Detectivii salbatici de Roberto Bolano. Recenzie - partea a II-a

Titlu - Detectivii sălbatici, vol. II, partea a doua - Detectivii sălbatici
Titlul original - Los Detectives Salvajes (publicată în 1998)
Autor - Roberto Bolaño (Chile)
Traducerea - Dan Munteanu Colan
Editura - Univers
Colecția - serie de autor
Preţ - 80 lei, ambele volume
Anul apariţiei - 2017
ISBN - 978-973-34-1009-6

*** Vă rog votați în chestionarul din dreapta. Vă mulțumesc! ***

Cum spuneam și în recenzia făcută primului volum din romanul Detectivii sălbatici de Roberto Bolano, autorul este în primul rând un excelent povestitor. Partea a doua a romanului, care se găsește inclusă în volumul 2 și are același titlu cu cartea, vine cu o foarte consistentă narațiune a mai multor personaje, care vorbesc despre poeții Ulises Lima și Arturo Belano. În recenziile străine pe care le-am citit despre acest roman se vorbește la unanim despre niște interviuri. Cu tot respectul pentru recenzorii respectivi, eu nu am văzut așa ceva, am văzut capitole pline de povestiri despre ce mai fac cei doi poeți reali-visceraliști și incursiunea lor prin Europa, în următorii douăzeci de ani. Poate n-am înțeles eu despre ce era vorba, de aceea am pus și poze cu pagini de carte de la începutul capitolelor, ca să vă lămuriți singuri.

Cam 50 de persoane povestesc despre Ulises Lima și Arturo Belano în diverse conjuncturi și îi creionează prin prisma propriilor judecăți. Însă pentru că stilul narativ este același, acest lucru nu deranjează, nici nu simți că totul este spus de personaje diferite, ci ai senzația că autorul lor e același, poate chiar același Garcia Madero de care, de fapt, în partea a doua a romanului ne despărțim. Însă Garcia va reapărea în ultima parte.

Dacă discursul narativ continuu, neîntrerupt de dialoguri, cumva asemănător cu scriitura lui James Joyce, vi se pare plicticos, ei bine, tocmai ăsta este punctul forte al lui Bolano și în stilul acesta constă toată frumusețea cărții. Partea aceasta conturează personalitățile celor doi poeți, le arată minusurile și plusurile, căutarea, călătoria, peripețiile (de exemplu Arturo ajunge și la închisoare pentru scurt timp, în Israel), dar niciodată romanul nu este scris din perspectiva lor, a personajelor principale. Niciodată nu știm ce gândesc cei doi, de ce acționează într-un anume fel.

Bolano spune despre această carte că este un fel de scrisoare de adio de la generația din care face parte, cea a anilor '50, a acelora care s-au sacrificat în tinerețe, la propriu sau la figurat, pentru o cauză. Așadar, cartea nu se vrea o privire nostalgică în trecut, autorul vorbește despre idealurile socialiste, despre propria sa tinerețe, când a reușit să supraviețuiască lui Allende, care a fost înlăturat de Pinochet, cu ajutorul CIA. În romanul Detectivii sălbatici Roberto Bolano nu se referă direct la aceste evenimente, dar personajele trăiesc aceleași lucruri pe care le-a trăit el și scapă de niște urmăritori violenți exact la fel cum a scăpat el de Pinochet, din întâmplare.

Poate că Detectivii sălbatici nu e o carte pe care s-o citești pe nerăsuflate, cu toate că firul molcom al narațiunii te poartă lin și te duce acolo unde vrea, și chiar te atrage, făcându-te să-ți dorești mai mult, ca și cum ai gusta dintr-un desert delicios din care tot mai vrei. Lectura este plăcută, lină, de multe ori amuzantă, cu un umor fin, un fel de haz de necaz, cu un limbaj ca-n viață, fără menajamente în funcție de situație. Însă dacă la unii autori licențele de limbaj scârțâie în urechi, lui Bolano îi ies minunat de bine, parcă sunt de acolo, parcă nici nu ar fi putut să scrie altfel pasajele respective.

Recomand cartea cititorului avid de o lectură bogată în imagini și sensuri. Celui care vrea mai mult de la un roman decât acțiune, intrigă alertă și personaje clișeistice. Celui care poate să se delecteze cu lectura, să suspende timpul, să atingă ușa de lumină pe care i-o arată Bolano și să pătrundă prin ea în universul lui.

Mulțumesc editurii Univers pentru lectura acestei cărți. Detectivii sălbatici poate fi cumpărată direct de pe site-ul editurii, sau de la librăriile partenere.


