duminică, 14 iulie 2013

De la Atlantida la cristalele Swarovski

Ultimul turist plecase, ultimul ghid local își sfârșise povestea știută pe de rost despre țara sa antică, un grup de măgari obosiți și de cămile greoaie și leneșe, luaseră drumul înapoi către oraș cu ultimii călători ai zilei. Lumina apusului căzând peste piramide este un lucru de neuitat, de o frumusețe inegalabilă. Totul își schimbă culoarea; între pământ și cer apar contraste dintre cele mai izbitoare. 

Eram singură, așezată pe nisipul galben, primitor și încă fierbinte, în fața Sfinxului calm în toată majestatea sa regală. Și în timp ce Soarele murea, înceta să mai arunce asupra Egiptului aurul gloriei sale. Mai întâi rămăsese jos la orizont, înflăcărând magnific bolta cu un roșu scânteietor, apoi nuanța se topi într-un corai blând, până când, ca într-un curcubeu dintr-un alt timp, creionat în benzi de roz, verde și auriu, se absorbi totul fără grabă, în reflexele unui gri opalescent. Apoi se lăsă noaptea, cu conturul Sfinxului apărând, uriaș, din imensitatea nisipurilor. Misterul acestui leu cu cap de om nu înceta să mă fascineze și să mă determine să mă gândesc la cine l-a sculptat? În ce epocă și mai ales în ce fel? Și câte n-o fi văzut ochii săi măreți, de piatră, de la Cleopatra cu buclele-i mătăsoase, la Iisus cel care căuta înțelepciunea Orientului, la Bonaparte cucerind lumea? Disprețuind oamenii care se obosesc pradă unor activități mărunte, cunoscând fatalitatea destinului de care sunt marcate toate evenimentele mari, ochii de piatră, din fundul vastelor orbite, fixează eternitatea. Adevărat, ai acest sentiment puternic, că ei privesc începuturile lumii, tenebrele necunoscutului...

Atunci mi-a fost dat să văd Sfinxul așa cum rar se arată turiștilor. Mai întâi adânc tăiat în stâncă, lungit în liniște în inima deșertului, apoi cu fața argintată de lumina palidă a lunii. Atunci am descoperit în el simbolul emoționant al acestui Egipt cu origini misterioase din timpuri imemoriale. Atunci am început să visez la acele lumi ale Atlantidei despre care fragila memorie omenească n-a reținut nici măcar numele, alături de creatura de piatră care avea să supraviețuiască, în același fel, oricărei civilizații zămislită azi de rasa noastră, păstrând neștirbit secretul vieții sale interioare.

Cu o mare probabilitate ar trebui să recunoaștem că sculptura datează dinaintea apariției nisipurilor, atunci când Sahara era o mare imensă iar mai încolo de ea se întindea insula cu destin tragic, vasta Atlantidă, cufundată în ocean într-un cataclism, zice-se, generat de orgoliul omenesc și de forța degajată de cristale. Atlanții cunoșteau puterea cristalelor și știau s-o mânuiască. Templele atlante erau alcătuite din cristale uriașe: templul Înțelepciunii era un imens cristal albastru, iar orașul capitală Poseidonia era construit din benzi groase de cristale de beril, corindon și diamant. Se spune că prin felul în care erau fațetate și dispuse în spațiu, cristalele captau energia solară sau cosmică și o transformau în electricitate, unde asemănătoare celor din radio-tv de astăzi, fiind folosită, "domesticită" după nevoile comunității. Unele temple proiectau domuri și câmpuri vibratorii de anumite frecvențe, care ajutau la vindecarea de boli, transporturi, comunicații. Majoritatea populației atlante din orașe folosea energia cristalelor stocată în domuri. Vârsta de Aur a Atlantidei a însemnat totodată și decăderea ei. Orbiți de lupta pentru putere "fii lui Poseidon" au început să se lupte între ei, au pierdut controlul asupra cristalelor și imensa energie s-a revărsat haotic generând un cataclism care a dus la dispariția insulei.

