duminică, 1 august 2021

Flăcările destinului episodul 11 turcesc rezumat

Flăcările destinului episodul 11 turcesc rezumat





Mini-rezumat:
Singura șansă pentru Tomris, care este târâtă pe marginea prăpastiei din perspectiva lui Çelebi, de a scăpa este prin alierea cu Ozan, Ömer și Rüya. Împreună sunt pe cale să profite de o mare oportunitate împotriva lui Çelebi. Bulent, care este eliberat din închisoare, este hotărât să le facă pe Tomris și Cicek să plătească prețul calomniei împotriva lui. Dezvăluirea făcută de Iskender încolțește familia Kayabeyli ca niciodată. Idila dintre Rüya și Ömer se va transforma în iubire într-un moment magic.

Versiune mai lungă - atenție conține spoilere!

Episodul 11 turcesc (probabil 31-32-33 de la Happy Channel) începe cu Çiçek dezvăluindu-și adevărata identitate în fața presei și declarând că Iskender este nevinovat de acuzațiile făcute împotriva sa, menționând că Ali l-a înjunghiat, nu Bulent. Aflați la secția de poliție, Çiçek și Iskender își scriu declarațiile, însă ea minte în privința unor amănunte despre incendiul de la muzeu. Totuși le spune polițiștilor unde se ascunde Ali.

Acesta este găsit și dus la secție unde Ozan îl așteaptă să-l anunțe că va continua să-l ajute. Odată ce Çiçek și Iskender sunt eliberați, ea pleacă împreună cu Tomris care vrea să se asigure că Iskender și Çelebi sunt considerați responsabili pentru incendiu.

Odată ce Çiçek și Tomris ajung acasă, o găsesc pe Ruya care îi așteaptă și care este foarte fericită să-și găsească cea mai bună prietenă în viață. Çiçek îi povestește prin ce a trecut, dar adaugă că acum nu-i pasă că a pierdut totul atâta timp cât a reușit să-l salveze pe Atlas. Când sosește Tomris, Ruya îi reproșează că a folosit-o pe Çiçek pentru a obține custodia lui Atlas.

A doua zi, Cemre are probleme cu faptul că lui Guneș nu-i place casa și nu se poate adapta, așa că este distrasă. Șeful ei o ia deoparte și îi spune că este mai puternică decât crede și că va depăși acest obstacol.

Çelebi se ocupă de documentele legale pentru a-l scoate pe Bulent din închisoare și a-l folosi împotriva lui Tomris. Acum, Bulent poate să ceară să-l ia pe Atlas și îl are ca avocat pe Çelebi. Ei susțin că din moment ce Șimal este moartă, Bulent are dreptul legal la custodia fiului său, și reușește să-l ia de acasă în ciuda încercării lui Cicek de a-l ascunde pe băiat.

Hotărâtă să-l ajute pe Atlas, Çiçek îi cere ajutorul lui Iskender. Tomris se întâlnește cu Kenan pentru a verifica dacă există vreo cale de a nu se demonstra că Șimal este moartă. Kenan spune că Iskender a făcut contrabandă cu tablouri, dar după incendiu s-au oprit din cauza anchetei, ceea ce înseamnă că mai există câteva picturi ascunse, și că Çelebi va scoate picturile din țară, așa că trebuie să le găsească cât mai curând posibil.

Tomris se duce la Ozan la serviciu cu aceste informații, și apoi o întreagă mașinărie din care mai fac parte Omer și Ruya se pune în mișcare pentru a găsi tablourile. La un moment dat, Ruya, care știe că și tatăl ei era implicat, îl contactează pe acesta, dar el le cere să nu mai investigheze cazul. După aceea Ruya își dă seama că și Ozan cu Omer au ceva de ascuns.

Mai târziu, Tomris merge acasă la Bulent în căutarea lui Atlas, însă ea nu-l găsește acolo pentru că bărbatul și-a dus fiul la un hotel. Bulent negociază cu Tomris cerându-i să-i dea tot ce are în schimbul custodiei lui Atlas. Ea este de acord, așa că el o duce la hotelul unde se află copilul, dar acolo găsesc camera goală. Iskender dăduse de urma băiatului și l-a dus acasă la Tomris. Çiçek este atât de surprinsă, încât îl numește cu dragoste „fiul ei”. După ce îl culcă pe Atlas, Çiçek îi spune lui Iskender că îl va urî pentru ceea ce i-a făcut pentru tot restul vieții.

