Mini-shopping haul - farmacia Tei online

De ceva vreme, cred că mai puțin de un an, cumpăr unele produse medicamentoase ori nu, online de la farmacia Tei. La ultima comandă am luat produse cosmetice și uleiuri esențiale.

În primul rând cumpăr mereu paste de dinți de diverse feluri - da, paste, și nu doar pastă, pentru că eu mă spăl pe dinți de 4 ori pe zi: dimineața la trezire și după fiecare masă principală. Uneori și dacă merg într-o vizită sau aștept pe cineva, în orele dintre două mese. Astfel, am cel puțin 3 tuburi de pastă de dinți la baie, din care una cu mentol, dar celelalte fără mentol și fără să fie agresive cu mucoasa bucală sau cu buzele. Cred că ați observat că dacă vă spălați pe dinți ceva mai des decât doar dimineața și seara, cu o aceeași pastă gen Colgate, buzele se usucă și ustură, iar dinții încep să doară. Cel puțin, la mine așa se întâmplă. De aceea folosesc și paste de dinți cu bicarbonat, fără arome puternice și nementolate.

De la farmacia Tei am luat până acum cel mai des pastă de dinți Elgidium, dar am încercat și Himalaya și altele al căror nume îmi scapă pe moment. Acum am comandat Aslamed, produsă de Farmec, o pastă pentru dinți sensibili la un preț foarte rezonabil (cca 9 lei), pentru că îmi sângerează ușor gingiile iar Parodontax-ul și altele cu reclamă multă pe la radio-tv la mine nu au avut mare efect. Apoi am pus în coș pasta de dinți Argentum, cu ingrediente naturale, produsă de Vivanatura, cu argint și cupru coloidal în compoziție. Am luat și o pastă de dinți cu cărbune activ din bambus, adică o pastă neagră, pentru combaterea mirosului neplăcut al gurii.

   

Această pastă vine într-un recipient ca de cremă de față și are un mare impediment - conține ulei de cocos și este foarte dificil să te speli pe dinți cu ea pentru că alunecă din gură și de pe periuță în câteva secunde. Am combinat-o cu altă pastă, dar tot rămân să mă spăl cu peria goală. Altfel, are 100% ingrediente naturale, e un produs vegan și asta m-a încântat la ea, dar.... din păcate aproape că nu o pot folosi.

Am mai luat de la farmacia Tei un tub de cremă de mâini cu uree, Numismed, produsă în Germania, pentru că de zeci de ani la mâna dreaptă îmi crapă pielea de la monturile degetelor mic și mijlociu. Pe cutie scrie că nu are miros, într-adevăr, nu are parfum, dar dacă te ungi pe mâini și apropii nasul, se simte mirosul de uree. Neplăcut, dar nu foarte puternic. În schimb această cremă chiar îmi catifelează pielea și o reface acolo unde am crăpături mai mereu.

Ultimul produs pe care l-am luat este un deodorant solid natural, fără aluminiu, fără propilen glicol și fără parfum. Vine tot într-un recipient din sticlă, ca de cremă de față, cu o mică spatulă pentru a scoate deodorantul din recipient. Poate că este un aplicator, dar mie mi se pare mult prea mic, eu răzui puțin deodorant cu această spatulă și apoi cu degetele aplic la subțiori. Este foarte eficient, rezistă și după duș, și cu adevărat nu transpir după aplicare timp de 2 zile. De altfel se recomandă să fie folosit doar o dată sau de două ori pe săptămână. Acest deodorant, numit doar Fragrance free este de proveniență americană și costă cca 40 de lei, 57 g.

Uleiurile esențiale le-am luat pentru diversele lor proprietăți curative. De exemplu, cel de lavandă, pentru somn bun. Însă am uitat să pun în coș uleiul de mentă, pentru durerile de cap... ce să fac? ...roza... :) data viitoare n-o să mai uit.

Voi ați folosit vreunul din aceste produse? Dacă da, cum vi s-au părut?

P.S. Acest articol NU este un advertorial. 


