Blues pentru o pisica neagra, nuvele de Boris Vian. Recenzie

Titlu - Blues pentru o pisică neagră, nuvele
Titlul original - Les fourmis/Blues for a black cat and other stories (prima apariție 1949, Franța)
Autor - Boris Vian
Traducerea - Nicolette Tiloi, după ediția din 1997, a Editions Pauvert
Editura - Univers
Preţ - 12 lei, 158 pagini
Anul apariţiei - 2009
ISBN - 978-1-60257-222-5

Boris Vian a devenit deja unul dintre autorii mei preferați. Are un stil foarte special de a scrie, are geniu, te pune să-ți activezi energiile minții, te amuză, te uluiește cu asociațiile lui de idei. Vian a trăit doar 39 de ani. S-a născut în 1920 și a fost pe rând cântăreț de jazz, traducător de romane polițiste americane, libretist, patafizician (patafizică = o știință a soluțiilor imaginare inventată de Alfred Jarry în sec. 19, care ar avea drept obiect de cercetare ceea ce este dincolo de metafizică). Însă în afară de diversele meserii pe care le-a practicat, înainte de a fi în primul rând un romancier, Boris Vian a fost un rebel existențialist, un non-conformist din toate punctele de vedere.

Colecția de nuvele Blues pentru o pisică neagră nu face rabat de la stilul care l-a făcut celebru: un suprarealism care apare din senin, deodată, fără preaviz. În mijlocul unei situații normale de viață încep să se petreacă lucruri stranii, anormale, dar expuse cititorului cu aerul că sunt perfect obișnuite, că sunt lucruri care i se întâmplă oricui, în viața de zi cu zi. Suprarealismul lui Vian se insinuează treptat, totuși într-o manieră imprevizibilă, orchestrată de imaginația autorului, ca și cum ai trece din realitate la vis fără măcar să-ți dai seama că ai depășit pragul dintre lumi. Sub aparența absurdității și a jocului de replici, nuvelele lui Vian te introduc în slăbiciunile omenești cele mai serioase, ori relevă goliciunea spirituală a omului modern acoperită pompos de poleiala civilizației.

Cartea, apărută inițial sub numele de Furnicile (Les fourmis), după prima povestire din colecție, adună personaje stranii: un cântăreț de jazz care-și vinde transpirația ca să poată supraviețui, o pisică neagră cu accent britanic care mixează cocktail-uri și are o dilemă existențială din cauza unui cocoș, un instalator care repară tot ceea ce-i apare în cale, fără discernământ, exasperând locatarii din cauza prețurilor sale mari, sau un soldat care povestește ceea ce vede pe câmpul de luptă deși nu este clar dacă e viu sau o grenadă i-a despărțit capul de trup și sufletul continuă să relateze totul, văzut de sus.

Umorul negru, jocurile de cuvinte, fantezia debordantă și neobișnuită evocă în Blues pentru o pisică neagră apetența lui Vian pentru jazz și pentru viața de noapte pariziană din epoca postbelică, dar și înrolarea autorului în a se opune față de Marele Război și ororile sale. Una dintre povestirile care aparțineau volumului a fost cenzurată ulterior de guvernul francez, tocmai pentru că Vian se declara împotriva oricărui fel de luptă armată, iar Franța purta un război împotriva Algeriei. Nuvelele "Racul", "Peștii morți", "Călătoria la Khonostrov", "Gâsca albastră", "Ceața", "Elevi silitori" și "Șoseaua pustie" - sunt marcate de același flux verbal, întâlniri erotice bizare și situații absurde. Dar parodia sporește doar terorile mascate ale războiului, sărăcia, sănătatea bolnavă și șomajul care găzduiesc protagoniștii bizari ai narațiunilor fictive ale lui Boris Vian.

Mulțumesc editurii Univers pentru oportunitatea de a citi această carte.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Copil singur acasa? Nichiduta iti face legatura cu el.

Uneori anumite circumstanțe nu ne permit să petrecem atât de mult timp cu copilul nostru pe cât am vrea. Iar alteori, pur și simplu suntem nevoiți să-l lăsăm singur acasă și nu știm dacă el este în siguranță sau nu, iar dacă este vorba de un copil mai mic, riscul crește, pentru că nu știm dacă el este pregătit să rămână singur și nesupravegheat. În alte țări legislația nu permite unui copil de până la 12 sau 14 ani să stea singur, dar la noi încă nu este perfectat acest aspect, din punct de vedere legislativ. Așa că, uneori, nu-ți permiți o bonă iar bunica nu este mereu disponibilă să ajute. Iar dacă copilul tău încă nu se poate descurca eficient în caz de urgență, nu știe cum să ceară ajutor la nevoie, sau tu, ca părinte, te simți neliniștit să-l lași singur acasă, ai o soluție de supraveghere ieftină și eficientă: monitorizarea de la distanță.

Cum monitorizăm copiii de la distanță?

Din fericire, în prezent copiilor le place să se joace la calculator și să-și petreacă timpul online, ceea ce înseamnă că nu se expun unor pericole din afară. Este o situație în care, în general, știm zilnic unde sunt copiii noștri, cu cine sunt și ce fac. Problema este că acest subiect nu este acoperit în niciun manualul parental; acel capitol nu a fost încă scris și societatea nu a avut timp să formuleze standarde. Nu știm precis care este vârsta la care copiii noștri pot naviga în siguranță online și din câte am observat, vârsta la care cei mici încep să se descurce la calculator și alte aparate digitale, este din ce în ce mai mică.

Pe de altă parte, copilul e bine să se învețe să stea și singur de mic, să capete încredere în sine, siguranță, să deprindă de timpuriu abilitatea de a învăța prin descoperire. Dar chiar și așa, un copil, cu cât e la o vârstă mai fragedă, cu atât trebuie monitorizat parental, fie și dintr-o cameră alăturată. Nichiduta.ro vine în ajutorul părinților prin a pune la dispoziția celor interesați diverse monitoare, videofoane și interfoane video, care în afară de funcția lor principală, mai pot fi dotate cu termometru de cameră, melodii liniștitoare pentru copil, sistem de monitorizare de noapte pe bază de raze infraroșii. Aceste aparate de monitorizare se pot folosi atât pentru bebeluși cât și pentru copiii de vârstă mică. Ele au dimensiuni reduse, video interfoanele arată așa, nu pun în pericol viața copilului tău prin radiații nocive, pot asigura comunicarea dintre dv. și copil. Mai mult, raza lor de acțiune este de câteva sute de metri, așadar dacă sunteți în grădină, la o cafea cu vecina sau la magazinul de la parterul blocului, încă puteți foarte bine să știți ce face copilul în fiecare secundă.