În timp ce Ruya și Ömer iau prânzul, au o conversație cu privire la relația lor, precum și de ce Ömer nu mai vrea ca Ruya să fie implicată în anchetă. Din moment ce Ömer încearcă să o protejeze pe Ruya în cazul în care descoperă că tatăl ei este responsabil pentru incendiu, el refuză să-i dea un răspuns direct ceea ce o enervează și mai mult pe Ruya. Ömer cumpără o sticlă de lichior pe care îi spune lui Ruya să o țină și într-un an, o vor bea împreună dacă încă se vor mai iubi. În acel moment, Ozan îl sună pe Ömer pentru a-l informa că a urmărit videoclipurile cu camioanele de livrare și a observat că unul dintre ele pleacă mereu pe un traseu diferit, și presupune că este cel în care se păstrează picturile. Mai târziu cei trei merg la depozit și găsesc picturile.

Când Tomris ajunge acasă bucuroasă că-l vede pe Atlas, vine poliția care cere să vorbească cu Șimal. Tomris îi anunță că e plecată din oraș și nu știe când se va întoarce. Polițiștii îi spun că trebuie să vorbească cu ea neapărat pentru a depune mărturie, așa că Tomris îi minte că o va contacta. Mai târziu aceeași polițiști revin și cer să intre, din cauza unei plângeri depuse împotriva ei, în care se spune că n-a lăsat-o pe Șimal în spital, ci acasă, ceea ce contravine regulilor, și adaugă că au un martor. Tomris refuză să vorbească până când nu-și consultă avocatul și ulterior îi cere ajutorul lui Çelebi care o refuză. Omer îl face să se răzgândească și când se întâlnește cu Tomris la secția de poliție, Celebi îi spune că nimeni nu o poate salva de necazurile în care se află, iar Tomris îl întreabă unde sunt picturile pentru care au murit arse 21 de persoane, inclusiv fiica ei. După aceea Tomris îl amenință că dacă n-o va ajuta să iasă din situația asta, riscă să-și petreacă restul vieții în închisoare.

Finalul episodului se concentrează pe relația dintre Ömer și Ruya. Ea ar vrea ca Omer să-și recunoască deschis sentimentele, și în loc de asta, se ceartă din nimic. Ruya, simțindu-se frustrată, îi spune lui Çiçek că nu înțelege de ce Ömer acționează așa. Çiçek o sfătuiește să-i spună ea prima ce simte și poate că el va răspunde la fel. Îi amintește apoi că viața este prea scurtă pentru a ține sentimentele în frâu. În același timp, Ömer și Ozan au o conversație similară. Ozan nu înțelege de ce Ömer vrea să aștepte un an pentru a bea sticla de lichior cu Ruya când amândoi sunt îndrăgostiți. Ömer îi spune că așteaptă ziua în care nu va fi abandonat. El spune că simte că Ruya îl va părăsi odată ce vor începe o relație și nu va putea suporta asta.

Ömer este singur în magazinul său și se gândește la vremurile petrecute cu Ruya, apoi se hotărăște să meargă să vorbească cu ea, dar în acel moment Ruya apare la ușă. Ea îi spune că nu vrea să aștepte un an și deschide sticla și ia o gură de lichior, apoi Ömer bea patru guri spunându-i că nu se teme să aștepte sau să iubească și, în cele din urmă se sărută.

Acest rezumat se referă la durata unui episod turcesc, de cca 2 ore și jumătate fără reclame.

a fost: Flăcările destinului, ep. 1-10 tr                                     urmează: Flăcările destinului ep. 12-20 tr

sursa foto: capturi video de pe youtube

Pentru alte episoade din acest serial
vă rog accesați pagina Flăcările destinului prezentare.


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share pin








sâmbătă, 31 iulie 2021

Leapșă cu pantofi

Leapșă cu pantofi






1. Pantofi cu toc sau pantofi fără toc?

  • fără

2. Când ai purtat pentru prima data pantofi cu toc?

  • nu mai țin minte, dar cred că în liceu, însă nu la ore, când ieșeam în oraș sau dacă era vreo nuntă în familie ori altă petrecere.

3. Câte perechi de încălțăminte ai?

  • multe, am perioade când cumpăr câteva perechi. Și le port bine, așa că se cam adună. Să tot fie 14-15 perechi prin casă, prin dulapuri și în balcon.

4. Trendul preferat în materie de pantofi, la momentul actual?

  • cu toc jos, gen Oxford, sau cel puțin să aibă șireturi ori ceva să îmi intre picioarele care sunt mai mereu umflate la modul evident. Și sneakerșii, bineînțeles.

5. Trendul cel mai puțin preferat în materie de pantofi, la momentul actual?

  • orice pantof elegant, cu toc, este doar ceva la care mă uit cu jind. Nu am știut că dacă renunți la tocuri o vreme, nu mai poți reveni la ele. Nici toc de 5 cm nu mai pot purta acum. Aaa, ce nu-mi place? Platformele gen vapor mi se par oribile și se purtau și acum 40-45 de ani când eram la generală, pentru că am avut. Și tot oribile îmi păreau. Prea butucănoase, așa.

6. Care este cea mai recentă pereche de pantofi?

  • înainte de pandemie mi-am luat câteva perechi și nu le-am purtat deloc, deci... deocamdată nu mai cumpăr.

