De unde iei poze fara copyright pentru blogul tau

Un articol pe blog oricât ar fi de util şi de plin de conţinut pentru cititor, parcă nu e complet dacă nu are o fotografie care să ilustreze tema acestuia. Dar unii nu ne permitem un abonament plătit pe site-urile de profil, iar poze din albumele personale nu avem cum să alăturăm întotdeauna unui articol. Cel mai uşor este să căutăm pe internet o poză relevantă pentru ceea ce am scris, dar din neatenţie sau din lipsă de informare, putem avea probleme, pentru că majoritatea fotografiilor sunt protejate de drepturi de autor.

Însă în sprijinul celor care doresc poze gratuite sunt câteva site-uri care oferă spre download imagini cu licenţă CC0. Ce înseamnă asta? E simplu, licenţa CC0 - Creative Commons zero - înseamnă că o poză este pusă la dispoziţia publicului gratuit, şi fără obligativitatea atribuirii, fără să pui link către autorul ei. Mai pe scurt, licenţa CC0 înseamnă că poţi copia, modifica, distribui şi folosi acea imagine, inclusiv în scopuri comerciale, fără să ceri permisiunea autorului şi fără să fii obligat să pui link către sursă/autor. Acest lucru este specificat în mod clar pe toate site-urile care furnizează imagini cu licenţă CC0, adică fără copyright.

Site-urile care conţin doar poze din domeniul public, adică ieşite de sub incidenţa legii copyrightului sau oferite din start cu titlul "fără copyright" sunt mai multe, însă nu toate conţin numai imagini cu licenţă CC0, de aceea am căutat câteva care oferă doar imagini fără copyright. Dintre cele pe care le-am găsit eu şi pe care le folosesc şi le recomand colegilor bloggeri care nu doresc să plătească pentru materialul foto de pe blogul lor, listez mai jos:

picjumbo
pexels
unsplash
pixabay
publicdomainpictures
publicdomainarchive

Toate aceste 5 site-uri sunt uşor de utilizat şi conţin în exclusivitate imagini fără copyright. Dar nu strică să vă uitaţi în dreptul pozei de care aveţi nevoie şi vreţi s-o descărcaţi dacă nu este vreo menţiune specială. De exemplu, unii fotografi menţionează expres că nu acceptă ca fotografiile lor să fie vândute.
Pentru bloggerii culinari, o colecţie de fotografii foarte reuşite cu fel de fel de preparate culinare se găsește pe site-ul foodiesfeed.com

Download plăcut!

Cum sa pui poze pe instagram de pe laptop si desktop

Am vrut şi eu să intru în rând cu lumea şi să-mi fac un cont pe instagram. N-am eu blog de beauty, dar ca să îndeplinesc toate condiţiile de buzzer am vrut să-mi fac cont si acolo (nu e musai, dar ...). În paranteză fie spus, un buzzer e acela care acceptă să primească diverse produse spre testare gratuită, şi apoi să împărtăşească celorlalţi experienţa avută în urma testării. Cine vrea să devină buzzer, se poate înscrie pe buzzstore.

Aşa. Să revenim la oile noastre, era vorba de contul de Instagram. Eu n-am avut habar că dacă-ţi faci cont acolo nu poţi urca nici o poză de pe laptop ci trebuie să foloseşti doar Android, adică smartphone-ul pentru aşa ceva. Că instagram-ul e făcut exclusiv - ei, aş! - pentru cei care butonează internetul de pe telefon. Se vede treaba, acum aveam de ales. Ori încep şi eu să folosesc smartphone-ul pe post de laptop, ori... renunţ. Eram gata să renunţ după ce mi-am făcut contul pe instagram, pentru că eu nici n-am cameră performantă pe telefon (nici nu-mi doresc, a mia sută oară zic că telefonul e ca să vorbeşti la el, nu să faci poze) şi nici nu mă pot "benocla" să văd bine tastele de pe minuscula tastatură de pe ecranul telefonului. Eu tastez la viteză mare, mă enervează să tot corectez, că nu nimeresc cu degetul unde trebuie. Aşa că eu net pe telefon nu folosesc în mod uzual.

Bineînţeles, am început să butonez goagălul după niscai programe, că eram convinsă că tre'să existe ceva să pot urca poze pe instagram de pe laptop sau desktop.

Softuri free: Instapic, pentru Windows 8 și următoarele. Bluestacks, si pentru versiuni mai vechi de Windows - dezavantajul e că funcționează mai lent, cel puțin la mine pe laptop. Are o fereastră cu reclame la jocuri, dar și una numită Android de unde se folosește pentru Istagram.

Soft gratuit doar 2 zile, apoi 3 dolari pe lună DESKGRAM, e gratis, dacă nu ai un anume progrămel ţi-l instalează tot el, tot gratuit, şi chestia e că funcţionează perfect. Am pus după aia poza care trebuia pe contul meu de instagram, logându-mă în fereastra deskgram cu username-ul si parola de pe instagram. Tot aici, în deskgram urci poza, care apare imediat pe internet, în contul insta.

Dar metoda cea mai răspândită este acum o extensie Chrome cu care pagina de insta devine asemănătoare cu formatul de pe telefon și gata! Poți urca poze și de pe laptop!



Pupici şi poze frumoase!

Despre comentariile pe bloguri

De mult voiam să scriu despre comentatorii de pe bloguri şi comentariile lor. Dar nu mă pot raporta la toate blogurile şi la toţi comentatorii, însă la experienţa mea şi a blogului meu pot să mă refer. Totuși mai întâi, pentru că ideea a pornit de la un fel de ceartă cu o bloggeriţă care de cel puţin doi ani de zile comenta acelaşi lucru aproape zilnic pe blogul meu, uneori fără să citească articolele, să vedem de ce m-am apucat eu atunci s-o rog să nu mai comenteze şi i-am şters aproape toate replicile identice date pe blogul meu.