Astfel știința cristalelor s-a pierdut.
Cu structurile sale cristaline sau amorfe, pietrele stau în pământ până sunt aduse la suprafață, șlefuite și finisate în mâinile meșteșugite ale unui bijutier.
După milenii de la dispariția Atlantidei, pe la 1730, alsacianul Georg Friederich Strass reînvie moda cristalelor prin inventarea unui sistem de îmbunătățire a refracției luminii pe fațetele unor bucăți de sticlă fabricată cu nisip de Rhin și prin scăldarea cristalelor șlefuite într-o baie metalică datorită căreia pietrele pot acum să arunce focuri de lumină la fel ca și suratele lor prețioase. Astfel dă naștere unor imitații de diamante, la îndemâna oricărei doamne cu venituri modeste. Cristalele acelea s-au numit strass-uri, după numele inventatorului lor.

Mai târziu, pe la 1892, Daniel Swarovski, ucenic în șlefuirea pietrelor prețioase și fascinat de meseria lui, obține licența pentru omologarea unei mașini de șlefuit mecanice. Astfel împreună cu cumnatul său, A. Kosmann, pune bazele fabricii de șlefuit cristale numită în prezent Swarovski. În timp a îmbunătățit tehnica de fabricare a cristalelor obținând pietre cu proprietăți fizice asemănătoare celor prețioase, ajungând să fabrice cele mai fine și pure cristale pentru bijuterii cu cristale Swarovski din lume. Produsele sale s-au înmulțit, bijuteriile create astăzi sunt adevărate opere de artă, și orice brățări, inele sau coliere cu cristale împrăștie stropi de lumină și amintesc ceva din măreția de odinioară a Atlantidei.


În speranța că v-a plăcut povestea mea, vă ofer virtual o broșă Hope cu cristale Swarovski provocându-vă s-o dăruiți pe aceea adevărată cuiva drag și de preț din viața voastră.


un articol scris pentru site-ul perfectbijoux.ro







Bibliografie pentru acest advertorial:

- Paul Brunton, Egiptul secret, ed. Ro-Princeps, București, 1992
- http://luxedb.com/swarovski-crystals-history/
- http://terraencyclopedia.org/2012/10/19/2225/
- http://en.wikipedia.org/wiki/Georg_Friedrich_Strass
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristal







miercuri, 10 iulie 2013

Iffet, ep. 20

Cemil și Iffet stau pe niște scări, ea plângând. El vrea s-o ducă acasă, pt că e amețită de băutură. Ali Ihsan ajunge la Ahmet și află că soția sa nu este acolo, așa cum îi spusese ea inițial că va merge. Iffet ajunge la Serpil, dar nu anunță pe nimeni unde se află.

episodul următor: Iffet, ep. 21

Merge apoi și la Ahmet, încearcă să afle alinare pentru durerea ei, dar se pare că nimeni n-o înțelege sau nu-i dă sfatul potrivit. Ali Ihsan încearcă să se disculpe tot amintindu-i că Yasemin nu este decât o prietenă. Până la urmă Iffet îl sună pe Cemil ca să aibă cu cine sta de vorbă.

Feride este iarăși în spital, pregătită pentru operație, unde o vizitează prietenii și vecinii. Cemil stă aproape tot timpul cu ea, împreună cu Serpil și cu Feyyaz și Ersin. La un moment dat vine și Iffet s-o viziteze, iar Serpil o scoate pe Nil din zonă pentru câteva minute, ca să nu se întâlnească. După operație Feride este încă sub influența anestezicului, dar datorită unor complicații se poate să rămână paralizată. Cemil stă lângă ea până când se trezește, după care cheamă medicul, care din păcate constată că bătrâna într-adevăr a paralizat în urma operației. Cemil este devastat. Nil, prietenii lui, Arif, patronul care l-a ajutat cu banii, toți încearcă să-l îmbărbăteze.

for the English version of Iffet click here: Iffet English translated summaries

Iffet află despre cele întâmplate de la Serpil și mai spune o minciună lui Ali Ihsan ca să poată merge la spital, unde însă o vede pe Nil lângă Cemil și face cale întoarsă. Ulterior îl sună, dar Cemil ațipise lângă mama lui, iar Nil este acolo și vede ecranul telefonului. Respinge apelul, apoi îl șterge din listă și pune mobilul pe modul silențios.