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Adam si Eva, de Liviu Rebreanu. Recenzie

Titlu - Adam și Eva
Autor - Liviu Rebreanu (romanul a apărut prima dată în 1925)
Editura - Agora
Preț - 13,50 lei, 207 pagini
Anul apariţiei - 2011
ISBN -
Gen - romantic, ficțiune, spiritualitate
Comercializată pe Libris

Romanul Adam și Eva ar fi rămas pentru mine nedescoperit dacă nu aveam în liceu un profesor de română în ultimii săi ani de profesie, care nu avea nimic de pierdut dacă ne mai spunea la clasă și altceva decât prevedea programa școlară și recomandările venite de sus. Așa că dânsul, după ce ne-a povestit despre viața lui Liviu Rebreanu, ne-a spus în treacăt că, în afară de cele două romane canonice pe care aveam să le studiem, autorul a mai scris Adam și Eva și Jar, dar a adăugat că acestea două nu se ridică, stilistic vorbind și din punctul de vedere al clarității personajelor la înălțimea primelor două.

*** Vă rog votați în chestionarul din lateral-dreapta. Vă mulțumesc! ***

Știind de la profesorul meu că Adam și Eva trata tema reîncarnării, cu toate că nu aveam acces la nici o sursă despre spiritualitatea indiană, eram foarte atrasă de tot ceea ce suna interzis în acele vremuri. Așadar, în pauză m-am și dus la biblioteca liceului să cer Adam și Eva. Bibliotecara s-a uitat chiorâș la mine, dar mi-a împrumutat cartea. Pentru eleva care eram atunci, romanul acesta, inedit prin abordarea sa, a reprezentat o delectare literară și spirituală. Acum, l-am recitit cu aceeași plăcere și nu l-am găsit știrbit în niciun fel, mai ales că autorul era la a treia sa publicație, romanele Ion și Pădurea spânzuraților fiind primele sale scrieri.

Adam și Eva se citește ușor, mai ales de către cititorul familiarizat cu esoterismul și cu preceptele filosofiilor orientale. Acțiunea sa constă din ilustrarea unor mituri în special indiene, privind reîncarnarea: spiritul, în drumul său către eliberarea de samsara, de greșelile inerente vieții pe planul material, se încarnează de șapte ori până să ajungă în Nirvana. Pe parcursul acestor șapte vieți, cuplul arhetipal (androginul), separat înainte de facerea lumii în bărbat și femeie, se tot caută prin vieți până când ajung să se contopească într-o iubire totală, trup și suflet. Doar în ultima viață este posibil acest lucru, și atunci cele două spirite care au reușit să fie din nou unul singur din toate punctele de vedere, se vor duce în Nirvana și se vor fi eliberat de karmă.

Astfel, Rebreanu a construit romanul pe scheletul a șapte capitole cuprinzând cele șapte vieți ale eroului principal, care se încarnează pe rând în Mahavira - păstor în India vedică, Unamonu - guvernator în Egiptul antic, Gungunum - scrib în Babilon, Axius - luptător roman din timpul Împăratului Tiberiu, Adeodatus - călugăr în Germania medievală, Gaston - medic pe vremea Revoluției franceze și Toma Novac, profesor universitar la București. Romanul este scris din perspectiva acestor personaje masculine, bine dezvoltate, ale căror gânduri, fapte și sentimente sunt descrise minuțios.

Acest bărbat își găsește de fiecare dată sufletul geamăn în persoana unei femei, fie ea Navamalika, Isit, Hamma, Servilla, Maria, Yvonne, sau Ileana, dar, cu toată atracția ireprimabilă dintre ei pe parcursul primelor șase vieți, din diferite motive, nu ajung să se împreuneze fizic. Ori fac parte din pături sociale incompatibile și rangul unuia îl împiedică să ajungă cu adevărat la iubirea vieții lui, ori este vorba de un legământ de castitate (ca în cazul călugărului Adeodatus, care crede că ar face un sacrilegiu să-și dea frâu liber simțămintelor, deoarece el o iubește pe Fecioara Maria, și orice alt sentiment consideră că vine de la diavol), ori alte obstacole stau în calea celor două suflete gemene care nu se pot contopi din toate punctele de vedere, pentru că nu s-a împlinit încă ciclul samsarei celor șapte vieți.