Bloggerii cu experienţă şi cu expertiză în domeniu, cu mult mai mare decât mine, spun că urâm comentariile scurte gen "Frumos! / Interesant articol", "Mulţumesc mult!", "Foarte bine scris!", etc. Se pare că nu toţi detestăm acest gen de comentarii, dar să vedem de ce nu ne plac.
După cum zice Harsh Agrawal de la shoutmeloud.com, un comentariu e menit să aducă valoare articolului, nu să fie lipsit de sens, sau, mai rău, să fie scris doar pentru linkul din semnătură care poate să valoreze ceva pentru unele motoare de căutare sau să aducă un pic de trafic. În afară de faptul că dacă un comentator scrie doar ca să comenteze, şi atât, îşi pierde vremea făcând asta (dar, în fine, fiecare face ce doreşte cu timpul lui), dacă acel comentator este şi el blogger, îşi face rău şi lui, pentru că google consideră aceste comentarii scurte drept spam şi va asocia contul lui de blogger cu spam-ul.

Carevasăzică, nu doar comentariile alea uneori plictisitor de lungi, în care ţi se povesteşte într-o română dubioasă - tradusă cu google - despre nu ştiu care Mafaldă care a făcut nu ştiu ce vrăji eficiente, iar la urmă ţi se lasă un link spre un site obscur din China sau India sunt spam, ci şi comentariile scurte, aparent, inofensive.

Alţi bloggeri cu renume consideră că din cauza comentatorilor de tip spam mai bine îţi închizi secţiunea de comentarii de tot, dar de ce să nu-i laşi pe alţii să-şi spună părerea, din cauza unora care lasă pe bloguri acelaşi şi acelaşi tip de comentariu fără valoare? Atunci, am început şi eu să selectez comentariile și să învăț ce să las pe blog și ce nu.

Tipul 1 - comentatorul spam.

- categoria 1a, comentatorul copy/paste. Adică acela care scrie comentarii identice, pe acelaşi blog/site, pe parcursul a câtorva ani, ca să-i dai şi tu comment back la el pe blog. De regulă nu-l interesează dacă tu îi citeşti articolele, vrea comentarii la fel de goale de conţinut ca acelea pe care le lasă şi el, pentru că a auzit că dă bine pentru SEO să ai comentarii la articole. Cum ziceam mai sus, cele mai multe de pe blogul meu proveneau cam de la una şi aceeaşi persoană. Cred că n-au fost mai mult de 5 tipuri de comentarii, toate fără legătură reală cu articolele mele, copiate şi lipite zi de zi, săptămână de săptămână, an de an. Până când am luat taurul de coarne şi am rugat-o pe respectiva măcar să nu mai comenteze la seriale, dacă tot nu este în temă cu ele. La început mă amuzam de ceea ce scria, dar după aceea senzaţia era că-şi bate joc. Pozele de mai jos sunt relevante pentru sutele de comentarii identice pe care i le-am şters. Drept consecinţă, după "cearta" cu bloggeriţa în cauză, în mod aproape suspect, au dispărut de tot de pe blogul meu comentariile anonime cele mai deranjante (pt mine), cu eterna întrebare "când postezi episodul următor?", care apăreau de mai multe ori în cadrul aceluiași articol.

- categoria 1b, comentatorul străin care lasă link. Aici intră comentariile străinilor care lasă un text tradus, sau nu, din engleză şi la urmă te invită să le vizitezi site-ul. Pe astea le şterg imediat ce le depistez.

- categoria 1c, comentatorul român care lasă link. De obicei, vrea să obţină un link la tine pe blog şi/sau ceva trafic, dar scrie la obiect, aşa că eu pe astea nu le şterg. Dacă pot ajuta cu ceva, o fac cu drag.

Tipul 2, comentatorul hater. Ăsta intră pe site-uri şi bloguri ca să te enerveze pe tine, adminul. Şi de multe ori reuşeşte. Iniţial comentează la obiect, deci... este ok conţinutul lui, dar foarte rapid trece la atacuri la persoană, deşi este evidentă tragerea spuzei pe turta lui, că de fapt, nu-l provoacă nimeni, dar el se supără cum că l-ai jignit, vezi Doamne! Dacă nu eşti atent, te atrage într-un joc al insultelor de tot felul din care tot tu rămâi terfelit iar el îşi râde-n barbă din scaunul său de lângă monitor. Pentru că nu-l poţi depista din prima, e bine ca la primul atac la persoană să-i dai papucii, adică ignore. Să nu-i mai răspunzi, sau să-l bagi pe moderare. El va continua să te scoată din pepeni, iar ideal este să nu te laşi prins în jocul lui. La început, nu prea vei reuşi, dar cu timpul, n-o să-ţi mai pese de insultele lui şi o să te lase în pace, căutându-și altă victimă.

Tipul 3, comentatorul organ. Adică ăla care-şi bagă mula peste tot şi te înjură de mizda păsii - înţelegeţi voi ce vreau să zic, ori te face prost/proastă, imbecil-ă, kur.vă etc, numai pentru că nu e de acord cu părerea ta. De ce îmi lasă mie unii asemenea comentarii la rezumatele serialelor, nu pricep şi nici nu-mi bat capul. Internetul e plin de frustraţi, dar e loc sub soare pentru toată lumea, doar trebuie să ştii să te fereşti de ei. Exemplu, în poza de mai jos, comentariul era la un text umoristic preluat de pe facebook. La ce mi-a lăsat dejecţia aia acolo, e de noaptea minţii, ce să mai despicăm firu'n pai'şpe?

Tipul 4 este comentatorul întrebare-inutilă. Întrebarea e la obiect oarecum, dar e repetată pentru aproape fiecare articol şi la mine pe blog sună aşa: "Când pui următorul rezumat?", "În ce episod se întâmplă cutare lucru?", "Câte episoade are serialul ăsta?", "Cum o cheamă pe actriţa din rolul cutare?" şi tot aşa. Bineînţeles, pe blogurile altor nişe întrebările astea sunt modificate în funcţie de subiect. Dar au şi alţii asemenea comentatori, care vin să arunce o întrebare, de cele mai multe ori, inutilă. Răspund la ele, dar nu întotdeauna, mai ales dacă răspunsul este, de fapt, în articol.

Tipul 5, comentatorul ok. Vine şi spune ceva pertinent, legat de articol, într-un comentariu decent exprimat, cu o lungime medie de câteva rânduri, sau chiar mai mult, în aşa fel încât îţi dai seama că într-adevăr omul este interesat să afle ceva, să spună ceva, sau îţi apreciază munca prin chiar valoarea pe care o aduce postării tale. Vedeți că n-am zis că scrie neapărat pozitiv, o părere negativă e binevenită dacă are legătură cu subiectul articolului și este decent exprimată.