Pentru zilele când copilul rămâne singur acasă, iar dv. sunteți la serviciu există camere video performanțe cu funcții suplimentare, conectate online, sau aplicații mobile speciale, astfel încât dv. să puteți alerta vecinii sau chiar poliția, dacă vă aflați în imposibilitatea de a ajunge acasă în timp util, în caz de urgență.

În concluzie, a lăsa copilul singur acasă este un pas important pentru un părinte, dar asta nu înseamnă că el va rămâne nesupravegheat. Din fericire, pe Nichiduta.ro găsiți multe soluții de monitorizare la distanță, adaptate pentru fiecare caz în parte, fiecare buget și preferință.

Voi aveți copii? Dacă da, cum îi supravegheați când sunt singuri acasă?

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

5 detalii ESENTIALE de care TREBUIE sa tii cont atunci cand creezi un site!

În societatea actuală, să fii prezent în mediul online reprezintă un adevărat must-have, mai ales dacă deții o afacere aflată în plină expansiune. Indiferent că îți place să scrii și îți dorești să descopere și alții pasiunea ta, ori că ai un magazin fizic, în privința căruia ți-ai propus să obțină mai multă popularitate, cert este că realizarea unui site devine esențială pentru ca tu să îți îndeplinești visul. Este clar că, pentru a pune la punct un site, trebuie să te documentezi temeinic, astfel încât să ai în vedere toate etapele prin intermediul cărora vei reuși să creezi o pagină web menită să atragă cât mai mulți vizitatori.

 Iată cele mai importante 5 lucruri pe care să le ai în vedere:

1.    Informează-te cu privire la firma care să se ocupe de găzduirea site-ului tău, întrucât, odată creat, acesta trebuie să fie disponibil potențialilor vizitatori 24/24. Ca să afli mai multe detalii despre cum poți apela la o firmă de găzduire web, dar și de ce acest lucru este indispensabil unui site bine creat, aici https://www.pidginhost.com/ro/pachete-servere-dedicate/ vei descoperi tot ce trebuie să știi. De asemenea, accesând link-ul următor https://www.pidginhost.com/ro/servere-vps-cloud/ vei fi pus în temă privind prețurile pe care le implică fiecare pachet în parte, astfel încât să te asiguri că faci o alegere potrivită pentru tine.

2.     Scopul tău este acela de a trage un număr cât mai mare de vizitatori pe site-ul tău. Acesta este și motivul pentru care este important să acorzi o atenție deosebită design-ului, pentru a oferi o experiență cât mai plăcută celor care îți vizionează pagina. Design-ul trebuie să fie îngrijit, elegant și funcțional, căci doar în acest fel va atrage vizitatori. Un pont util: acordă atenție tuturor detaliilor, începând cu culorile utilizate și încheind cu scrisul, care trebuie să fie vizibil pe site și organizat în așa manieră încât să rezoneze cu publicul tău.

3.     În structura paginii trebuie să se regăsească butoanele Social Media. Dacă îți doreșți să devii vizibil în online, nu este suficientă crearea unui site. Este important să fii prezent și pe paginile de socializare și, bineînțeles, să te asiguri că cei care îți vizitează website-ul știu faptul că au posibilitatea de a-ți descoperi afacerea inclusiv pe rețelele de socializare.

4.     Asigură-te că site-ul tău poate fi accesat inclusiv de pe mobil ori tabletă. Motivul? Foarte puțini mai sunt cei care deschid laptopul pentru a naviga pe Internet, așa că dacă website-ul tău nu este responsive, rișți să pierzi un număr considerabil de vizitatori. Așadar, ține cont de acest aspect și propune-ți ca site-ul tău să se încarce și pe varianta de mobil.

5.     Indiferent că vrei să creezi un blog ori doar un site de prezentare, este foarte important să aduci conținut proaspăt pe site. Actualizarea constantă a conținutului reprezintă un factor important pentru motoarele de căutare oferindu-ți vizibilitate, așa că nu neglija acest detaliu. Gândește-te la un singur lucru: dacă îți neglijezi afacerea, oamenii vor renunța să mai viziteze pagina, întrucât vor considera că ai renunțat ori că ceea ce propui tu nu prezintă încredere. Și, cu siguranță, nu asta este ceea ce îți dorești.

Ține cont de sfaturi și informează-te înainte de a începe să lucrezi la visul de a deveni prezent în mediul virtual.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Torente, vol. 1, de Marie-Anne Desmarest. Recenzie

Titlu - Torente. Vol.1 - Iubire trădată
Titlul original - Torrents, apărută prima dată în Franța, 1938
Autor - Marie-Anne Desmarest
Traducerea - Teodora Popa Mazilu, după ediția franceză din 1954
Editura - Orizonturi
Preţ - 16 lei, 334 pagini
Anul apariţiei - 2017
ISBN - 978-973-736-372-5
Gen - romantic
Comercializată pe Libris

*** Dacă citiți această recenzie, vă rog votați în chestionarul din dreapta. Vă mulțumesc! ***

Știam despre Torente, de Marie-Anne Desmarest din adolescență, când o mătușă îmi povestea, însuflețită, acțiunea romanului tinereții ei. La vremea aceea nu se mai găsea de mult în librării, pentru că, probabil din prea mult zel, cenzura comunistă nu accepta o poveste de dragoste modernă, poate libertină, și care, colac peste pupăză, se desfășura în Africa, o Africă foarte diferită de imaginile dezolante și eminamente rasiste cu care ne delectau telejurnalele vremii. De altfel și mai târziu, în facultate, m-am lovit de acest aspect, când una dintre profesoarele de la litere ne-a spus că marile romane străine ale secolului XX nu le găsim nici la sala de lectură a bibliotecii, pentru că era periculos să citim despre societatea occidentală și, Doamne ferește!, să ne vină ideea de comparăm societatea socialistă multilateral bla-bla-bla, cu viața normală din vest.