Însă în ultima viață, Ileana, deși căsătorită, comite adulter pentru că se îndrăgostește foarte intens de Toma. Astfel, cei doi călători prin timp se reunesc și refac androginul inițial. Iar Toma ajunge să-și vadă toate cele șapte vieți pe parcursul celor câteva minute care-l despart de moartea finală și de trecerea în absolut. De aceea Rebreanu scrie romanul numai din perspectiva lui Toma Novac, aflat la granița dintre viață și moarte, care își revede toată trecerea lui prin materie din antichitate până în ultima clipă a vieții pe Pământ.

În fiecare capitol, denumit după numele femeilor iubite de Toma pe parcursul celor șapte vieți, autorul creionează atent fundalul social și istoric în care evoluează personajele, reușind să ilustreze până la detalii fine locuri și evenimente pe care noi le cunoaștem doar din cărțile de istorie. Recomand romanul Adam și Eva, comercializat și de Libris.ro, iubitorilor de cărți clasice, de dragoste, și celor care cochetează, fără prejudecăți, cu spiritualitatea lumii în ansamblul ei.

Mulțumesc librăriei online Libris pentru oportunitatea de a (re)citi această carte.



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Calendar girl, volumul 2, de Audrey Carlan, recenzie

Titlu - Calendar girl, volumul 2
Titlul original - Calendar girl (publicată în SUA, 2016)
Autor - Audrey Carlan
Traducerea - Ana Omăt
Editura - Univers
Preţ - 39,90 lei, 320 pagini
Anul apariţiei - 2017
ISBN - 978-606-771-052-6

Așa cum spuneam și în recenzia primului volum din Calendar girl, după experiențele din primele trei luni, Audrey Carlan o lasă mai moale cu alcovul și scenele sale descrise minuțios, ieșind în peisaj, apoi dezvăluie mai mult din laturile personalității Miei. Din dama de companie, rol care, fie vorba între noi, i se potrivește perfect personajului cu libido exagerat, Audrey vrea s-o transforme cumva pe Mia atât în sora mai mare, grijulie și responsabilă, cât și într-un fel de Zână Măseluță sau o altă zână cu baghetă magică și suflet bun.

În aprilie Mia are contract cu un jucător de baseball, Mason Murphy, ați ghicit!, supersexy și disponibil. Dar imediat ce are loc prima întrevedere, Mason își dă arama de necioplit și bădăran pe față, ceea ce-i scade până la zero interesul Miei în a-și obține bonusul de douăzeci de mii de dolari pentru prestații intime față de client. Rolul ei este să-i păstreze o bună imagine în fața publicului său și ea nici nu vrea să se angajeze la mai mult, deși Mason nu s-ar da înapoi deloc. Însă ca să se facă utilă, Mia observă că Rachel, blonda fină care este impresara lui Mason, e îndrăgostită lulea de bădăran. De aici până la a-și dori să-l facă pe Mason să-și îndrepte atenția către o iubire adevărată, nu mai este decât un pas, pe care Mia îl parcurge cu succes. Însă când tocmai reușise să-i cupleze pe cei doi, ea și Mason se îmbată la un eveniment și reușesc să facă lucrurile să arate altfel în ochii lui Rachel. Oare va reuși ea să redreseze situația și să o facă pe Rachel să-l ierte pe iubitul ei?

Tot în această lună, hămesită de atâta dormit singură, Mia nu ratează ocazia de a-l căuta pe Alec (clinetul nr. 2) când ajunge cu Mason și Rachel la Seattle. Iar Alec nu refuză de fel întâlnirea, potolindu-i Miei dorințele adunate în săptămâni. În perioada de pauză dintre contracte, Mia se duce pe acasă și află că sora ei mai mică, de 19 ani, Maddy, are un iubit. Invitată la cină de către el și familia lui, are o surpriză de proporții și o grijă în plus de acum încolo.

Urmează luna mai și una dintre cele mai fierbinți contracte din carte. Mia este angajată de un designer italian de costume de baie să prezinte alături de alte modele, ultima lui colecție în Hawaii. Designerul n-o folosește pe Mia decât ca model, dar din prima zi de când a pus tălpile pe nisipul fierbinte al insulei, ea îl întâlnește pe zdrahonul de Tai, un samoan (originar din insula Samoa, din Pacific) de culoare, tatuat pe jumătate de corp, și foarte bine dotat, cu care bineînțeles că ajunge foarte rapid în pat.
Curios lucru, Tai are impresia că Mia e femeia vieții lui, pentru că maică-sa, care are puteri de clarviziune, i-a spus că soția lui va fi blondă cu ochi verzi. Astfel, după prima săptămână, timp în care Mia - și noi prin ochii ei - vede frumusețile insulei Hawaii, Tai o invită acasă la el să-i cunoască familia și tradițiile tribale.