Din acest fel de comentatori vă doresc şi vouă, bloggeri care intraţi pe aici, în devenire sau nu, şi-mi doresc şi mie, tot mai mulţi.

Vă pup, la bună vedere! ;)

articole sursă pentru ideile exprimate mai sus:

https://www.shoutmeloud.com/how-you-should-comment-on-other-blogs.html
https://fizzle.co/sparkline/debate-should-you-allow-comments-on-your-blog-find-out-what-two-remarkably-popular-bloggers-think
https://smartblogger.com/comment-spam/
https://smartblogger.com/blog-comments/
http://forum.seopedia.ro/link-building/26258-comentarii-pe-bloguri.html#post249634

Nimic nou despre monetizare

Am fost întrebată de mai multe ori dacă fac ceea ce fac doar din pasiune sau pentru bani. Uneori, chiar am purtat discuţii particulare cu persoanele în cauză, pentru a face schimb de informaţii, pentru că da, am început blogul doar din pasiune - şi asta a durat câţiva ani, apoi am aflat că se poate obţine un venit suplimentar din blogging, şi de ce nu?, se poate ajunge chiar la un job full time, după cum am citit despre unii bloggeri de foarte mare succes. Aşadar ce metode de monetizare sunt eficiente, după părerea mea?
În primul rând, dacă îţi place să scrii şi nu ai probleme cu gramatica, advertorialele reprezintă una dintre principalele surse de monetizare ale unui blog. La început nu vei fi contactat de companii sau de agenţii de publicitate, decât dacă ai un blog cunoscut deja şi cu un trafic pe măsură. Altfel, va trebui să te înscrii pe diverse platforme gen minijoburi online, orkestra.ro, e-advertising.co, blogmoney.com (pe care momentan nu-l recomand, dar a avut şi ani chiar foarte buni, eu sper să-şi revină), ori va trebui tu să-i contactezi pe potenţialii tăi clienţi oferindu-ţi serviciile. Dacă googălești un pic, vei vedea că sunt bloggeri, unii foşti sau actuali jurnalişti, care scriu pentru 50-100 de euro un articol, sau bloggeri care scriu pentru foarte puţini lei. Iar dacă tu crezi că timpul tău, documentarea şi scrierea unui articol merită doar câţiva lei, este alegerea ta, dar te-aş sfătui să nu te vinzi chiar atât de ieftin.
Dezavantajele acestei metode de monetizare sunt că o asemenea platformă poate să cadă la un moment dat şi tu să nu-ţi mai primeşti banii pe articolele scrise (cum s-a întâmplat cu blogmoney care din primăvara anului trecut n-a mai plătit; eu am renunţat la el.)

A doua metodă de monetizare este afilierea la platforme precum profitshare şi 2parale. Pe acestea le folosesc eu, cu succes aş zice, şi cred că sunt cele mai bune platforme de afiliere din România la ora actuală. Dezavantajul este că unii cumpărători se răzgândesc şi ţi se anulează comisionul, dar aici nu poţi avea nici un control, asta este, se mai întâmplă. Practic nu sunt dezavantaje când faci bani din afiliere.

Apoi o bună metodă de monetizare, care de cele mai multe ori este prima alegere a bloggerilor, este închirierea spaţiului pe blog pentru reclame. AdSense și etarget sunt cele mai bune moduri de a câştiga din reclame, ca şi închirierea spaţiului comunicând direct cu advertiserii, care doresc bannere sau linkuri plătite pe blogul tău. Alte site-uri online care te plătesc pentru a afişa reclame pe bloguri sunt chitika.com (cu blog pe engleză), adhitz.com (cu blog pe engleză), adnow.com, site-urile care plătesc per mia de afişări (cpm). Avantajele sunt că n-ai decât un cod de implementat şi aştepţi să-ţi vină banii în cont (fireşte, actualizezi blogul des, altfel n-ai trafic, deci nici bani din reclame nu vor fi). Dezavantajele sunt că multe din aceste site-uri plătesc foarte puţin şi nu-ţi contorizează toate afisarile ca fiind valide pe motiv că userul nu are browser actualizat, de exemplu. Şi uite-aşa, poţi ajunge să faci doar câteva zeci de cenţi pe lună ceea ce pe mine m-a determinat să renunţ la unele dintre aceste site-uri de reclame. Revenind la AdSense, pentru cei care încă nu au cont acolo, e bine de ştiut că acum se acceptă mai greu un site/blog nou, după 6 luni de existenţă şi numai dacă are un anumit trafic (cel puţin când mi-am făcut eu contul aşa a fost). Şi din câte îmi amintesc, nu mai sunt acceptate blogurile de tip popescu.blogspot.com sau ionescu.wordpress.com, ci numai acelea cu domeniu propriu, adică popescu.com sau ionescu.ro.

Pentru un blogger începător o sursă de câştig este şi înscrierea la diverse concursuri de scriere de articole pe blog (există platforme specializate, precum BlogalInitiative şi Blogawards, de exemplu, dar mai sunt şi altele). Se pot câştiga diverse premii în bani, vouchere, produse, pe lângă faptul că se capătă experiență la scris advertoriale și astfel se ajunge la prima modalitate descrisă mai sus, care este și una dintre cele mai eficiente și mai aducătoare de venit online.

Cam astea sunt metodele folosite de mine pe parcursul blogăritului de aceea vi le şi recomand. Chiar dacă începutul e mai timid, se poate. Dar ca să ajungi aici, cum ziceam şi mai sus, trebuie să ai un blog, să-l actualizezi zilnic cu conţinut original şi să ai trafic. Iar despre asta, într-un articol viitor.

sursă foto: pixabay.com

Provocarea preluata - Liebster award

Am văzut provocarea asta pe jurnalul iubirii și mi-a plăcut, așa că am preluat-o. La fel ca și acel blog, o dau mai departe cui dorește.


1. Ce te-a determinat să începi un blog?

Îmi place să scriu.

2. Dintre toate subiectele abordate pe blog, despre ce iti place sa scrii mai mult?

filme, seriale, actori.