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Intoarcerea lui Heathcliff de Lin Haire-Sargeant. Recenzie

Titlu - Întoarcerea lui Heathcliff
Titlul original - The Story of Heathcliff’s Journey Back to Wuthering Heights
Autor - Lin Haire-Sargeant
Traducerea - Irina Horea
Editura - Orizonturi
Preţ - cca 13 lei, 352 pagini
Anul apariţiei - 2013
ISBN - 973-00000-005
Gen - dragoste, romantic
Comercializată pe Libris

Pe la mijlocul anilor '90 apăruse pe la noi o editură care publica furibund romane populare pe banda rulantă. Unul dintre ele era și Întoarcerea lui Heathcliff, care dacă-mi amintesc bine, se numea doar Heathcliff în acea variantă, de autoarea americană Lin Haire-Sargeant. Era moda sequel-urilor, a continuărilor unor romane celebre din perioada clasicismului literaturii engleze și parcă toată lumea voia să afle ce s-a mai întâmplat cu eroii preferați ai romanelor pe care mai toți le citisem.
Nu-mi luasem cartea, pentru că auzisem că are și scene mai intime în ea, și pe atunci părinții mei nu m-ar fi lăsat să citesc așa ceva. Dar tare eram curioasă să o răsfoiesc, măcar, ceea ce atunci nu am reușit.

Întoarcerea lui Heathcliff , publicată prima oară în 1992, este, așadar, continuarea unicului roman scris de Emily Bronte, La Răscruce de vânturi, publicat în 1847. Pe scurt, în La Răscruce de vânturi Catherine, fiica unui bogătaș, locuiește alături de Hindley, fratele ei, și de un cerșetor, Heathcliff, pe care tatăl celor doi copii îl aduce să-l crească fiindu-i milă de el. Catherine se înțelege bine cu noul venit și devin prieteni. Peste ani, cei doi se simt atrași unul de celălalt, dar cutumele societății o împiedică pe Catherine să recunoască iubirea față de Heathcliff, și ea se va căsători cu Edgar Linton, un vecin, bogat, la fel ca ea. Heathcliff, de supărare, pleacă, și peste trei ani se reîntoarce bogat și se însoară cu sora lui Edgar, Isabella. În scurt timp aceasta moare la naștere. Catherine rămâne și ea însărcinată și naște o fetiță, după care moare la fel ca Isabella. Peste niște ani, vine și sfârșitul lui Heathcliff, în circumstanțe dubioase, doar acum, în moarte, el și Catherine putând fi uniți.

Întoarcerea lui Heathcliff este un roman tipic pentru interesul prezentat de scriitorii americani contemporani pentru romanele victoriene. Lin Haire-Sargeant încearcă să profite de golurile lăsate de romanul sursă pentru a propune cititorului o abordare modernă, în încercarea de a rămâne credincios stilului literar al secolului al XIX-lea, sugerând un alt punct de vedere al unei povestiri bine cunoscute, printr-o amestecare postmodernă a personajelor istorice și fictive.

Romanul lui Lin Haire-Sargeant urmărește ceea ce s-a întâmplat cu Heathcliff în cei trei ani în care a devenit bogat. Cartea lui Emily Bronte ne lasă cu anumite semne de întrebare - cum a putut acest fost cerșetor să devină bogat într-un timp așa de scurt? S-a dedat la fărădelegi ca să facă avere? Lin Haire-Sargeant preia firul narativ și completează spațiul lipsă.

Firește, deși autoarea încearcă să scrie în stilul lui Emily Bronte, și pe alocuri reușește, cartea Întoarcerea lui Heathcliff nu este la fel cu sursa. Stilurile e firesc să difere, narațiunea este alta, urmărește personajele din alte unghiuri și, de ce nu, aruncă o altă lumină asupra romanului inițial. Heathcliff află cine este și de unde provine, cine-i sunt părinții, ori cel puțin tatăl. Aici autoarea face niște conexiuni între cele mai cunoscute romane ale surorilor Bronte și întrepătrunde firele narative și personajele din cărțile lor. Heathcliff se duce la domnul Rochester (personaj din Jane Eyre de Charlotte Bronte) și, aflând niște adevăruri despre rădăcinile lui, devine bogat. Dar misterele și lucrurile lăsate nespuse de către Emily Bronte nu se opresc aici, iar viața lui Heathcliff capătă o altă turnură și alte valențe în tot acest timp în care a stat departe de Wuthering Heights.