Așadar, când librăria Libris mi-a oferit ocazia de a-i citi cărțile puse cu generozitate la dispoziție, n-am omis nici acest roman, celebru la data apariției ca și acum, apărut la editura Orizonturi în 5 volume.
Marie-Anne Desmarest a fost o scriitoare franceză devenită celebră datorită acestei cărți care a avut un imens succes de public și de critică încă de la început. Ea a mai scris câteva lucrări, și înainte și după Torente, dar nici una din ele n-a cunoscut uriașa faimă a acesteia. A primit premiul Academiei Franceze la vremea respectivă, iar celebritatea cărții dăinuie și astăzi.

De la primele pagini povestea captivează. Primul volum începe cu venirea pe lume a lui Jan, odată cu semnul ceresc - surprinzător pentru noi, care avem o altă interpretare - al apariției unei stele căzătoare. Ingrid Yvarsen naște un băiețel mărișor și puternic, care pare s-o sleiască de puteri pe mama lui. Knut Yvarsen, tatăl, este medic, dar stă neputincios în fața palorii și slăbiciunii soției sale, și așteaptă înfrigurat și tăcut deznodământul. Însă soarta îi hărăzește lui Ingrid încă zile, deși ea nu va apuca să-l vadă pe Jan crescând și maturizându-se. După câțiva ani, când Jan era copil, Ingrid părăsește această lume, lăsându-l pe Knut cu sufletul pustiit. Faptul că avea un prieten de familie alături de el, pe Olaf Lindval, îi aduce un sprijin și o alinare de neprețuit. Olaf și familia lui se mutaseră la Knut cu ceva timp în urmă, iar fiica lor, Sigrid, crește împreună cu Jan. Pentru că sunt atât de apropiați, Olaf și Knut se consideră ca niște frați, iar Jan și Sigrid cresc crezând că sunt verișori.

Timpul trece și cei doi copii merg la aceeași școală, în aceeași clasă. Jan termină liceul și se înscrie să studieze medicina, iar drumurile celor doi par să se despartă, deși între ei s-a stabilit o legătură afectivă foarte profundă, de care nu sunt pe deplin conștienți. Sigrid, pe ale tinereții valuri, se aruncă în brațele altui bărbat, frângându-i inima lui Jan, care după ce devine medic, se însoară cu altă femeie și pleacă în Africa să-și practice meseria. Dar Sigrid nu uită prima iubire și nu poate suporta gândul despărțirii de Jan, așa că, îi va apărea din nou în cale, hotărâtă să-l recâștige cu orice preț.

Romanul Torente este scris în stil clasic, cumva molcom, dar fără descrieri plicticoase și pasaje narative inutile peste care să poți trece. Dialogurile predomină, deși ritmul nu este foarte alert. Cartea se citește ușor, totul e fluid, povestea curge lin și meandrat dezvăluind destinul unei familii: Yvarsen. Poate pentru cititorul tânăr, avid de acțiune, nu este tocmai cea mai indicată carte, dar cine este obișnuit cu stilul clasic, cu o saga a unei familii, cititorul care preferă literatura secolelor trecute mai curând decât autorii de chick-lit, spre exemplu, se va delecta fără doar și poate cu Torente de Marie-Anne Desmarest.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Pentru alte recenzii vă rog accesați pagina Cărți.

A venit vara! Cumpara-i o bicicleta copilului tau!

Când eram puștoaică, ai mei mi-au luat o bicicletă ca să fac mișcare și să-mi dezvolt armonios corpul. Dar acest cadou a venit relativ târziu, pentru că pe atunci bicicletele nu se găseau în modele pentru orice vârstă, ci doar cel mult pentru adolescenți. Copiii puteau merge pe triciclete, și am avut și din aceea chiar înainte de a merge la grădiniță. Însă în ziua de azi există o gamă foarte variată de modele de biciclete pentru copii de toate vârstele, în toate formele și dimensiunile. Unele biciclete sunt mai bune pentru copiii mici, altele sunt mai bune pentru copiii mai înalți. Când vrei să-i cumperi copilului tău o bicicletă, de la dimensiune la frâne, totul are mare importanță.

Ce să cauți atunci când cumperi o bicicletă pentru copii

M-am interesat pentru voi și am găsit că sunt 6 criterii principale care te vor ajuta să alegi bicicleta perfectă pentru fiul sau fiica ta:

1) Mărimea roților - dimensiunea roților este cea mai importantă caracteristică pentru că, dacă o bicicletă este prea mare sau prea mică, va fi dificilă și potențial periculoasă pentru copilul tău. Bicicletele pentru copii sunt clasificate în funcție de diametrul roților. Cele mai multe mărci fac modele de biciclete cu roți de 14 inci (cca 25- 30 cm diametru), și aceastea sunt cele mai potrivite pentru un copil de 4 până la 7 ani, dar există și modele de biciclete cu roți de 20 de inci sau chiar de 24 de inci pentru copii de peste 10-11 ani. Însă și înălțimea și greutatea copilului reprezintă un factor determinant în alegerea modelului potrivit. Pe site-ul bekid.ro găsiți un tabel cu corespondența dintre diametrul roților bicicletei și vârsta copilului.

2) Cadrul și ghidonul - trebuie să fie construite astfel încât copilul să poată ajunge lejer la ghidon stând pe șa, să nu țină mâinile întinse perfect dar nici flexate prea mult. Șaua este bine să se afle la o înălțime medie sau mică față de podea, dar în așa fel încât picioarele să pedaleze comod. Poziția comodă a corpului în timpul mersului pe bicicletă este esențială pentru stabilitatea copilului dv. și pentru siguranța acestuia.
Pe lângă cadru, forma ghidonului poate afecta în mod semnificativ manevrabilitatea unei biciclete. Înălțimea ghidonului, de asemenea, limitează spațiul de manevră al biciclistului, astfel că ghidonul nu trebuie să fie nici prea jos, pentru că în acest fel copilul se apleacă prea mult, și nici prea sus, pentru că pedalatul devine incomod. Poziția ghidonului trebuie ajustată individual.