Dar mama lui îl avertizează că nu ea este viitoarea lui soție, că destinele lor nu se împletesc, deci să nu se îndrăgostească. Tai este dezamăgit, pentru că el deja se atașase cumva de Mia (ce fată norocoasă! toți clienții se îndrăgostesc de ea! 😆😇😎 ), dar crede în previziunile maică-sii. După luna colorată din Hawaii, plină de sex până la leșin, de soare și ocean, de explicații despre simbolurile tribale din tatuajul lui Tai și de ședințe foto în costume de baie plus size, apar și Maddy cu Ginella în peisajul exotic pentru câteva zile. Maddy, sora Miei, are ochi verzi... oare ea să fie misterioasa blondă pe care Tai o va întâlni întâmplător și care-i va deveni jumătatea vieții?

Din nou vine sfârșitul de contract și Mia ia legătură cu mătușa Millie, care îi povestește că i-a găsit cu greu un contract pentru luna iunie, deși celelalte luni sunt deja contractate și deși Wes și Alec și-au manifestat imperios disponibilitatea de a o mai plăti o lună, sau de a înlocui pe cineva care în ultima clipă ar anula înțelegerea. (Din nou zic, norocoasă fată, Mia asta!)
În iunie Mia pleacă la Washington ca să fie bombonica de la brațul unui politician, Warren Shipley, care se autoprezintă ca fiind unul din cei 1% - adică unul din puținii bărbați extrem de bogați ai planetei. Warren este din start neinteresat de o relație intimă cu Mia, și asta nu pentru că are 65 de ani, ci dintr-un motiv pe care ea îl descoperă în imensa lui casă. Politicianul îi explică fetei că toți aceia din cercurile lui au câte o tânără prădătoare de averi la brațul lor, și, ca să obțină facilități în marile afaceri transnaționale pe care le fac ei între ei, trebuie să se afișeze ca unul de-ai lor din toate punctele de vedere. Mia nu prea înțelege ce are de făcut. Inițial e confuză și nedumerită, iar fiul lui Shipley senior, Aaron, senator de California, o zăpăcește cu alura sa elegantă și, bineînțeles, supersexy.

Însă în curând apele se limpezesc pentru Mia. Se împrietenește cu foarte tânăra soție a domnului Benoît ca să faciliteze semnarea unui contract gras între el și Warren.
Lucrul îi reușește atât de bine, încât bătrânul politician îi trimite mătușii Millie un bonus de 25.000 de dolari. Însă luna iunie îi arată Miei și fața cealaltă a monedei vieții de escortă. Descoperă cu cine se iubește Warren în secret și îl face pe acesta să înțeleagă că nu se comportă cum ar trebui cu femeia iubită, dar află și secrete întunecate despre trecutul lui și mai ales despre Aaron. Luna iunie o găsește pe Mia într-o postură poate mult mai apropiată de realitate pentru o escortă, fie ea și de lux, decât de imaginea idilică de amantă perfectă și de prietenă pe viață cu clienții ei, prezentată de Audrey Carlan până acum.

Aflată pe un pat de spital, Mia își revede prietenii, pe Tai și pe Mason, care au venit s-o ajute, să-i fie alături, iar unul dintre ei chiar a scos-o dintr-o mare încurcătură. Pe parcursul acestui volum doi Mia Saunders comunică prin mesaje cu Wes Channing, primul client care s-a îndrăgostit iremediabil de ea. E geloasă că el are o idilă, dar e conștientă că doar așa, fără să se mai vadă, relația lor ar putea să se rupă. Meditează asupra ofertei lui de a-i plăti datoria cămătarului care l-a băgat pe taică-său în spital, și conchide că n-ar putea să-i fie datoare așa o sumă, că dacă ar accepta, sentimentele dintre ei ar avea de suferit.

Încă nerefacută fizic și nici psihic după răsturnarea de situație din luna iunie, Mia trebuie să meargă mai departe, la Miami, spre un cântăreț celebru care-și spune Latin Lov-ah, pe numele său real Anton Santiago, și care o închiriază pentru filmarea unui videoclip.