La vilă, lucrurile merg la fel de prost: Iffet este încă certată cu Ali Ihsan și el se gândește că un copil ar fi binevenit în familia lor; îi cumpără tot felul de cadouri pentru copil, ba chiar îi arată și lui Yasemin niște botoșei - lucru care stârnește din nou certuri între el și Dilek pe tema căsniciei lor.

Ali Ihsan o ceartă pe Nil pentru că se interesează de soarta lui Feride, Dilek denaturează lucurile și stârnește nervii fratelui ei, Erhan reușește să se întâlnească cu Betul, care însă din nou îi vorbește răstit și îl respinge.
Nil, crezând că vestea unui viitor copil al lui Iffet o să-l îndepărteze de aceasta, îi spune lui Cemil că Iffet vrea un copil de la Ali Ihsan. El se întristează și se miră în același timp, dar pleacă lăsând-o pe Nil singură.

Episodul se termină când Iffet reușește să intre în rezerva lui Feride, după operație, și apoi coboară în fața spitalului unde îl vede pe Cemil. Cei doi stau de vorbă, însă din holul spitalului îi urmărește Nil care îl sună imediat pe taică-său, ca să o pârască pe Iffet. Însă Ali Ihsan este ocupat cu Yasemin care tocmai vrea să plece de la companie, dezvăluindu-i că Iffet a avut dreptate și că este îndrăgostită de el.



Pentru alte episoade din serialul Iffet, accesați pagina Stele tv.

sursa foto: capturi video de pe youtube

duminică, 7 iulie 2013

Suleyman Magnificul, ep. 70 (71 la Kanal D)

Muhtesem Yuzyil, sezonul 3, rezumatul episodului 70

În care Hurrem face prima tentativă de a o ucide pe Firuze.

Următorul rezumat din Suleyman Magnificul sezonul 3: ep. 71

Hurrem se enervează când aude că Firuze este favorita sultanului și o plesnește când aceasta îi mărturisește că-l iubește pe Suleyman. Scena ia sfârșit când Hurrem se repede s-o strângă de gât pe Firuze dar din fericire intră pe ușă Cihangir. Hurrem îi sugerează lui Afife că n-ar fi nici o piedere dacă Firuze ar fi eliminată. Apoi merge la Suleyman, plânsă și cu machiajul întins, și leșină înainte de a reuși să-i spună ceva. După aceea Suleyman o ceartă pe Afife că nu a controlat cum trebuie haremul. Sumbul o ceartă pe Nigar pentru că i-a propus-o pe Firuze drept persoană de încredere lui Hurrem, la care Nigar spune că oricum nu-i mai pasă pt că ea se mărită și va pleca din palat.

Din ordinul lui Suleyman Firuze merge în camera favoritei și este copleșită de daruri. Hatice găsește ocazia să răsucească cuțitul în inima lui Hurrem spunându-i că de doi ani Suleyman o iubește pe Firuze, dar Hurrem îi răspunde că totuși ea este soție legitimă, iar cealaltă nu-i decât o iubită pe termen limitat. La care Hatice îi spune un adevăr crud, că și dacă ar omorî-o pe Firuze, până la urmă tot s-ar mai găsi o altă kadînă de care să se îndrăgostească. După aceea îi cere lui Nigar să o urmărească pe Hurrem. Firuze găsește protecție la Ibrahim, care pune un agă să o aibă în grijă. Cihangir se îmbolnăvește din nou în lipsa lui Firuze, Mihrimah se vede nevoită s-o cheme iar, și Cihangir începe să mănânce. Nigar ascultă ori de câte ori are ocazia conversațiile lui Hurrem, apoi o informează pe Hatice despre faptul că sultana ar punea ceva la cale, dar nu-i spune în detaliu tot ce știe.