3. Care e cea mai mare satisfactie pe care ti-a adus-o blogul pana acum?

că este un blog foarte vizitat.

4. Un blog pe care il citesti foarte des si poate fi considerat “the one” pentru tine.

nu-l citesc foarte des, dar Reptilianul face ceva ce-mi place și mă atrage, mă refer la explorarea urbană. Mi-ar fi plăcut să pot și eu să explorez clădirile vechi, părăsite, poate cu cine știe ce povești și mistere ascunse în ele. 

5. Ce alte hobby-uri mai ai?

sunt o grămadă - croșetez, tricotez, cos goblen, cresc pisici.... și le las apoi le reiau. mai puțin pisicile, cresc din astea de când aveam 13-14 ani.

6. Spune ceva ce nu ai mai spus pana acum despre tine pe blog.

că sunt o dezordonată?  :))

7. Ce te pasioneaza mai mult: beauty sau fashion?

nici una nici alta, îmi plac lucrurile care rezistă în timp, nu ceea ce trece ca vântul. 

8. Articolul vestimentar preferat este…

pantaiorul (taior sau blazer cu pantalon)

9. Un produs de make-up care se gaseste intotdeauna in geanta ta este…

rujul

10. Ce motto ai?

..suntem o mână de pulbere de stele ...

11. Unde te vezi peste 5 ani?

pfoaileu!! la pensie? :D sau pe aproape

12. Cea mai buna carte citita 

foarte greu de spus... 

13. Ce ati invatat de cand ati inceput sa scrieti pe blog?

ca lumea te citește dacă scrii despre ce vrea ea, nu despre ce vrei tu.

14. Cum se impaca masa, casa, capra, varza și jobul cu blogul?

capră n-am, momentan nici job, deci... e loc de conviețuire, nu credeți? :D

15. Un film bun vazut in ultima vreme.

n-am mai văzut un film de două ore de secole. Lupul de pe Wall street.

16. Unde ti-ai dori sa mergi in concediu?

de regula merg unde-mi doresc, dar visez sa ajung si la Bangkok

17. Un loc fabulos in care nu ai reusit inca sa ajungi.

Machu Picchu

18. La malul marii sau in varful unui munte?

depinde. la mare nu am voie, la munte nu-mi place sa fac efort. La munte, totusi, dar să fie soare.

19. Un lucru marunt pentru alții, imens pentru tine.

călătoriile.

20. Descrie-te in 20 de cuvinte. Calitati si defecte, ce iti place, ce nu, etc.

prea greu.

21. Mancarea favorita.

italiană

22. Sport sau boem?

boem

23. Numeste 5 bloggeri care te inspira.

am trecut de faza inspirationala :)

24. Fond de ten compact sau lichid?

lichid

25. Unde ti-ar placea sa locuiesti?

într-o casă cu etaj și grădină

26. Auriu sau argintiu?

ambele

27. Ce citesti mai des o carte sau o revista?

revistă, dar online. pe hârtie nici reclamele din cutia postala nu le mai citesc.

28. Numeste cele 5 site-uri preferate cu produse de fashion și beauty.

parcă am spus că nu mă pasionează subiectul. chanel, versace, balenciaga, catalin botezatu, Revlon

Statistici trimestrul 2, 2015

In trimestrul doi al anului acestuia luna mai a venit cu o scadere majora de trafic. De regula am avut scaderi de trafic pe luna mai, fiind dupa sarbatorile de Paste, si in anii anteriori am avut la fel - si mai vine un minim de "potential" in iulie-august, ca luni de vacanta. Insa un mai asa cum a fost anul asta, niciodata n-am avut. De la 30-35.000 de afisari pe zi, si chiar peste 40.000 in unele zile, am scazut sub 10.000 foarte rapid. De fapt, scaderea a survenit cam pe 26 aprilie, nu stiu de ce. Eram dată înapoi cu vreo doi ani. Am suspectat vreo updatare de algoritm google, vreo penalizare de care nu stiam (Google nu te anunta cand esti penalizat, tu trebuie sa-ti dai singur seama de asta). Am cautat, am scormonit, nu eram penalizata in nici un fel, nici nu erau motive sa fiu, dar am luat in calcul absolut orice posibilitate.

Statistici 2015, I

Statisticile blogger (de la o vreme coincid cu cele date de Google Analytics)
pe lunile ianuarie, februarie si martie 2015. Numarul de afisari s-a dublat fata de media afisarilor pe 2014, cu toate ca numarul vizitatorilor unici nu a crescut in acelasi ritm.

si acum sa ma laud :)) de fapt, laudele le meritati. Nu as fi pe acest loc intai pe site-ul international ShinyStat, daca nu ati intra zilnic sa vedeti ce-am mai scris, ce mai fac eroii serialelor dv. preferate....

Statistici 2014

Pe luna decembrie blogger dă așa: peste 500.000 de afișări de pagină în decembrie 2014.

Doi ani de seriale pe Pulbere-de-stele

Azi se împlinesc doi ani de când blogul meu a prins aripi. Scriam din când în când diverse lucruri pe el. Îl aveam din 2006 dar cred că niciodată nu am avut mai mult de câteva zeci de vizitatori, de cele mai multe ori sub 30. Apoi, a venit iarna lui 2012 când am descoperit pe net episoadele de la Suleyman Magnificul. Le vedeam unul după altul, așa cum un fumător înrăit leagă țigară de la țigară. Răcisem, și pentru că tot nu prea aveam altceva de făcut, urmăream pe net acest serial apoi "O mie și una de nopți", în paralel. Mă fascina Halit Ergenc și rolul lui Onur Aksal.

Cum m-am apucat de blogging

E o poveste cu mai multe începuturi. Era prin 2005 și aveam o adresă de email pe gmail, care avea un avantaj major față de yahoo - nu primeam mesaje virusate. Atunci mi-am făcut un blog, pe blogspot - căruia i-am rămas fidelă, pentru că m-am obișnuit cu platforma. Voiam să fie un blog de călătorie și l-am intitulat Pași pe nisipul timpului. Cred ca am scris două postări pe el apoi l-am uitat aproape de tot. După o vreme, nu mai știu cum, am dat de el și l-am șters. Trecuse un an și ceva fără să scriu nimic.