Mie cartea mi-a plăcut, dar nici nu am avut așteptări mari de la ea. La răscruce de vânturi rămâne un roman canonic, unic în literatura universală, iar Întoarcerea lui Heathcliff de Lin Haire-Sargeant este un roman contemporan, de dragoste, bun. Dacă el va deveni altceva și valoarea îl va face să rămână deasupra altor titluri, numai timpul ne va spune.
Până una-alta, de 25 de ani această carte cunoaște tiraje noi în mod constant.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Ochiul din piramida de Robert Shea și Robert Anton Wilson. Recenzie

Titlu - Ochiul din piramidă
Titlul original - The Eye in the Pyramid (The Illuminatus trilogy)
Autori - Robert Shea și Robert Anton Wilson
Traducerea - Mihnea Columbeanu
Editura - ANTET REVOLUTION
Preţ - aprox. 40 lei, 352 pagini
Anul apariţiei - 2008
ISBN - 973-636-330-6
Gen - conspirații, ezoterism
Comercializata pe Libris

La începutul anilor '90 citeam pe nerăsuflate cărțile editurii Antet despre Noua Ordine Mondială, referitoare la teoria conspirației. Citeam cu toții, eu, familia mea, prietenii, vecinii. Ne împrumutam cărțile unii altora, până când una dintre ele nu mi-a mai fost dată înapoi și am decis să mi le cumpăr pe toate și să văd, în timp, ce se adeverește și ce nu. Autorul își atribuise un pseudonim care peste ani a devenit simbolul celor care luptă împotriva vampirilor - Van Helsing.

Însă la vremea aceea cărțile nu era ficțiune deloc, erau un fel de documente la citirea cărora te cutremurai. Nu știu ce s-a întâmplat mai apoi cu acel Van Helsing, dar știu că deja pe la a patra și a cincea carte, o dădea în științifico-fantastic rău de tot și cărțile sale, din cronici ale unor evenimente mondiale care urmau să se întâmple (și în  mare parte așa au fost!), erau acum populate de povești puțin credibile despre OZN-uri și metamorfi reptilieni care conduc din umbră lumea. Până la elucubrațiile scoase pe piață de David Icke, un paranoid de succes (părerea mea), n-a mai fost decât un pas.

Am luat o pauză și acum mi-am zis să mai citesc cărți asemănătoare. Am găsit pe Libris cartea Ochiul din piramidă, prima dintr-o trilogie numită a Iluminaților, de Robert Shea și Robert Anton Wilson. Celelalte două cărți se numesc Mărul de Aur și Leviathan, și au fost scrise la începutul anilor '70, publicate în 1975. Am regăsit subiectele dragi mie cândva, dar disimulate sub o formă mult mai literară decât precedentele lecturi. În cartea Ochiul din piramidă este pe scurt vorba despre societatea secretă Illuminati, care conduc lumea, zice-se, și lupta lor cu Discordienii, care ar dori mai multă libertate și în consecință, mai mult haos pe planetă.

Unii critici literari spun că Ochiul din piramidă e un melanj fericit de Colin Wilson, Philip K. Dick, Carlos Casteneda și Kurt Vonnegut, promotori ai S.F.-ului de bună calitate și (Castaneda) al unor cărți despre ritualuri de magie modernă, într-un amestec zeflemist cu bună știință dar și pseudo-intelectual provocator. Sincer, n-am găsit decât vagi urme de Castaneda sau de Kurt Vonnegut în cartea lui Robert Shea și Robert Anton Wilson. Sunt o veche fană a literaturii sci-fi și nu pot să spun că Ochiul din piramidă ar fi încadrabilă în acest gen. Mai întâi de toate pentru că nu e literatură. Dar nici doar o altă carte despre teoria conspirației nu e. Iar aceasta o zic în ciuda Illuminati-lor care au întâlniri de aproape de gradul III cu extratereștri, sau a faptului că gurile rele afirmă sus și tare că autorii erau cunoscuți narcomani, consumând marijuana și alte droguri, și că sub influența lor au scris cărțile. Totuși, având în vedere perioada respectivă, a mișcării flower-power, nimic nu este imposibil, din acest punct de vedere.