3) Frânele - trebuie încercată bicicleta în așa fel încât copilul să poată frâna atât cu frâna de mână cât și cu cea de picior. Nu cumpărați o bicicletă cu un sistem nesigur de frânare. Iar dacă este prima bicicletă pe care i-o cumpărați, este mult mai bine ca aceasta să nu frâneze decât cu frâna de mână și mai ales să aibă acele roți mici, suplimentare, atașate roții din spate. Când copilul dv. va învăța să pedaleze și va căpăta experiență, veți putea să-i luați o bicicletă ceva mai performantă.

4) Greutatea - dacă un adult cumpără o bicicletă care are 20% din propria sa greutate, pentru un copil bicicleta va fi pe jumătate greutatea sa și recomandările specialiștilor sunt ca bicicleta pentru copii trebuie să nu fie mai ușoară de 40% din greutatea copilului.

5) Lățimea bicicletei - Poziția corpului copilului pe bicicletă joacă un rol important în cât de bine va putea merge cu bicicleta. Ca și autoturismele, bicicletele cu un centru de greutate ridicat și un ampatament scurt (= distanța de la o roată la alta) își vor pierde echilibrul și vor cădea mai ușor. Atunci când sunt proiectate corect, bicicletele cu ampatament mai lung oferă mai multă stabilitate și control pentru biciclist. Poziționarea ghidonului de asemenea contribuie la manevrabilitatea generală a bicicletei și la confortul micului biciclist.

6) Prețul - în cele din urmă, prețul va dicta decizia dvs. finală. Bicicletele mai scumpe sunt mai performante dar dv. veți cumpăra cea mai bună bicicletă pe care vi-o puteți permite. Nu vă descurajați dacă nu vă puteți permite bicicletele de top de pe acest site, dar, de asemenea, aveți răbdare cu copilul dvs. atunci când îl învățați să meargă pe o bicicletă mai puțin performantă decât cea ideală.

Care bicicletă este cea mai bună pentru copilul tău? Aceea care întrunește toate condițiile principale de siguranță, model adaptat vârstei copilului și de preț, încadrându-se în bugetul pe care îl poți aloca unui asemenea cadou plăcut, util și sănătos în același timp.
Acum că știți ce să căutați, îndreptați-vă spre site-ul bekid.ro unde gășiți o gamă foarte variată de biciclete pentru copii de toate vârstele. Dacă vă decideți asupra unui model și doriți informații suplimentare, îi puteți contacta la tel:0376448029, pe adresa de email comenzi[@]bekid.ro, sau pe pagina lor de facebook.

Acum, că a venit vara, i-ai cumpăra o bicicletă copilului tău?


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Camera 309 episoadele 56-65 turcesti rezumat

După multe eforturi, Onur reușește să se întâlnească cu Lale și cu femeia care zice că este mătușa ei. Songul nu se simte în largul ei când aude despre asta. Mătușa promite să facă tot ceea ce n-a făcut atâția ani, chipurile regretând timpul petrecut departe de Lale. Toată lumea este reticentă și prudentă cu acțiunile lor față de mătușa, în afară de Nergis. Când Betul află despre această femeie, vrea neapărat să se împrietenească cu ea.

Pe de altă parte, toată lumea, cu excepția lui Songül, se distrează. Șadi și Fikret se interesează de mătușa lui Lale. Șamet și Kurtuluș plănuiesc să-și înceapă activitatea - deschid un restaurant și le merge bine. Filiz este îngrijorată de comportamentul lui Erol și îi cere lui Onur ajutor și el este de acord. Lale îi spune lui Onur că poate să-l ajute ca asistent.

La firmă lucrează o noul asistent care se descurcă atât de bine încât Filiz simte nevoia s-o avertizeze pe Lale. Deși ea are totală încredere în Onur, sfătuită și de mătușa ei, se duce la birou să-i facă o vizită. Când vede cam ce poate noul asistent, Erol, se decide imediat să-și ia și ea un job la companie. Lale începe să lucreze, dar la început ruinează totul, dar apoi muncește din greu și reușește. Mătușa lui Lale este deconspirată și e invitată să plece din casa lor.

Onur și Lale se gândesc să mai facă un copil, dar Emir nu-i lasă să se simtă liberi. În consecință, cei doi soți decid să mai amâne momentul conceperii unui al doilea copil și vor să-și petreacă timpul cu Emir. Pe de altă parte, Nilufer și Kurtulus se gândesc și ei să-i facă un frățior lui Gulsah, având norocul să conceapă gemeni. Songul și Hulya ajung într-un punct delicat și se ceartă. Betul profită de ocazie și din nou țese o intrigă ca să-i despartă pe Lale și Onur. Pe de altă parte Erol muncește eficient, iar Onur este surprins și fericit să-l vadă cum lucrează așa. Onur își planifică o călătorie pentru a-și petrece timpul împreună. Hülya începe acum să stea cu părinții lui Onur și îl joacă emoțional pe Fikret pentru bani.

Erol știe că Ozge se întoarce și o cheamă pe mama sa ca să continue planul pe care l-au făcut inițial. Kurtuluș și Samet sunt surprinși să nu vadă pe nimeni în restaurant, astfel încât toată lumea din familie îi ajută. Betül merge în casa lui Özge și se întoarce fericit. Onur află despre bani, așa că îl întreabă pe tatăl său, iar Fikret spune că erau pentru prietenul lui. Onur și Lale își planifică o călătorie. Betül o șantajează Hulya care refuză să se implice. Lale leșină și toată familia crede că este însărcinată.