7. Care este perechea preferată de pantofi?

  • acum orice pantof comod este preferatul meu. Însă când eram studentă în București, greu găseam ceva cu adevărat comod. Într-o seară am cumpărat de la un tip care venise cu încălțăminte de vânzare în cămin (era pe atunci un comerț underground în căminele studențești, chit că era comunism, cu multe lucruri aduse de vaporeni din vest) și mi-am luat o pereche tare drăguță de balerini de lac, negri, ungurești. A fost perechea de pantofi cea mai comodă pe care am avut-o vreodată și m-a și ținut vreo câțiva ani buni, cred că și după facultate i-am purtat vreo 2-3 ani.

  • O a doua pereche de încălțări comode a fost o pereche de cizme scurte bleu, luate dintr-un cămin studențesc din Timișoara, unde eram venite câteva colege de an la un simpozion de geografie, așa ceva. Omul nu a lăsat din preț, am dat 600 de lei ceea ce era prețul unor cizme lungi pe vremea aceea, dar mi-au plăcut atât de mult că nu m-am putut abține. Și pe acelea le-am purtat mulți ani.

  • Iar a treia pereche confortabilă i-am avut de la o doamnă cu care am fost prietenă undeva după 1998. Dânsa îi avea de la fata ei, măritată în Australia, dar îi erau mici. Ca și prima pereche, erau balerini, de lac, dar roșii.

8. Alege un pantof și împărtășește o poveste.

  • Păi dacă există o Cenușăreasă, eu ce aș mai putea spune? Povestea unor sandale Guban bej, excelente de altfel, dar cu toc cui de 9 cm. Eram în București, în centru, la Universitate. Am călcat pe o parte, că nu eram prea obișnuită cu așa tocuri înalte, de mi-am scrântit un pic glezna, dar problema a fost că una dintre sandale s-a rupt, la o baretă și nu mai puteam merge cu ele. Așa că, le-am luat frumușel în mână și am mers desculță pe jos până la cămin (6 Martie, cel dintre Operă și fac. de Drept). Mi se părea că toată lumea se uită la mine, dar țineam sandalele la vedere cu bareta ruptă bălăngănind de zor, ca să se înțeleagă (speram eu), că s-a întâmplat ceva și de aceea merg desculță prin oraș.

9. Care este cel mai scump și cel mai ieftin articol de încălțăminte?

  • cei mai ieftini sunt papucii de casă, ceva de genul 20 de lei de la piață. Cei mai scumpi sneakerșii Puma de vreo 500 de lei acum 3 ani.

10. Care este cea mai râvnită pereche de pantofi?

  • nu am sentimente de genul. Dacă-mi place ceva și consider că îmi este comod, cumpăr dacă nu, nu. Da, acum tânjesc după pantofii eleganți cu toc, dar asta este.

11. Cea mai penibilă poveste cu pantofi?

  • aia de mai sus.

12. Care sunt încălțările tale “go-to”?

  • nu prea mai sunt. am edem și în afară de pantof gen balerin, dar cu 2 numere mai mari decât port în mod normal, adică nr. 40 în loc de 38, nu am decât din cei gen oxford, pe care pot să-i dezleg de șireturi și să-i las mai lejeri dacă mi se umflă picioarele și mai mult de la stat în picioare sau pe scaun, la clasă. Dar port foarte mult sneakerșii cu toate că mie încălțămintea sport nu-mi place, estetic vorbind.

13. Cât de mult cheltuiești pe pantofi?

  • nu prea mult, pentru că nu cumpăr des, îi port bine, mă țin ani de zile dacă sunt de calitate.

14. Locurile preferate de unde îți cumperi pantofi?

  • din online.

15. Regrete în materie de pantofi?

  • da, am avut, odată, după 1990. Apăruse brandul Carmen's și erau pantofi de piele, scumpi pentru bugetul unei profesoare debutante sau pe-acolo. Mi-am luat o pereche negri, gen office, iar la prima ploaie unul din ei s-a făcut ciuciulete. Nu i-am mai putut purta, firește. Atunci am înțeles că nu întotdeauna ceva de firmă și scump este neapărat și bun. La noi în țară, evident, dar asta am înțeles-o mult mai târziu, când am început să-mi fac concediile prin circuite externe și am constatat că un același produs de acolo și de la noi nu are aceeași calitate.

16. Arată perechea preferată de pantofi.

  • păi nu mai am nici una dintre cele trei perechi despre care v-am spus. :) dar hai să pun o poză cu niște pantofi gen oxford, că tare-mi plac, mai ales că eu de vreo 17 ani port numai pantaloni.


La final, leapșa n-o am de la nimeni, o am salvată într-un fișier de mult timp, pentru zile în care nu am chef să scriu altceva dar vreau să postez pe blog :) o ia cine dorește.

Leapșă cu pantofi



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Facebook Share pin