Ibrahim nu este iertat de Hatice și îi spune asta, într-o conversație, sultanului. Pașa propune să meargă cu toată familia la o fermă, ceea ce copiii acceptă imediat, dar Hatice nu este de acord. Gulfem o sfătuiește să-l ierte pe Ibrahim de dragul copiilor, după care îi povestește despre Hurrem și Firuze. Pașa îi dăruiește un inel superb soției sale, pe care i-l lasă într-o cutiuță deschisă, lângă pat, să-l găsească atunci când se trezește. Hatice vede inelul, îl încearcă, dar în public nu-l poartă.

În piață se fac raiduri pentru a fi descoperiți speculanții și pedepsiți.

Mahidevran sosește la palatul din Manissa, unde trăise alături de Suleyman înainte să devină sultan și își amintește cu drag de acele vremuri. Logodnicul Elenei vine la ea cu daruri dar ea îl refuză. Se întâlnește cu Mustafa la râu și îl pălmuiește fiind dezamăgită de comportamentul lui, că l-a căutat dar nu știa nimeni să-i spună cine este.

Hurrem îi poruncește lui Ruștem Pașa să otrăvească mâncarea lui Firuze când aceasta se află la sultan, ceea ce Pașa execută. Într-o seară când sunt împreună sultanul și Firuze, se aduce mâncarea otrăvită, după care Sumbul se apropie de Suleyman și îi spune ceva la ureche, iar el se ridică să plece pentru câteva momente, Firuze rămânând în cameră. Sultanul merge la Hurrem, care îi spune că nu vrea să-l piardă și astfel s-a hotărât să o accepte pe cealaltă femeie. În acest timp Firuze gustă din mâncare și începe să se simtă rău apoi cade jos. De acolo o ridică Ruștem și are de gând s-o arunce peste balcon, dar în acel moment cineva deschide ușa și se aud pași. Aici se termină episodul.

Rezumatele episoadelor serialului Suleyman Magnificul - sezonul 3 sunt redate conform dimensionării televiziunii turce. Kanal D a ales o altă dimensionare, astfel încât fiecare episod se termină cu 15 minute mai devreme decât în versiunea originală, bucata tăiată regăsindu-se la începutul episodului următor.

Pentru alte episoade și articole cu același subiect, vă rog accesați pagina "Stele tv".

Nicio parte a acestui articol nu poate fi preluată fără specificarea linkului sursă de forma: http://www.pulbere-de-stele.com/ Toate drepturile rezervate. All rights reserved.

Mesaj pe o vidanja

Traducere: Atenție! Vehicolul poate transporta promisiuni politice!

primită forward


vineri, 5 iulie 2013

Iffet, ep. 19

Pentru acest episod voi face, deocamdată, un rezumat mai scurt. Ori nu am înțeles eu prea multe lucruri din el, ori mi-a stat gândul la altceva.

Deci: Feride, mama lui Cemil este găsită inconștientă de către Ersin, prietenul lui, care avea una dintre cheile casei. O duce la spital și apoi îl sună pe Cemil care ajunge urgent acolo. Feride este bolnavă, pe parcursul episodului este din nou adusă acasă, apoi iar la spital.