Lale este într-adevăr însărcinată și caută o ocazie potrivită să-l anunțe pe Onur, considerând că momentul cel mai bun ar fi de ziua lui. Onur, la rândul lui, vrea să dea o petrecere. Între timp Betul vrea s-o șantajeze pe mătușa ca s-o atragă de partea ei. Hulya îl convinge pe fratele ei că a venit vremea să se devoaleze. Lale nu este conștientă că va avea parte de cea mai importantă confruntare din viața ei, în timp ce Onur este bulversat de vestea care vine ca un trăsnet de ziua lui: aceea că are o fiică, mare deja. Pelinsu este satisfăcută de rezultatul intrigilor sale.

Yîldîrîm se îmbolnăvește și cu toții se panicheaza iar Lale se consideră vinovată. Fetele și Songul au grijă de el, situația determinându-i să se apropie reciproc. Însă, în realitate, Yildirim se preface bolnav, iar când o va vedea pe Songul că începe să devină apropiată de Harun, se enervează și se însănătoșește brusc, gelos fiind.

Filiz și Erol se mută din casa lor la Onur și Lale. Onur nu știe cum să-i explice soției sale adevărul despre Duru, când le vede pe Lale și Ozge împreună. Totuși lui îi este din ce în ce mai greu să recunoască adevărul, pe măsură ce zilele, trec. La un moment dat, Lale găsește un colier uitat de Duru la spital, și îl pune la gât. Onur nu știe cum să facă în așa fel încât colierul să ajungă la proprietara sa.

Yildirim află că Onur are o fată și discută cu el despre această situație, apoi amândoi hotărăsc că e mai bine să-i spună lui Songul despre asta. Până la urmă Lale trebuie să afle adevărul și este șocată când aude cine este Duru. Complet bulversată de situație, se întoarce acasă la mama ei, care o susține. Onur este și el devastat și caută modalități de împăcare. Kurtuluș și Yildirim îi sunt alături.

Dacă va reuși Onur în demersul sau veți afla urmărind ultimul episod din serialul Camera 309.

Acest rezumat cuprinde cca 25 de ore de serial fără reclame.

*SFÂRȘITUL   SERIALULUI*


Lista rezumatelor acestui serial se află pe pagina Camera 309 prezentare.



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Nu trebuie sa fii bogat ca sa calatoresti

Una dintre marile mele pasiuni e să călătoresc, însă toată lumea este de acord că am un hobby costisitor. De multe ori îmi doresc să pot merge cu vreo colegă de serviciu, sau vreo prietenă însă mereu aud același și același lucru: nu am bani pentru așa ceva, mi-aș dori, dar... nu-mi permit. Atunci mă simt destul de neplăcut, pentru că nu am dat de nicio comoară în fundul grădinii, nu sunt bogată decât sufletește, și, totuși, reușesc să călătoresc an de an. Firește, există niște lucruri pe care mi le autoimpun, astfel încât să pot face rost de banii necesari. Iar odată, chiar am apelat la un împrumut pentru că mi se oferea o ocazie pe care n-am vrut s-o ratez, aceea de a vedea Brazilia în timpul carnavalului, și care nu cred că ar mai fi apărut a doua oară în viață.

Însă eu îmi stabilesc mai întâi prioritățile, și după ce-mi plătesc taxele și pun deoparte banii de hrană (ca să trăiesc trebuie să am un acoperiș deasupra capului și să mănânc), pe locul următor vin călătoriile. Iar banii de excursii în străinătate îi economisesc așa:

- în primul rând nu cumpăr ceva ce nu am nevoie. Am auzit deseori pe lângă mine oameni care merg la cumpărături și iau câte ceva care după aceea nu folosesc și în felul ăsta se duc mulți bani lunar pe apa sâmbetei.
- în al doilea rând, nu sunt topită după haine de firmă, ultima modă, telefoane ori tablete de ultima generație, și altele de același gen. Așa am fost obișnuită, nu simt nimic în fața unui paralelipiped de plastic cu zeci de funcții, ecran tactil și care-ți scoate sute bune de lei din buzunar când îl iei. Și nu mă interesează să am și eu ceva ce are vecina, prietena, colega. Ce-i drept, fac parte din generația aia în care fiecare vrea să fie diferit de ceilalți.
- nu arunc mâncare, pentru că nu gătesc decât atât cât ne trebuie în casă. Și da, nu cheltui pe restaurante și catering, ci gătesc. Aici se economisesc o grămadă de bani, și dacă nu mă credeți, nu aveți decât să încercați o lună de zile să gățiți și să nu dați banii pe restaurante. Vă asigur că economia va fi consistentă!

Așadar, nu trebuie să fii bogat ca să călătorești, trebuie doar să știi de unde iei banii de călătorii, iar pentru început nici nu ai nevoie de foarte mulți bani. Poți începe cu excursiile ieftine, asta înseamnă să vizitezi Bulgaria, Grecia, Turcia. Eu optez pentru o excursie cu o agenție de turism, dar dacă ție nu-ți place să ai programul prestabilit, poți alege o pensiune ieftină sau un hotel decent unde să stai pe durata vacanței tale, dar fă rezervare din timp pe booking. De asemenea, există variante ieftine de transport: avioane low-cost, autocare de linie, particulari care-și închiriază locurile din mașină. Odată ajuns în țara dorită, poți face autostopul, în multe țări șoferii de ocazie nu primesc bani pentru așa ceva, asta e valabil numai la noi.
Mâncarea poate fi procurată parțial din țară (produse care rezistă câteva zile - cașcaval, conserve, salamuri uscate), de la supermarketurile locale, pentru că vei descoperi că multe produse sunt mai ieftine decât la noi, sau poți căuta restaurante la prețuri mici pe site-urile de călătorii.

Dacă ești tânăr, poți alege să te înscrii într-un program au-pair, ori să lucrezi vara în țara vizată de tine ca barman, chelner, instructor de înot, poți lucra la un casino sau pe un vas de croazieră. În felul ăsta îmbini munca și plăcerea de a călători și a vedea locuri noi. De asemenea, dacă ai o pasiune precum fotografia, profită de pe urma acesteia și fă poze turiștilor, contra cost. Ca student, înscrie-te în programe de tip Erasmus și vei fi plătit să vezi o altă țară, ca să zic așa :)

După cum vezi, nu trebuie să fii bogat ca să călătorești. Cum ziceam și la început, la o adică, poți lua în calcul și varianta unui împrumut, dacă excursia respectivă merită toată atenția ta. Însă până acolo, sunt convinsă că mai sunt multe alte metode de a face rost de bani pentru călătorii, fără să fii neapărat bogat.