Apoi mi-am făcut cont pe softpedia și acolo pot spune că am început să învăț blogging. Nu neapărat în adevăratul sens al cuvântului, dar acolo aveam un blog și unele din postările mele au ajuns în top. Asta m-a ambiționat, îmi plăcea să-mi văd username-ul acolo, vizibil, între primele 3, ba chiar și pe primul loc uneori, la cele mai accesate postări.

Când am prins suficient curaj, mi-am făcut primul meu blog personal, numit la început Pulbere de stele, iar acum by Oana D, prin 2007 sau 2008. La început îmi spuneam of-urile pe blog, dar când vedeam că am câteva zeci de vizitatori - ceea ce mie mi se părea foarte mult - și când, după o dezamăgire socială am scris un articol legat de politică și l-am văzut preluat pe un agregator de știri, m-am cam speriat. Am început să-mi revăd postările și ceea ce mi se părea prea personal, am șters. Și așa, am șters câteva zeci bune de postări. După unele, cum ar fi aceea în care pusesem poze cu fluturașii mei de salariu, îmi pare rău, mai puteam face o comparație (așa, că tot nu crede lumea ce salarii mici avem în învățământ; și nu mă deranjează atât salariul indecent de mic, cât faptul că multora li se pare prea incredibil ca să fie adevărat și îmi aruncă mereu în față când mă mai plâng - deh! om sunt și eu! - ceva de genul, las' că nu e chiar așa!, crezând ei că ori mint, ori profesorii au niște bonusuri despre care nu vor să spună. Ei bine, nu. Nu avem bonusuri, bonificații și alte beneficii suplimentare și niciodată în învățământ nu cred că au existat astfel de plusuri).

Apoi mi-am făcut blogul de cusut, am mai avut și unul de astrologie, iar apoi cel culinar. Dintr-o greșeală a mea m-am certat cu o culinăreasă și asta m-a ambiționat să învăț blogging. Mi s-a părut nedrept că m-a acuzat de furt de pe blogul ei, când eu luasem o poză de pe google, fără să-mi pese de pe ce site era. Cine n-a făcut asta vreodată, să ridice mâna sus! Așa că am descoperit că se poate câștiga din blogging. Am auzit de adsense, de reclame, de concursuri culinare unde am câștigat tot felul de premii.

Când blogul meu de pe blogspot a început să crească frumos și să fie vizitat, am cumpărat un nume de domeniu și am separat serialele și articolele de lifestyle de restul, mai personale, și astfel by Oana D a rămas pe vechiul blog iar pulbere de stele s-a constituit în blogul de pe care citiți acum.

Și totuși bloggingul este o pasiune. Mai întâi de toate trebuie să-ți placă să scrii. Că dacă nu, te plictisești și nu te vei mai apuca din nou. Dar dacă da, atunci chiar dacă te mai apucă plictisul, chiar dacă mai lași blogăreala deoparte, până la urmă dorul de a scrie tot te ajunge din urmă. La un moment dat aveam șase bloguri, acum au rămas doar trei. Îmi e mai ușor să le actualizez, să le fac să crească. Și uite-așa, printre cuvinte împletesc gânduri și-mi făuresc vise care chiar se împlinesc.

Vă pup!

Cum sa nu dai click pe reclame enervante

Știm cu toții cât de supărătoare sunt site-urile unde la fiecare click se mai deschid 4 pop-up-uri și 3 ferestre cu reclame enervante, interstițiale. Iar eu bănuiesc că și adminii acelor site-uri știu.

Unii te fentează cum pot ei mai bine, pun poze cu imaginea unui fișier video, de fapt tu dai click pe o reclamă, țeapă! e doar poza ecranului, nu e chiar filmul dorit ...Iar de multe ori pe site-urile cu filme, nu găsești filme, ci reclame enervante și cam atât.

Și atunci ce este de făcut ca să nu mai dai click pe reclame? Că mai treacă-meargă dacă reclamele alea ar apărea doar la primul click. Nu! Ele apar mereu, la fiecare click sau la fiecare al doilea click. Orice ai face, ele apar și-ți mai și invadează hardul cu fel de fel de progrămele nedorite care fac să ți se redirecționeze aiurea un site, să ți se deschidă brusc-instantaneu-și-dintr-odată o pagină cu un joc, fără să faci nimic pentru asta, ori chiar - pățită de mine - să intri pe blogul personal de pe tabletă și să te trezești cu reclame pentru adulți, despre care chiar nu știi de unde apar pentru că tu, adminul, nu ți-ai pus așa ceva ever pe blog!!!

Ce fac eu, deocamdată, ca să nu dau click pe reclame enervante: accesez linkurile de pe site-urile de filme - că astea au o droaie de reclame interstițiale și pop-up-uri - NUMAI cu click dreapta. Pop-up-urile le am blocate din browser (Mozilla), așa că reclamele nu mai pot să apară dacă dai click dreapta și selectezi să se deschidă linkul într-o pagină nouă.

Iar acolo unde adminii dezactivează mouse-ul pe dreapta printr-un script Java, recomand, pentru Firefox, aceste addon-uri aflate pe pagina:  
http://support.mozilla....-interactive-web-pages

Cu primul, veți permite doar unor site-uri să ruleze scripturi Java, cu cel de-al doilea veți bloca scriptul Java pe ce site-uri doriți dv.
Eu voi alege al doilea link când va fi cazul.

Nu de alta, și eu am blogul monetizat, dar mi se pare lipsă de respect să obligi userul să-ți dea click pe reclame, atât de multe odată și să-l mai și enervezi. Cine vrea trafic, ar trebui să se gândească mai mult la user. Că omu' nu mai intră a doua oară la tine pe site dacă vede că i se tot deschid ferestre pe desktop la orice atingere de mouse. Monetizarea unor site-uri se poate face în mai multe feluri. Dar nu chiar pe nervii vizitatorilor.
Și încă ceva: mă dau pe net de vreo 11-12 ani, dar nu-mi amintesc să fi găsit reclame enervante decât la site-uri unde adminii sunt români.

Pentru alte metode și alte browsere, voi reveni cu update-uri.

Vă pup!