În orice caz, Robert Shea și Robert Anton Wilson caută, în partea de non-ficțiune a cărții, să releve publicului cititor un tip de control secret paralel și modul în care acesta acționează pentru a restrânge conștiința individului și accesul la libertate. Ochiul din piramidă este o poveste savantă, aparent postmodernă, oarecum influențată de science fiction, pigmentată cu reverii generate de droguri, cu sex și magie, cu teorii conspirative, atât reale, cât și imaginare, care se învârt în jurul societății secrete Illuminati. Narațiunea pendulează adesea între persoana a treia și persoana întâi, lucru oarecum deranjant pentru cititor, până ajungi să te obișnuiești. Cartea este densă tematic, acoperă subiecte precum ufologie, numerologie, anarhism și discordianism.

Și nu în ultimul rând, e o carte tradusă de un "greu" într-ale traducerii de carte - Mihnea Columbeanu. Iar dacă recenzia mea nu v-a convins, mizați pe acest nume. Un traducător bun nu se apucă de tradus cărți de duzină.

#libris #ochiuldinpiramida #illuminati #teoriaconspiratiei #carti #recenzie #citesteocarte #carte #bloggercititor #blogger #roman #soarecedebiblioteca #pulberedesteleblog #bestseller #literatura


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Misterele noptii de Nora Roberts. Recenzie

Titlu - Misterele nopții
Titlul original - Midnight bayou
Autor - Nora Roberts
Traducerea - Diana Țuțuianu
Editura - Litera (Lira)
Colecția - Cărți romantice
Preţ - cca 15 lei, 340 pagini
Anul apariţiei - 2014
ISBN - 978-606-741-048-6
Gen - romantic, mister
Comercializată pe Libris

Mărturisesc că de mulți, mulți ani n-am mai citit o carte de Nora Roberts. După 1990 apăruseră o sumedenie de cărți romantice și pe la noi, această autoare fiind una dintre cele mai prolifice în genul romantic. Însă pe atunci se cerea un alt stil, apropiat de erotic, simplu, fără cine știe ce acțiune. Mi-am luat o carte de ea și mi-am zis că este de ajuns, pentru că toate păreau aproximativ la fel.

        

Acum, după douăzeci de ani și mai bine, mi-am zis să încerc să citesc din nou un roman de dragoste scris de Nora Roberts. Și nu-mi pare rău că am făcut asta. În prezent, autoarea americană care scoate zeci de titluri anual, are un stil diferit de a scrie, ceva mai matur, cu subiect și predicat, ca să zic așa, adică romanele ei au acțiune, personaje bine creionate, atmosferă puternică.

La fel este și Misterele nopții, roman gotic prin structura subiectului, modern prin abordare, cu ceva accente oculte, spiritualiste. Cartea începe cu povestea unei tinere sărace, Abigail, servitoare la Manet Hall în statul Louisiana, acum câteva sute de ani. Lucian, unul din fiii stăpânei ei, se îndrăgostește de ea și o ia de soție în ciuda mamei lui care crede că fata e doar o servitoare șireată. După ce naște un copil, Abigail este violată de Julian, fratele geamăn a lui Lucian, care vine într-o seară beat acasă, după care o și ucide din greșeală. Maică-sa, pentru a-și apăra fiul, se descotorosește de cadavru aruncându-l în meandrele râului din apropierea casei lor și îl învață pe Julian ce să spună ca să scape de închisoare.

Secole mai târziu, avocatul Declan Fitzgerald vede Manet Hall într-o călătorie și devine obsedat de acel conac părăginit, pe care-l cumpără și căruia vrea să-i redea splendoarea de odinioară, ba chiar intenționează să se mute acolo, la marginea orașului New Orleans. Se apucă de recondiționat conacul și, după un timp, începe să aibă viziuni din trecut și să experimenteze senzații de teroare și durere aproape insuportabilă. Oamenii din apropiere vorbesc despre niște povești vechi, o crimă, un trup aruncat în râu, iar Declan începe să creadă tot mai mult că Manet Hall este bântuit de fantome.

Pe acest fundal misterios și sumbru pe alocuri, Declan o cunoaște pe Angelina Simone de care se îndrăgostește. Însă și Angelina experimentează tot felul de lucruri, iar pe parcursul cărții povestea lor de dragoste capătă alte nuanțe. Cine este încarnarea cui, de ce fantomele își fac simțită prezența la Manet Hall și cum pot fi liniștite aceste spirite, veți afla dacă veți citi cartea Misterele nopții de Nora Roberts, un roman la granița dintre modern și medieval, cu o tentă romantică, clasică și cu multă atmosferă gotică.