Am citit cu ceva mai multă plăcere volumul doi din Calendar girl, am simțit că vizitez și eu Hawaii-ul și Washingtonul, Seattle și locurile natale ale eroinei Mia Saunders. Am aflat lucruri noi, despre tatuajele tribale ale celor din Pacific și am văzut cu ochii minții un spectacol tribal hawaiian oferit de sexy-samoanul Tai și ai lui într-o seară exotică de mai.
Când autoarea pune și astfel de elemente culturale și turistice pe lângă melanjul neverosimil de tandrețe, iubire și prietenie țesut în jurul unei prostituate, fie ea și de lux, parcă citești cu alți ochi cartea și aștepți cu nerăbdare să vezi ce surprize o mai așteaptă pe Mia în cealaltă jumătate a anului ei de sacrificiu pe altarul zeului Eros, întru salvarea tatălui ei.

Și până la urmă, vorba mătușii Millie: ai încredere în călătorie ...

Cartea nu este recomandată persoanelor sub 18 ani datorită conținutului sexual explicit.

Calendar girl volumul II mi-a fost oferită spre lectură de editura Univers și se poate cumpăra direct de pe site-ul editurii sau de la librăriile partenere.



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Ziua in care la capatul celalalt al iubirii n-a mai fost nimeni, de Ioana Chicet-Macoveiciuc. Recenzie.

Titlu - Ziua în care la capătul celălalt al iubirii n-a mai fost nimeni
Autor - Ioana Chicet-Macoveiciuc
Editura - Univers
Preţ - 34,90 / 235 pagini
Anul apariţiei - 2017
ISBN - 978‐606‐771‐101‐1

Am citit această carte în două zile. Este a doua carte pe care o citesc pe nerăsuflate, curioasă de a afla ce se întâmplă mai departe, deși unele lucruri erau previzibile, dar altele nu. Ziua în care la capătul celălalt al iubirii n-a mai fost nimeni este un roman de dragoste, totuși roman e mult spus, pentru că după canoanele literaturii, nu corespunde întrutotul unui roman, în afară de lungimea scrierii și de secvența mare de timp în care se desfășoară acțiunea. Textul acesta lung, după cum îl descrie însăși autoarea, este doar despre viață și iubire, despre viața Oanei și a celor din jurul ei, până într-o zi, când la capătul celălalt al iubirii nu mai era nimeni de niște ani.

N-am văzut niciun context social, niciun fundal al poveștii Oanei, ci doar câteva mențiuni necesare textului. Cartea începe în tinerețea Oanei, după terminarea facultății, probabil spre sfârșitul anilor '90, când încă mai locuia în căminul studențesc. Ea este o fată cuminte, liniștită, care preferă o plimbare în parc sau o după amiază în compania unei cărți bune decât să stea în zgomotul și hărmălaia de la club. Și totuși cea mai bună prietenă a ei, temperamentala Lola, este exact opusul. Dar pentru că sunt prietene, Oana merge cu Lola la club, de fiecare dată. După idila cu un tip care o părăsește cu prima ocazie, Oana îl cunoaște în club pe Andrei. Pentru ea se naște o iubire imensă, cu fluturi în stomac la fiecare întâlnire. Se mută la el în scurt timp, în casa domnului Emil, unde Andrei locuia cu chirie.

Însă Andrei este un tip tăcut, calm, răbdător, care ascunde multe secrete. Față de el, Oana e exuberantă și vorbăreață. Periodic, diferențele dintre ei îi determină să se certe, dar nu pot sta mai mult de două zile unul fără celălalt și se împacă. După aproape un an, timp în care Oana a neglijat-o pe Lola (mi s-a părut puțin expediată această parte a prieteniei profunde dintre ele), se întâmplă ceva și relația se rupe. Fără explicații din partea lui Andrei. Cu sufletul spart în bucăți, Oana merge mai departe prin viață, sperând că timpul va vindeca rana, dar amintirea lui Andrei și iubirea pe care i-a purtat-o n-o lasă să trăiască normal. Se simte moartă pe dinăuntru, deși i se întâmplă lucruri frumoase, ca un bonus al sorții. Și, când credea că a reușit să uite trecutul și să meargă mai departe, Andrei apare brusc, și odată cu el, năvălește prin toți porii trupului Oanei pasiunea reaprinsă.

În romanul Ziua în care la capătul celălalt al iubirii n-a mai fost nimeni totul este scris prin prisma a ceea ce crede, simte și vede Oana. Ea este personajul cel mai complex, celelalte sunt doar schițate, mai mult sau mai puțin. Oana nu află niciodată răspunsul la frământarea ei interioară, dacă Andrei a iubit-o. Există la un moment dat un soi de explicație pentru despărțirea lor din tinerețe, dar e mai mult o dezvăluire a secretelor vieții lui, o justificare a indiferenței afișate atunci, decât un mod de a-i spune te iubesc.