Tweet

Cum obtii un cont open ID

Un cont open ID este foarte ușor de făcut și linkul generat poate fi folosit în orice comentariu dorești, pe oricare site sau blog, după ce îl salvezi într-un fisier ca să-l ai la îndemână mereu. Condiția este să ai un cont de email pe yahoo sau pe gmail.

Nu trebuie să plătești nimic, nu ai nevoie de nici un fel de membership la ei (cum poți crede la un moment dat).

Ai de făcut doar câțiva pași.
1. Accesează linkul openid.net aici: open ID-registration . Dă click pe sign-in.
2. O să-ți apară o fereastră mică având mai multe butoane. Alege unul pe care să ai cont deja. Eu am ales yahoo, dar tu poți alege să te înregistrezi cu contul tău google/gmail, dacă vrei. Dacă nu ești deja logat pe contul de email, acum îți apare o fereastră ca aceea din poza 2 din seria de mai sus, unde vei intra în contul tău de email. 
3. La pasul al treilea ți se va cere să fii de acord să ți se acceseze contul de email. Dacă nu ești de acord, nu-ți poți face cont open ID. Deci ... te bazezi că nu-ți vor trimite spam. Dai click pe butonul Agree - vezi poza 3 din seria de mai sus.

4. Imediat o să-ți apară o pagină la fel ca aceea din poza 4, unde în partea de sus s-a generat linkul tău unic open ID alcătuit dintr-o serie alfanumerică.

Copiază-l într-un fișier .txt și lasă-l pe desktop, ca să-l ai la îndemână ori de câte ori ai nevoie.

Asta-i tot! :)


Tweet

De ce dispar fisierele video de pe youtube

Probabil că nu sunt singura care a observat că dispar multe fișiere video de pe youtube, în special cele cu filme, seriale, documentare, melodii - adică acelea pentru care utilizatorul care le încarcă, e un om obișnuit, ca tine și ca mine, și nu are acest drept legal. Ele sunt șterse din oficiu de către youtube, sau chiar în urma unor repetate reclamații (report-uri) din partea deținătorilor legali ai dreptului de autor. Iar ăsta e cel mai bun lucru care ți se poate întâmpla când faci așa ceva.

Cel mai rău, nu vrea nimeni să-l încerce pe pielea lui. Deținătorii de drepturi de autor te pot da în judecată și îți cer daune financiare pe care nici într-o viață de om, unii, nu le-ar putea plăti. Că la noi nu se prea întâmplă, e una, dar nu în toate țările este la fel. Și cum un astfel de proces s-ar judeca după legile lor sau ale dreptului internațional, mă foarte îndoiesc că ar avea câștig de cauză, vreodată, userul. Ceea ce se poate urca pe youtube fără nici un risc sunt filmele sau melodiile de peste 25 de ani vechime. La cărți, e cam greu - trebuie să treacă peste 70 de ani de la moartea autorului, pt ca ele să devină domeniu public, și deci, să fie "dezlegate" de drepturile de autor.

De unde știu că dispar fisierele video de pe youtube? Am avut câteva documentare la favorite. Acum câteva zile am constatat că lista mea de favorite este goală, în sensul că filmele respective sunt inaccesibile ... :)

Acum câțiva ani, prin 2010 am pățit-o și eu. Am filmat un revelion (2009-10) în stradă, în Piatra Neamț. Era în zona dintre telefoane, teatru și magazinele de peste drum. Au fost câteva formații invitate să cânte (bravo, Pinalti!) printre care și Mandinga, parcă, și exact înainte de 12 noaptea au cântat "The final countdown". Eu, ca toată lumea care venise cu aparat de filmat pe acolo, înregistram pupăturile dintre noi - eram o gașcă de verișoare, verișori și nepoți, desfăcutul șampaniei, clipocitul ei în paharele de plastic aduse de acasă și artificiile de la miezul nopții. După care, a doua zi am urcat, mândră, filmulețul pe youtube. N-a trecut jumătate de an când m-am trezit cu mesaj de la adminii youtube că filmul meu încalcă drepturile de autor pentru melodia "The final countown", deținător nu-știu-ce firmă din Germania (dacă am timp azi, scotocesc prin mesajele vechi și pun un print screen) și, ca atare, el nu mai este vizibil pe site.

Așa că ...  vrei-nu-vrei, bei Grigore, aghiazmă :) adică vrând-nevrând, cu sau fără vină, dispar fișierele video de pe youtube, dacă nu ai dreptul să le urci acolo.

De aceea, din păcate pentru unii dintre cititorii acestui blog, nu se mai găsesc pe net melodiile din Iffet și din alte seriale. Sau, poate că se găsesc, pe alte site-uri gen youtube (vk, de exemplu) dar cu alte denumiri, care fac imposibilă căutarea lor printr-un cuvânt cheie specific.

-----------------------------

later edit

poza cu mesajul de la youtube. Si o rectificare: mesajul l-am primit in 9 septembrie 2010. Adica dupa 8 luni de la postarea lui.

Tweet

Neticheta - codul bunelor maniere pe internet

Așa cum în viața reală avem nevoie de un set de reguli de conviețuire și de comunicare, un cod care ne transmite tuturor celor care facem parte dintr-un spațiu geografic dat o anume semnificație, un mesaj precis și neinterpretabil despre interlocutor, așa și în lumea virtuală există niște reguli de respectat. Însă la fel că în realitate, unii respectă mai mult aceste coduri, alții mai puțin.

Termenul vine din combinarea cuvintelor internet și etichetă. Neticheta are multe reguli referitoare la mesajele prin email, la social media, la blogosferă, la relațiile de business care necesită comunicare online, la messenger sau chat.

Mă voi referi în continuare la acele reguli de care m-am lovit mai des, pe care le-am folosit mai des, pe care le-am găsit și la alți bloggeri listate în postările lor.

1. Când folosești text sau poze de pe un alt site trebuie să faci două lucruri: a) să ceri permisiunea și b) să pui link către site-ul respectiv. Pe la noi nu se prea obișnuiește să ceri voie să iei text sau poze, dar măcar drept mulțumire, postează și un link către sursa de la care ai copiat conținut. Mai ales dacă preiei conținut cu drepturi de autor, și în special dacă acesta este pe un site străin. Consecințele pot fi chiar foarte neplăcute, pentru că dacă la noi nu se obișnuiește să dai în judecată pe cineva pentru asta (dar sunt și excepții!), în alte țări, vorba unei prietene, te dă în judecată și pentru că n-ai pus destulă sare în piure la restaurant.