Tu ce crezi? Care metodă de a economisi pentru călătorii îți este potrivită?

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Somnul de veci, de Raymond Chandler. Recenzie

Titlu - Somnul de veci
Titlul original - The big sleep (apărută prima dată în SUA, 1939)
Autor - Raymond Chandler
Traducerea - Virgil Stanciu
Editura - Nemira
Preţ - 15 lei, 240 pagini
Anul apariţiei - 2011, prima ediție, 2014 ediția a doua
ISBN - 978-606-579-911-0
Gen - polițist
Comercializată pe Libris

De multă vreme voiam să citesc ceva de Raymond Chandler. Mai precis, de când eram puștoaică și, în vacanțele de vară, devoram literalmente cărțile polițiste din biblioteca mea și de prin vecini. Citisem despre Raymond Chandler într-o prefață la o altă carte, de un autor la fel de celebru și contemporan cu el, Dashiell Hammett, dar pe vremurile acelea, cărțile polițiste străine începuseră să se găsească din ce în ce mai greu, numele des întâlnit pe tarabe fiind al lui Haralamb Zincă și al său agent B-39. Nu că era ceva rău, dimpotrivă, chiar am de gând să recitesc cărțile lui Zincă, dar Chandler era pentru mine așa, cumva intangibil, pentru că nu știu cum s-a făcut, dar nu găsisem pe la cunoscuți nicio carte de-a lui.

Acum, când librăria online Libris mi-a oferit ocazia să citesc ce vreau, am și pus-o pe listă printre primele. Somnul de veci este prima carte din seria celor în care detectivul Phillip Marlowe este solicitat să rezolve un caz complicat. Phillip este chemat acasă la un bătrân extrem de bogat, generalul Sternwood, care îi cere să se întâlnească cu un anticar, Arthur Geiger, și să ajungă la o înțelegere pentru a o șantaja pe Carmen, fiica lui cea mică. Intriga e țesută inteligent, iar în ea sunt implicați și Vivian, fata cea mare a lui Sternwood, și Rusty, soțul ei dispărut și ulterior găsit împușcat. Poate că la prima vedere totul pare un roman polițist clasic și nimic mai mult. Însă Somnul de veci e un roman trepidant, alert, cu o acțiune dezvoltată abil pe multiple planuri, care se pretează oricând la a fi citită, ecranizată, dată mai departe.

Când crezi că ai prins firul poveștii și că deja ți-ai dat seama cine și ce face, Raymond Chandler te surprinde și îți arată că răsturnările de situații și loviturile de teatru te țin cu sufletul la gură și că n-ai reușit să ghicești cine este criminalul. Așa că, mai încearcă o dată :) Povestea se desfășoară alert până la sfârșit, iar Phillip Marlowe e pus în diverse situații, uneori limită, alteori se învârte în cerc, până când descoperă că, la un moment dat, cineva a mințit și el a urmat niște piste false.

Pentru împătimiții genului și iubitorilor de date exacte, mă simt datoare să spun că Chandler a construit acest roman, ca și altele, pe scheletul a două dintre povestirile sale publicate anterior. Subiectul principal fiind asemănător, el a combinat acțiunea din "Killer in the Rain"/Ucigașul în ploaie (publicată în 1935) și "The Curtain"/Cortina (publicată în 1936). Într-o măsură mult mai mică el a luat și elemente din alte două povestiri pe care le-a inclus în romanul Somnul de veci. În acest context, este de înțeles de ce, uneori, cititorul rămâne cu semne de întrebare niciodată rezolvate. Cu alte cuvinte, cine l-a omorât pe șofer? E întrebarea romanului de față, care rămâne fără răspuns chiar și după ce crimă principală a cărții și-a găsit deslușire.

Bogat în atmosferă și personaje, Somnul de veci este o introducere de neuitat la opera lui Chandler. Marlowe, detectivul de modă veche, cu experiență de viață, sarcastic și cinic, dar devotat unui profund sentiment al onoarei și unui set de principii adânc înrădăcinate, este un erou literar unic în cărțile americane. Cu siguranță voi mai citi aventurile sale și în alte romane semnate de Raymond Chandler.

Recomand romanul celor care nu se feresc de cărțile polițiste scrise în stilul clasic american al perioadei interbelice. Somnul de veci e atât o carte de vacanță cât și una de fiecare zi, una din acele rare cărți care te obligă să gândești, să pui cap la cap elemente dispersate, să încerci să rezolvi o șaradă odată cu eroul sau chiar înaintea lui. Iar dacă într-adevăr nu aveți atâta răbdare, există două ecranizări ale acestei cărți, însă eu zic că e păcat să nu gustați din plin acțiunea complexă, care nu poate fi redată integral în niciun film omonim, fie el cu Humphrey Bogart sau nu.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Incearca Livecom. Ficatul tau iti va multumi.

Acum o lună de zile primeam un premiu în valoare de 100 de lei de la ayurmed.ro în urma unei campanii de testare Brander. Printre alte remedii ayurvedice, mi-am ales și siropul LIVECOM, supliment alimentarcare susține și îmbunătățește funcțiile ficatului. Nu aveam de la el cine știe ce așteptări, fiind oarecum obișnuită cu produsele de acest gen, care sunt eficiente până la un punct. De exemplu, unul dintre cele mai cunoscute, dar pe care n-am să-l numesc aici, are drept efect secundar creșterea poftei de mâncare. Lucru care în cazul meu, este exact ceva ce nu-mi doresc deloc.