Capitolele de final par (dez)lipite cumva, de restul cărții. Pentru că există o zi în care la capătul celălalt al iubirii n-a mai fost nimeni, iar după această zi nimic nu mai avea importanță și cartea se putea încheia așa. Totuși Ioana Chicet-Macoveiciuc a forțat finișul și a făcut ca soarele să apară din nou în viața Oanei. O Oană matură, fericită, vindecată de iubirea obsesivă care poate n-a fost decât în mintea ei, o Oană rămasă întreagă, lângă cei care o iubeau cu adevărat și pentru care a meritat să devină alt om.

Romanul place, prinde la public, în special la cel feminin, căruia i se adresează. Fiecare femeie se regăsește cumva în carte. Iubirea Oanei pentru Andrei e acea iubire pe care cu toatele am simțit-o la un moment dat, e unică, e pasiunea însăși. Frământările ei sunt ale noastre, întrebările ei au fost și ale noastre, trăirile ei le-am trăit și multe dintre noi, aievea. Însă spre deosebire de Oana din roman, Oanele cuminți din viață n-au întotdeauna parte de fericirea descrisă, dimpotrivă, Lolele de lângă noi trag întotdeauna lozul câștigător. Mi-ar fi plăcut ca Lola din carte, temperamentala, frivola și nonconformista Lola, aceea care o susține necondiționat pe Oana până la capăt și rămâne fidelă prieteniei lor, să fie ceva mai pe larg creionată în această carte, care, până la urmă, are un singur personaj principal: sufletul de femeie.

Dacă ați citit cartea, mi-ar plăcea să comentăm împreună despre ea.

Mulțumesc editurii Univers pentru oportunitatea de a citi acest best-seller și de a scrie această recenzie pentru voi.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Camera 309 episoadele 51-55 turcesti rezumat

Onur și Lale dau o petrecere surpriză organizată de ea, dar trebuie să se confrunte cu un obstacol pus la cale de terapeut. Cei doi soți se văd nevoiți s-o ia de la capăt, mutându-se fiecare acasă la el și dându-și întâlniri ca și cum abia s-au cunoscut. Astfel, relația lor ar trebui să se cimenteze.

Și într-adevăr, în ciuda tuturor, cei doi redevin fericiți, flirtează unul cu celălalt și se simt bine împreună. Dar vine și momentul în care el o cere de nevastă pe Lale și apoi urmează logodna. Terapeutul Pînar îi determină pe toți cei din familie să se implice în acest exercițiu. Acum familia lui Onur se pregătește să ceară mâna lui Lale. Acasă la ea se fac pregătiri și toată lumea așteaptă cu nerăbdare ziua aceea...

Dar, ca de obicei, intervine ceva și mamele lor se supără. Acum cei doi soți trebuie să acționeze ca să le împace. Pînar, însă, deja a trecut la fapte. A mai rămas un singur obstacol în calea fericirii lor. Lale vrea să-l găsească pe tatăl ei ca să aibă loc o confruntare. Onur n-o lasă singură în această aventură și amândoi pornesc în căutarea lui.

Onur și Lale petrec o vacanță de vis la hotel. După mult timp, sentimentul acesta de relaxare și de liniște sufletească le face foarte bine. Iubirea lor s-a închegat, dar totul durează până când intră din nou în scenă Betul, Erol și Filiz. Între timp Kurtulus și Onur au câte o surpriză pentru Lale și Nilufer.

Când se întorc din vacanță, Lale vrea să ajute la florărie, dar nu știe ce are de făcut când bona lui Emir se îmbolnăvește. Onur se oferă voluntar să aibă grijă de micuț. Lale nu este convinsă că soțul ei chiar știe cum să îngrijească un copil mic, așa că ezită. Situația se transformă într-un fel de pariu. Nilufer și Kurtulus se implică.

Onur și Kurtuluș au grijă de copil pe rând, timp de câteva zile, și când totul pare să decurgă normal, Emir și Gulșah dispar...

Acest rezumat cuprinde cca 11 ore de serial fără reclame.



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

a fost: Camera 309 ep. 46-50 tr                                     urmează: Camera 309 ep. 56-65 tr, ultimele episoade

sursa foto: capturi video de pe youtube

Pentru alte episoade din acest serial vă rog accesați pagina Rezumate seriale.