Cemil se întâlnește cu Nil și legătura lor pare să înainteze către ceva mai serios, deși Cemil nu pare foarte încântat. Totuși prezența lui Nil este benefică lui Feride, pe care o ajută în casă. Nil își găsește un bun prieten în unchiul ei, Erhan. 

următorul episod: Iffet, ep. 20

Idila dintre Betul și Erhan continuă. El îi aduce flori la ușă, ea se ferește de ai ei. Betul se ceartă cu tatăl ei care devine un personaj agresiv și nesuferit pe parcursul episodului (descrierea îmi aparține, unora dintre voi s-ar putea să vă placă tipii cu gură mare și arțag). Până la urmă se împacă, lacrimogen și cu câteva îmbrățișări emfatice. 

Relația dintre Iffet și Ali Ihsan se deteriorează, oarecum. Ea este supărată din cauză că l-a văzut purtându-se prea intim cu Yasmine, el încearcă s-o îmbuneze. Totuși, dacă are ocazia, cade în aceeași greșeală. Iffet merge chiar la Yasmine acasă unde are loc o scurtă discuție clarificatoare, despre care Yasmine îi povestește lui Dilek cu prima ocazie, iar Dilek merge glonț la Ali Ihsan să mai încurce niște ițe.

După aceea Iffet merge la un psiholog - cred - care o sfătuiește să-și scoată pandantivul cu numele ei de la gât; vom vedea împreună care este motivul subconștient pt care Iffet își poartă numele la vedere.

Într-o seară merg la restaurant Ali Ihsan, cu Dilek și cu Yasmine, iar Iffet mai întârzie. Când apare, îi vede pe Ali și Yasmine dansând. Cei doi încetează dansul la vederea ei și merg la masă stânjeniți. Iffet, de supărare, se apucă să bea pe repede-înainte băutura și se amețește. Pleacă din local cu pași nesiguri, pe drum îi cade tocul de la pantof și se așează pe niște trepte plângând. Întâmplător Cemil tocmai trecea pe acolo și vine lângă ea să vadă dacă o poate ajuta cu ceva. Episodul se termină cu cei doi aproape sărutându-se, în liniștea nopții.


Pentru alte episoade din serialul Iffet, accesați pagina Stele tv.

sursa foto: capturi video de pe youtube

joi, 4 iulie 2013

Tess of the d'Urbervilles, de Thomas Hardy



Cartea a fost tradusă la noi cu titlul franțuzit, Tess d'Urberville. A fost publicată în 1891, autorul acestui roman clasic fiind Thomas Hardy, un britanic copleșit în scrierile sale de tema destinului și a unui dumnezeu nemilos și crud.
Cartea are și un subtitlu: A pure woman. O femeie pură.

De cumpărat la: librariabucuresti.com , cartile-adevarul.com

Totuși Tess devine orice, doar o femeie pură, nu. Însă, în viziunea lui Hardy, pentru toate câte le face Tess, care și plătește cu propria-i viață, de vină este destinul, societatea, dacă vreți, dar nu ea însăși.

Povestea începe cu o serbare câmpenească la care Tess, adolescentă dintr-o familie săracă, participă. Se îndrăgostește de Angel Clare (atenție la simbolismul numelor, Angel Clare = Înger Curat, Luminos, Clare fiind o anagramă simplă a cuvântului clear = curat, care șterge, care curăță), dar soarta face ca tatăl ei să afle că familia lor a fost cândva nobilă și bogată, că ei se numeau d'Urberville și nu Durbeyfield, datorită unui obiect casnic (o lingură veche, parcă) pe care îl aveau de la străbunici. În apropiere locuia o familie - mamă și fiu - care cumpăraseră titlul nobiliar d'Urberville și cu care tatăl lui Tess crede că se înrudește. Pentru că erau foarte săraci și credeau că familia care poartă același nume cu cel vechi al lor îi va ajuta în vreun fel, Tess este trimisă la ei să se bage servitoare și astfel se desparte pentru o vreme de Angel. Alec d'Urberville o place pe Tess și încearcă să o seducă apoi o violează, fără să aibă vreo intenție serioasă cu ea. Tess rămâne însărcinată și, naivă, îi spune acest lucru lui Alec, crezând că o va lua de nevastă. Însă el și mama lui o alungă de la conac. Tess ajunge la o fermă de vite unde se angajează să lucreze și unde naște copilul care moare la scurt timp după aceea. Acolo îl reîntâlnește pe Angel cu care se căsătorește, dar din aceeași naivitate și sinceritate totală, îi spune soțului chiar în noaptea nunții că a fost femeia lui Alec și că a avut un copil care a murit. Angel, care o crezuse fecioară, rămâne uluit de cele dezvăluite de Tess, și o părăsește pe loc, imediat după confesiunea ei, plecând, scârbit pe un vapor cu destinația Brazilia.