Eu am de când mă știu o anumită sensibilitate în zona ficatului și am fost diagnosticată din tinerețe cu bilă leneșă și colecist cudat (adică fierea este ușor răsucită). Acest lucru duce la un tranzit intestinal greoi, la o digestie lentă și, punctual, la acumularea de nisip în fiere și formarea de calculi. Iar acum doi ani, în vara lui 2016, după ce am revenit din concediu, am observat că am o durere permanentă în partea dreaptă, care se accentuează când mănânc alimente acide (ciorbă, fructe acrișoare, brânzeturi). La început am pus totul pe seama unei vechi gastrite, dar în scurt timp mi-am dat seama că ficatul și bila reacționează așa. La sfatul medicului de familie am luat diverse medicamente și remedii, dar cum am spus deja, efectul era completat de o creștere semnificativă a apetitului. Am renunțat la acele remedii și am încercat să elimin din alimentație ceea ce nu-mi priește, însă durerile din partea dreapta reveneau, uneori după banala cafea de dimineață.

Acum o lună de zile am comandat suplimentul alimentar sub formă de sirop LIVECOM de la ayurmed.ro și am început să iau remediul conform prescripțiilor, în doza maximă, adică două lingurițe de trei ori pe zi înainte de mese cu jumătate de oră. Din a doua zi de tratament tranzitul meu intestinal s-a îmbunătățit subit, în așa fel încât a trebuit să reglez cantitatea de sirop pe care o luam, ca să ajung la nivelul optim pentru mine. Am ajuns la două doze, dimineața și seara. Înțepăturile din dreapta au dispărut la fel de rapid și nu le mai am nici acum.

Zilele astea am făcut o a treia comandă de supliment alimentar Livecom, pentru că vreau să fac un tratament complet de 3 luni. Însă de data asta am luat pastile. Remediul ayurvedic Livecom se găsește în 3 variante: sirop fără zahăr, sirop cu zahăr și pastile. Eu prefer să le comand online, dar puteți să le scrieți celor de la ayurmed.ro să vă dea lista cu Plafarele din orașul vostru care comercializează produsele lor. Prețul este foarte atractiv, cca 10-15 lei sticla sau flaconul, depinde ce anume doriți. Până acum, mie o sticlă de sirop mi-a ajuns cam 8 zile, la 4 lingurițe pe zi, dar uneori nu folosesc lingurița, ci iau o gură de sirop direct din sticluță. Dacă luați strict dozat, 100 ml ar trebui să ajungă 10 zile.

Așadar vă recomand să încercați măcar și acest produs din plante. Pentru mine funcționează mult mai bine decât alte medicamente și rămân la tratamentul cu LIVECOM pentru ficatul meu.

Eu mă bucur că am reușit să-mi găsesc remediul pentru ficat și nu-mi rămâne decât să vă urez multă sănătate, iar dacă ați folosit și voi Livecom, vă aștept să împărtășim impresii în comentarii.


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Detectivii salbatici de Roberto Bolano. Recenzie - partea a II-a

Titlu - Detectivii sălbatici, vol. II, partea a doua - Detectivii sălbatici
Titlul original - Los Detectives Salvajes (publicată în 1998)
Autor - Roberto Bolaño (Chile)
Traducerea - Dan Munteanu Colan
Editura - Univers
Colecția - serie de autor
Preţ - 80 lei, ambele volume
Anul apariţiei - 2017
ISBN - 978-973-34-1009-6

*** Vă rog votați în chestionarul din dreapta. Vă mulțumesc! ***

Cum spuneam și în recenzia făcută primului volum din romanul Detectivii sălbatici de Roberto Bolano, autorul este în primul rând un excelent povestitor. Partea a doua a romanului, care se găsește inclusă în volumul 2 și are același titlu cu cartea, vine cu o foarte consistentă narațiune a mai multor personaje, care vorbesc despre poeții Ulises Lima și Arturo Belano. În recenziile străine pe care le-am citit despre acest roman se vorbește la unanim despre niște interviuri. Cu tot respectul pentru recenzorii respectivi, eu nu am văzut așa ceva, am văzut capitole pline de povestiri despre ce mai fac cei doi poeți reali-visceraliști și incursiunea lor prin Europa, în următorii douăzeci de ani. Poate n-am înțeles eu despre ce era vorba, de aceea am pus și poze cu pagini de carte de la începutul capitolelor, ca să vă lămuriți singuri.

Cam 50 de persoane povestesc despre Ulises Lima și Arturo Belano în diverse conjuncturi și îi creionează prin prisma propriilor judecăți. Însă pentru că stilul narativ este același, acest lucru nu deranjează, nici nu simți că totul este spus de personaje diferite, ci ai senzația că autorul lor e același, poate chiar același Garcia Madero de care, de fapt, în partea a doua a romanului ne despărțim. Însă Garcia va reapărea în ultima parte.

Dacă discursul narativ continuu, neîntrerupt de dialoguri, cumva asemănător cu scriitura lui James Joyce, vi se pare plicticos, ei bine, tocmai ăsta este punctul forte al lui Bolano și în stilul acesta constă toată frumusețea cărții. Partea aceasta conturează personalitățile celor doi poeți, le arată minusurile și plusurile, căutarea, călătoria, peripețiile (de exemplu Arturo ajunge și la închisoare pentru scurt timp, în Israel), dar niciodată romanul nu este scris din perspectiva lor, a personajelor principale. Niciodată nu știm ce gândesc cei doi, de ce acționează într-un anume fel.

Bolano spune despre această carte că este un fel de scrisoare de adio de la generația din care face parte, cea a anilor '50, a acelora care s-au sacrificat în tinerețe, la propriu sau la figurat, pentru o cauză. Așadar, cartea nu se vrea o privire nostalgică în trecut, autorul vorbește despre idealurile socialiste, despre propria sa tinerețe, când a reușit să supraviețuiască lui Allende, care a fost înlăturat de Pinochet, cu ajutorul CIA. În romanul Detectivii sălbatici Roberto Bolano nu se referă direct la aceste evenimente, dar personajele trăiesc aceleași lucruri pe care le-a trăit el și scapă de niște urmăritori violenți exact la fel cum a scăpat el de Pinochet, din întâmplare.

Poate că Detectivii sălbatici nu e o carte pe care s-o citești pe nerăsuflate, cu toate că firul molcom al narațiunii te poartă lin și te duce acolo unde vrea, și chiar te atrage, făcându-te să-ți dorești mai mult, ca și cum ai gusta dintr-un desert delicios din care tot mai vrei. Lectura este plăcută, lină, de multe ori amuzantă, cu un umor fin, un fel de haz de necaz, cu un limbaj ca-n viață, fără menajamente în funcție de situație. Însă dacă la unii autori licențele de limbaj scârțâie în urechi, lui Bolano îi ies minunat de bine, parcă sunt de acolo, parcă nici nu ar fi putut să scrie altfel pasajele respective.