Nu te gândi că nu știe și nu va afla cine ești. Internetul știe despre tine mult mai multe decât crezi! Cu atât mai mult cu cât tot ceea ce scrii rămâne undeva pe servere timp de mai mulți ani, chiar dacă tu ștergi ulterior ce ai scris.

2. Dacă ești blogger și accepți comentarii, este de bun simț să comentezi și tu la rândul tău pe blogurile comentatorilor tăi. Bunele maniere te îndeamnă să răspunzi la toate comentariile de pe blogul tău. Deși, văd că pe la noi, celebritățile nu catadicsesc să răspundă nici pe propriul blog, darămite pe al altora!

3. Nu lăsa mesaje scrise cu litere mari, cu majuscule, adică. Pe internet, acest lucru se consideră o gravă impolitețe; semnifică faptul că țipi la interlocutorul tău.

4. Răspunde unui mesaj email în aceeași zi, dacă este posibil, sau măcar a doua zi.

5. Nu lăsa în comentariile tale linkuri către site-ul tău. Acest lucru este spam și unele platforme de blogging, precum blogger, nici nu-ți vor publica mesajul dacă faci acest lucru frecvent. Din aceeași categorie, nu comenta folosind limbaj licențios (înjurături, de exemplu). Blogul cuiva este ca și casa lui, nu se face să te porți urât doar pentru că nu ești de acord cu părerea expusă. E o modalitate imatură de exprimare, pe lângă faptul că acele cuvinte te reprezintă și te descriu pe tine, ca și comentator, în primul rând.

6. Nu folosi linkul direct al unei imagini de pe alt site pe blogul tău. Adică nu folosi hotlink-uri. Vei suprasolicita resursele de trafic ale site-ului respectiv. Pe lângă asta, te vei trezi după o vreme - câteva luni, un an - că pe blogul tău în loc de poza respectivă apare un triunghi gri și un semn de exclamare, pe care dacă treci mouse-ul apare cuvântul hotlink scris cu roșu. Am pățit, de aia știu. :)

Dacă într-adevăr ai nevoie de acea imagine, descarc-o pe calculatorul tău și apoi dă link către sursa de proveniență. Pentru că dacă nu dai link, tot te trezești cu ceea ce am zis mai sus, sau chiar cu un mesaj de la proprietarul site-ului de unde ai luat poza care, în cazul cel mai fericit îți va spune să pui link-ul sursă. Sau ... va face plângere la Google, la DMCA la Wordpress sau Blogger privind dreptul lui de autor și în funcție de gravitatea cazului, se merge de la un simplu avertisment Google până la a ajunge chiar în instanță, plătind bani buni drept despăgubire, doar pentru un simplu link pe care nu l-ai pus la timp. Merită? Eu zic că nu, și dacă crezi că a avea multe linkuri externe pe blog nu este bine din punct de vedere SEO, ți-aș sugera să cauți site-uri gen wikimedia.com, care oferă fotografii gratis, din domeniul public, cum se spune.

Ceea ce am scris mai sus este valabil și pentru preluarea copy/paste de articole fără specificarea sursei.
Totuși, ca regulă nescrisă, un 10% text și/sau poze preluate dintr-un site se acceptă (cu link către articolul sursă!) fără probleme din partea autorilor. Adică un paragraf de 5-6 rânduri și o poză, e ok.

7. Nu scrie mesaje sau articole prea lungi la tine pe blog. Nu le va mai citi nimeni.

Așa că, mă voi opri și eu aici, pentru astăzi.

Duminică frumoasă tuturor, 

și un an școlar cu spor celor studioși 

care-mi calcă "pragul casei"!

Sursă foto: www.mercador.ro 

Cum scapi de yieldmanager

ad.yieldmanager.com este un cookie care se instalează automat și fără să vi se ceară explicit acordul, pe calculatorul dv. Când accesați mai des niște site-uri, vă redirecționează către un site-reclamă sau nu vă lasă să accesați un alt link de pe acel site, în schimb cu fiecare click dat, apar alte ferestre cu aceleași reclame supărătoare. Se numesc reclame intrusive și provin de la acest progrămel automat care vi le bagă pe gât la modul ăsta agresiv.
Și dacă ar fi numai atât... dar vă poate schimba configurația DNS a blogului ori site-ului propriu, vă poate copia datele de logare, și poate chiar să vă infecteze calculatorul cu vreun virus adevărat.

Cum se poate scăpa de acest intrus? Prin mai multe metode. Eu folosesc două metode odată, pentru mai multă siguranță.

1. Rulați programul gratuit adwcleaner

2. Rulați programul gratuit ccleaner

3. Folosiți system restore și "dați înapoi" calculatorul cu câteva săptămâni.

4. Eliminați ad.yieldmanager din browserul folosit, astfel:
- Firefox: din meniul Help selectați "Troubleshooting Information" și de acolo dați reset Firefox. În acest fel veți pierde și site-urile din bookmark, parolele salvate și alte setări personalizate. Înainte de a reseta browserul faceți o copie a tot ceea ce nu vreți să pierdeți.
- Internet Explorer: din meniul tools/unelte, selectează internet options/opțiuni. În caseta de dialog care se deschide, click pe Advanced Tab apoi click pe reset. Când apare noua căsuță de dialog bifează delete personal settings apoi click pe reset.


Succes!

Cati ani au cititorii blogului meu?

La întrebarea asta, în sondajul desfășurat pe blog prin intermediul vorbeo.com (site-ul nu mai exista, din pacate) am avut, spre surprinderea mea, o pondere mare, 37%, de cititori foarte tineri, de sub 20 de ani (161 de voturi din totalul de 440). Iar în ultimele zile a crescut rapid numărul voturilor celor de 50 și peste 50 de ani, ajungând pe locul al doilea.

Mă bucur că am cititori așa de tineri :) sincer, chiar nu mă așteptam. Asta înseamnă că din punct de vedere al gusturilor, deși facem parte din generații diferite, putem să găsim acea lungime de undă comună. Ba chiar cu o arie foarte largă, aș zice, din moment ce adolescenții au o pondere așa de mare.