Tess merge acasă, dar situația foarte precară a familiei și mai apoi moartea tatălui ei o determină să îl caute din nou pe Alec, care între timp devenise preot. Pentru că totuși o iubea pe Tess, renunță la preoție și o convinge să conviețuiască împreună. Trec doi ani.

Angel Clare se întoarce din Brazilia bogat, și o caută pe Tess pentru că în tot acest timp și-a dat seama că o iubește cu adevărat și nu poate renunța la ea. Tess, ca să fie iertată de Angel și considerând că sursa tuturor problemelor din viața ei este Alec, îl omoară înjunghiindu-l, apoi merge la Angel, îi spune ce a făcut și îi propune să fugă amândoi ca să nu fie găsită de autorități. La început Angel nu o crede, dar acceptă propunerea ei și fug toată noaptea prin câmpie. Spre dimineață ajunseseră la Stonehenge, templul vechi de mii de ani al druizilor, și obosită, Tess se culcă cu capul pe o piatră, care este chiar Piatra Sacrificiului din monumentul milenar. Odată cu răsăritul soarelui și cu creșterea luminii pe tărâmul acela parcă uitat de lume, apar și polițiștii care o iau să o spânzure pentru crimă.

Simbolismul acestei scene este bine accentuat de către autor. Tess este trezită de lumina solară, ca o zeiță, ea adoarme pe piatra sacrificiului, pentru a sublinia că va fi sacrificată unui zeu crud care cere jertfe de sânge pur. Pentru Thomas Hardy, Tess este nevinovată, tot ceea ce face este datorită sorții nemiloase căreia nimeni nu i se poate sustrage.

Romanul se termină cu o scenă idilică, Angel Clare mergând de mână cu sora mai mică a lui Tess pe o potecă de pădure, ca pe un nou drum de viață. Sora ei apare astfel ca un alter ego, ca partea ei pozitivă, femeia-Evă, care trăiește, lăsând-o în urmă pe Tess, femeia-Lilith, condamnată de însuși creatorul ei. Așa cum Alec este bărbatul-diavol iar Angel este îngerul, acum, la sfârșit, fiecare își întâlnește adevărata jumătate. Angel pășește în lumină alături de Liza-Lu, iar Tess merge în lumea umbrelor alături de Alec.

Dacă Tess este o femeie pură sau nu, judecați singuri. Critica literară o percepe ca pe o femeie de sacrificiu, ca pe o nevinovată, la fel cum a prezentat-o autorul cărții. Dar chiar din perspectiva preceptelor societății secolului al 19-lea, poate fi privită așa o femeie care preacurvește, naște un copil din flori, se cunună cu unul apoi trăiește cu altul pe care după aceea îl omoară cu propria-i mână ? Este Tess o nevinovată, care va fi pedepsită prin spânzurare, care își trăiește ultimele clipe într-un "templu păgân", cum chiar Hardy numește sanctuarul de la Stonehenge?

