poți citi prima sau ultima povestire, pe la mijloc, sau acolo unde se deschide la întâmplare cartea. Fiecare amintire este un crâmpei de viață, din viața acestei femei care a avut un destin aparte. Fiecare amintire despre care scrie e o treaptă în evoluția ei, sau ne prezintă o întâmplare cu tâlc, o lecție de viață.

Din calatoriile unei femei cu suflet de copil, de Dana Savuica. Recenzie


Din călătoriile unei femei cu suflet de copil poate fi privită ca o carte de vacanță. Dar eu aș zice că nu e genul de carte pe care s-o iei cu tine pe plajă, dimpotrivă. Este cartea pe care o citești ghemuită în fața șemineului, iarna, învelită cu o pătură groasă, într-o cameră primitoare în care nu se aude decât trosnetul lemnelor în foc și eventual torsul molcom al unei pisici. Afară ninge a iarnă grea, iar tu deschizi ușa imaginației și te lași purtată pe meridianele lumii, de mână cu Dana, într-o "călătorie care trebuie savurată la fiecare pas" pentru că "ziua de ieri e deja istorie, ziua de mâine e un mister, dar ziua de azi e un cadou prețios"...

Din calatoriile unei femei cu suflet de copil, de Dana Savuica. Recenzie


Mulțumesc editurii Univers pentru oportunitatea de a citi și recenza Din călătoriile unei femei cu suflet de copil, de Dana Săvuică.



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share tweet Google plus pin