Cum arată exact graficul, sondajul l-am închis aseară pe la 11 noaptea, vedeți în poza de mai jos.

Blogul meu in casa noua

Știu că nu se prea cunoaște, dar am hotărât azi să despart cele două bloguri ale mele, care erau două în unul până acum: cel personal, by Oana D., și cel de față. Până azi la prânz primul redirecționa aici. Dar pentru că - surprinzător! pentru mine - acela are PR 2 și cred ca va lua PR 3 în această vară, iar pulberea de stele este abia la început pe drumul rankurilor google, și pentru că subiectele se pot împărți în două mari categorii, personale-profesionale, și hobby-uri, de-acum, blogul personal ( care va avea si planuri de lecție, teste, alea-alea, mai ales pe engleză dar și pe geografie) va rămâne separat de acesta cu filme, seriale, cărți (pagina există, dar nu e publicată momentan), călătorii.

De pe acest blog vor dispărea paginile de umor, amintiri și cârcoteli (stele verzi), de pe celălalt au dispărut deja paginile și postările despre filme, seriale, călătorii.
Din păcate strămutarea mi-a adus și ștergerea a vreo 130 de comentarii, cele ale paginilor. Le am, nu asta e problema, le-am salvat într-un fișier complet pe hard, dar cum le pun la loc?!? :D  O să văd eu. Le voi pune la loc chiar de-ar fi să le copiez pe fiecare cu toate datele într-o nouă serie de comentarii anonime puse de mine, cu semnătura fiecăruia.

Însă o mare nedumerire am: ce fac cu advertorialele? Oare ce dorește un comerciant: să aibă linkuri pe un site cu PR bun, sau pe un site cu trafic? Pentru că deocamdată, și PR și trafic, nu se poate :))

Voi ce ați dori, dacă ați avea ceva de vânzare pe un site și v-ați face reclamă pe bloguri prin postările-advertorial?

Multumesc pentru vizite

Pentru că unii vizitatori au impresia că dacă folosesc site-uri de trafic gratuit, înseamnă că în realitate, vizitele către blogul meu sunt minime, vreau să arăt că lucrurile nu stau tocmai așa.

De aceea am făcut un screenshot de unde rezultă foarte clar, cred eu, că de la google pe luna aprilie a acestui an am avut peste 67.000 de vizite, iar de la site-ul de trafic la schimb, trafic-site.ro sau de la altele despre care voi scrie în următoarele zile, am mult mai puține vizualizări și anume 1221.

De aceea nu pot decât să mulțumesc cu tot dragul celor care zi de zi găsesc câte ceva interesant sau amuzant de citit pe blogul meu. Și dacă tot am ajuns aici, vă rog să-mi mai sugerați despre ce ați mai vrea să mai scriu, la filme, cărți (în câteva zile va fi și această pagină), seriale. Nu am uitat de sugestiile făcute la filme, vine vacanța și le voi onora pe toate câte mi le-ați propus sau mi le veți propune.

Vă iubesc!

Varful de trafic de pana acum a fost atins in luna martie a acestui an, cu peste 200.000 de vizualizari.

Cum sa ai vizitatori la nevoie: trafic-site (1)

Se numește trafic-site.ro.
Te ajuta sa ai vizitatori oricând, la nevoie, când ești la început sau când ai trecut de pe un domeniu gratuit pe unul plătit.

Te înscrii, ai 500 de credite bonus, dacă vrei poți deveni membru premium, dacă nu, nu. Adaugi site-urile tale și când sunt acceptate le poți aloca vizite manuale sau automate. La rândul tău și tu vei vizita site-urile altora, manual sau automat, ca să faci credite pe care apoi le folosești să obții trafic pentru tine.

Vizitele sunt indexate de google ca atare, nu ești penalizat pentru ele, pentru că nu este vorba despre acel gen de programe neacceptate, care te "ajută" să scazi în page rank și să nu mai apari unde vrei în paginile motoarelor de căutare.
Linkurile site-urilor tale sunt do-follow. Site-ul are PR 4, deci nu e chiar de ici de colo să-ți pui linkul la ei.
Singurul lucru este că nu acceptă orice site-uri sau bloguri, așa că ar fi bine să citești condițiile . 

Dacă și tu ai nevoie de trafic gratuit, atunci dă click pe bannerul de mai jos și înscrie-te. Succes!

Însă mare atenție! dacă ai pe site-ul tău reclame AdSense, nu te sfătuiesc să apelezi la acest gen de trafic ca să ai mai multe afișări. Dacă ești prins cu așa ceva - și Google te va prinde la un moment dat - îți va fi suspendat contul AdSense. Așa că, aici ai de ales: ori trafic real și bani din reclamele google, ori trafic-site și atât.

Cum programezi publicarea postarilor in blogger

Am domeniu nou dar ma aflu tot pe platforma blogger, pe de o parte pentru ca m-am obisnuit, pe de alta pentru ca vreau sa beneficiez de toate avantajele redirectionarii automate catre noul domeniu, inainte sa ma mut pe hosting platit.

In paranteza fie spus, asta in caz ca se vor gasi sfatuitori care sa-mi spuna unde sa-mi iau hosting, n-as mai opta pentru ofertantii acestor servicii din Romania. Am avut doua site-uri - prietenii vechi stiu care si de cand - si pe unul din ele am pierdut o parte din munca atunci cand si-au mutat catrafusele cei cu hostingul pe un alt server. Nu am pierdut tot, asa cum zic unii ca li s-a intamplat, ci doar 3 sferturi din pagina principala pe care o actualizam si de doua ori pe zi. Ceea ce era de-ajuns :)

Sa revin. Exista in blogger acea optiune de a-ti programa publicarea la ora si data dorite. Cum am încercat de mai multe ori și nu mi-a reușit, azi, când figura asta în sfârșit a mers, după îndelungi căutări și sâcâit oameni la cap.

Iar acum împărtășesc cu voi, cei care vă dați mai de curând pe net, "secretul".
Pașii:
- scrieti postarea
- apasati 'setati data si ora' si setati-le dupa dorinta.
- apăsați "terminat" (sub calendar)
- apăsați "Publicați"  nu vă fie teamă, postarea va apărea când doriți dv.

Succes!