Rămâne de văzut și mai ales de citit.







miercuri, 3 iulie 2013

Iffet, ep. 18

Trece o vreme, este iarnă. Cemil lucrează ca șofer pe un camion, sau tir pe un șantier. Iffet este în bune relații cu Ali Ihsan și căsnicia lor merge mai departe. Nil revine acasă, de la clinică probabil, resemnată oarecum pentru plecarea lui Cemil. Se îmbrățișează cu toată lumea care o întâmpină, mai puțin cu Saime, care e nedumerită de această atitudine. Yasmine a rămas angajata firmei și chiar este invitată la cină uneori. Feride este neîmpăcată și într-o zi, văzând-o pe Iffet pe stradă strigă după ea că ar fi de vină pt că fiul ei a plecat și nu mai știe nimic de el. Betul este sunată de Erhan, care a reușit să-i ia numărul de telefon. Prevăd că, așa cum au început, se va înfiripa ceva între ei doi. După gestul pe care-l face Betul, gândindu-se la nunta ei cu Cemil, mângâindu-se pe abdomen instinctiv, aș deduce că este însărcinată. Singura pentru care lucrurile nu s-au schimbat cu nimic este Dilek, a cărei ură pentru Iffet e neștirbită și care se ceartă mereu cu Ali Ihsan pe această temă.

Nimet își invită colegii, pe Șule, Orkun și Berkay, acasă la Ali Ihsan să vadă niște filme. Orkun se arată foarte încântat de vila lui Ali. În timp ce văd filmele, pe semiîntuneric, Nimet observă că Berkay o ține tandru de mână pe Șule, deși la școală și la cantină îi făcuse ochi dulci și ei. Imediat, vede și Orkun gestul, rămânând surprins.


Cemil este implicat într-o dispută cu patronul grupului de muncitori legat de plata unor drepturi, dispută care se rezolvă favorabil până la urmă. După o vreme Cemil revine acasă la maică-sa, unde apare Nil, dar nu va ști că Cemil a sosit. Apoi el se întâlnește cu Feyyaz și Ersin, le dă înapoi banii împrumutați, după care cere o cheie de la un taxi să lucreze. Ia cheile de la Ersin și pleacă la vila lui Ali Ihsan așteptând, apoi o urmărește pe Iffet peste tot, iar la un moment dat, când era într-o vizită la o galerie de artă, împreună cu Ali și Yasemin, Iffet îl zărește pe Cemil, dispărând după un zid. După acest incident, Cemil merge acasă, își ia din nou rămas bun de la maică-sa, pe care o apucă și durerea de inimă și de cap, și pleacă înapoi pe șantier.

La școală Nimet este prinsă cu o copiuță, la o teză, copiuță care se mai plimbase prin clasă, dar profesoara pe ea o vede copiind. Vine acasă, unde o vizitează Iffet, și începe să plângă. Până la urmă, Iffet se dumirește că sora sa nu plângea neapărat pentru că a fost pedepsită, ci pentru că îl iubește pe Berkay.

Cemil ajunge din nou la locul său de muncă unde într-o noapte, pe un drum îl găsește pe patronul său bătut măr, dar conștient, căzut lângă mașină. Atunci lasă camionul acolo, îl ia pe patron și-l pune în mașină, urcă la volan și pornește către biroul acestuia unde se aflau cei doi bodyguarzi ai săi. După aceea pleacă la baraca unde locuia și vede lumina aprinsă. Crezând că este agresorul patronului, care-i spusese cine l-a bătut, ia un lemn din stiva de lângă ușă și deschide încet. Înăuntru îl aștepta Nil.

Dincolo, acasă la el, Ersin, care avea chei, intră văzând că Feride nu răspunde, și o găsește pe aceasta inconștientă (poate chiar moartă) în pat.
Episodul se termină când Iffet îl sună pe Ali Ihsan, care însă se află într-un birou cu Yasemin și pusese telefonul pe silențios. Văzând că nu-i răspunde, Iffet merge la biroul lui, îl caută și îl găsește când tocmai o mângâia pe mână.

Pentru alte episoade din serialul Iffet, accesați pagina Stele tv.

sursa foto: capturi video de pe youtube