Un roman care se citește pe nerăsuflate, ușor, fără subtilități stilistice care să stânjenească lectura, o carte de vacanță, un intermezzo perfect între alte lecturi poate ceva mai dificile sau mai consistente literar. Însă cu atât mai mult o lectură necesară ochilor și minții.

Cartea Misterele nopții de Nora Roberts se găsește online pe site-ul Libris.ro și pe librăriile online partenere.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Hemoroplant de la Ayurmed - testare

De data asta am primit prin bunăvoința Brander, spre testare, un produs despre care vorbim în șoaptă în public, dar care este atât de util acelora care suferă de constipație cronică și de hemoroizi. Însă dacă mă întrebați pe mine, nu e nevoie să aveți și prima afecțiune, hemoroizii pot exista independent de aceasta, deși, la un moment dat în viață, o constipație rebelă a generat hemoroizii de azi.

Medical vorbind, hemoroizii reprezintă niște dilatații varicoase ale venelor hemoroidale. Mai pe înțelesul nostru, când o persoană este constipată și face un efort să aibă scaun, anusul se poate rupe, iar acolo se află venele hemoroidale. Apare o sângerare locală, o usturime - deh! e ca o zgârietură mai profundă! - apoi, când pielea tinde să se refacă în zona respectivă, se formează ceva ca o gămălie de ac, adică un fel de varice. În timp, acea umflătură mică a pielii crește, uneori ajungând și la 2-3 cm lungime, iar scaunele problematice devin cu atât mai dureroase.

Hemoroizii nu dor, mai ales la început, dar pe măsură ce cresc durerea poate să apară după ce ați fost la toaletă, și să treacă foarte greu după aceea. În acest caz disconfortul generat este evident și persoana în cauză trebuie să apeleze la un tratament hemoroizi cu acțiune imediată. Uneori acesta este un unguent, un supozitor, o baie călduță cu plante, dacă suntem acasă, sau un supliment de genul Hemoroplant.

Sigur, există o soluție radicală, îndepărtarea chirurgicală a hemoroizilor, dar pe lângă disconfortul creat și faptul că vreo câteva săptămâni până se vindecă operația, trebuie să purtați cu voi un fel de pernă, pentru că nu puteți sta în șezut de durere, hemoroizii vor reapărea după niște ani.

De aceea este foarte important ca, în boala hemoroidală, să combateți eficient constipația și să aveți o igienă intimă perfectă. De preferință, să folosim apa și săpunul ori de câte ori este cazul, în locul hârtiei igienice, dacă este posibil. Suplimentul alimentar Hemoroplant de la Ayurmed, conține plante care mențin elasticitatea și integritatea pereților vasculari din zona rectală și din cea anală, contribuie la menținerea unei flore intestinale adecvate și ajută la un tranzit intestinal normal. Dar cel mai important, ajută la consistența normală a scaunului, pentru că ceea ce generează ruptura pielii și a vaselor de sânge anale este exact consistența prea tare a scaunului.

Extractele din Hemoroplant conțin pulberi din ghimpe pădureț (Ruscus aculeatus, rădăcină), coada șoricelului (Achillea millefolium, pulbere din părțile aeriene ale plantei) și pulbere din fructe de Terminalia chebula. În cantități mai mici, suplimentul mai conține și Cassia fistula, tumeric și cicoare. Hemoroplant se ia câte 1-2 tablete de 3 ori pe zi, la o oră după masă, timp de minim o lună de zile. Produsul este indicat adulților.

Ca să-i testez rapid eficiența, am mâncat zilnic cașcaval și caș, pilaf bine scăzut și ouă fierte tari. Într-adevăr, suplimentul Hemoroplant și-a făcut bine treaba, pentru că după aceste alimente, care în mod normal mă "încuiau" la burtă pe termen neprecizat, nu am avut probleme de tranzit intestinal. Eu am luat suplimentul așa cum este recomandat, câte 3 tablete pe zi, după mesele principale. Nu am avut nevoie să măresc această doză și m-am simțit foarte bine, scaunul a fost normal și fără nici un fel de problemă. Hemoroplant intră în colecția mea de remedii ayurvedice, pentru că eu mă confrunt cu boala hemoroidală din copilărie și nu am găsit până acum vreun remediu eficient la această afecțiune.

Dacă și voi ați folosit Hemoroplant, vă aștept să împărtășiți impresiile în comentariile voastre.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!