Recomand cartea cititorului avid de o lectură bogată în imagini și sensuri. Celui care vrea mai mult de la un roman decât acțiune, intrigă alertă și personaje clișeistice. Celui care poate să se delecteze cu lectura, să suspende timpul, să atingă ușa de lumină pe care i-o arată Bolano și să pătrundă prin ea în universul lui.

Mulțumesc editurii Univers pentru lectura acestei cărți. Detectivii sălbatici poate fi cumpărată direct de pe site-ul editurii, sau de la librăriile partenere.


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Adam si Eva, de Liviu Rebreanu. Recenzie

Titlu - Adam și Eva
Autor - Liviu Rebreanu (romanul a apărut prima dată în 1925)
Editura - Agora
Preț - 13,50 lei, 207 pagini
Anul apariţiei - 2011
ISBN -
Gen - romantic, ficțiune, spiritualitate
Comercializată pe Libris

Romanul Adam și Eva ar fi rămas pentru mine nedescoperit dacă nu aveam în liceu un profesor de română în ultimii săi ani de profesie, care nu avea nimic de pierdut dacă ne mai spunea la clasă și altceva decât prevedea programa școlară și recomandările venite de sus. Așa că dânsul, după ce ne-a povestit despre viața lui Liviu Rebreanu, ne-a spus în treacăt că, în afară de cele două romane canonice pe care aveam să le studiem, autorul a mai scris Adam și Eva și Jar, dar a adăugat că acestea două nu se ridică, stilistic vorbind și din punctul de vedere al clarității personajelor la înălțimea primelor două.

*** Vă rog votați în chestionarul din lateral-dreapta. Vă mulțumesc! ***

Știind de la profesorul meu că Adam și Eva trata tema reîncarnării, cu toate că nu aveam acces la nici o sursă despre spiritualitatea indiană, eram foarte atrasă de tot ceea ce suna interzis în acele vremuri. Așadar, în pauză m-am și dus la biblioteca liceului să cer Adam și Eva. Bibliotecara s-a uitat chiorâș la mine, dar mi-a împrumutat cartea. Pentru eleva care eram atunci, romanul acesta, inedit prin abordarea sa, a reprezentat o delectare literară și spirituală. Acum, l-am recitit cu aceeași plăcere și nu l-am găsit știrbit în niciun fel, mai ales că autorul era la a treia sa publicație, romanele Ion și Pădurea spânzuraților fiind primele sale scrieri.

Adam și Eva se citește ușor, mai ales de către cititorul familiarizat cu esoterismul și cu preceptele filosofiilor orientale. Acțiunea sa constă din ilustrarea unor mituri în special indiene, privind reîncarnarea: spiritul, în drumul său către eliberarea de samsara, de greșelile inerente vieții pe planul material, se încarnează de șapte ori până să ajungă în Nirvana. Pe parcursul acestor șapte vieți, cuplul arhetipal (androginul), separat înainte de facerea lumii în bărbat și femeie, se tot caută prin vieți până când ajung să se contopească într-o iubire totală, trup și suflet. Doar în ultima viață este posibil acest lucru, și atunci cele două spirite care au reușit să fie din nou unul singur din toate punctele de vedere, se vor duce în Nirvana și se vor fi eliberat de karmă.

Astfel, Rebreanu a construit romanul pe scheletul a șapte capitole cuprinzând cele șapte vieți ale eroului principal, care se încarnează pe rând în Mahavira - păstor în India vedică, Unamonu - guvernator în Egiptul antic, Gungunum - scrib în Babilon, Axius - luptător roman din timpul Împăratului Tiberiu, Adeodatus - călugăr în Germania medievală, Gaston - medic pe vremea Revoluției franceze și Toma Novac, profesor universitar la București. Romanul este scris din perspectiva acestor personaje masculine, bine dezvoltate, ale căror gânduri, fapte și sentimente sunt descrise minuțios.

Acest bărbat își găsește de fiecare dată sufletul geamăn în persoana unei femei, fie ea Navamalika, Isit, Hamma, Servilla, Maria, Yvonne, sau Ileana, dar, cu toată atracția ireprimabilă dintre ei pe parcursul primelor șase vieți, din diferite motive, nu ajung să se împreuneze fizic. Ori fac parte din pături sociale incompatibile și rangul unuia îl împiedică să ajungă cu adevărat la iubirea vieții lui, ori este vorba de un legământ de castitate (ca în cazul călugărului Adeodatus, care crede că ar face un sacrilegiu să-și dea frâu liber simțămintelor, deoarece el o iubește pe Fecioara Maria, și orice alt sentiment consideră că vine de la diavol), ori alte obstacole stau în calea celor două suflete gemene care nu se pot contopi din toate punctele de vedere, pentru că nu s-a împlinit încă ciclul samsarei celor șapte vieți.

Însă în ultima viață, Ileana, deși căsătorită, comite adulter pentru că se îndrăgostește foarte intens de Toma. Astfel, cei doi călători prin timp se reunesc și refac androginul inițial. Iar Toma ajunge să-și vadă toate cele șapte vieți pe parcursul celor câteva minute care-l despart de moartea finală și de trecerea în absolut. De aceea Rebreanu scrie romanul numai din perspectiva lui Toma Novac, aflat la granița dintre viață și moarte, care își revede toată trecerea lui prin materie din antichitate până în ultima clipă a vieții pe Pământ.

În fiecare capitol, denumit după numele femeilor iubite de Toma pe parcursul celor șapte vieți, autorul creionează atent fundalul social și istoric în care evoluează personajele, reușind să ilustreze până la detalii fine locuri și evenimente pe care noi le cunoaștem doar din cărțile de istorie. Recomand romanul Adam și Eva, comercializat și de Libris.ro, iubitorilor de cărți clasice, de dragoste, și celor care cochetează, fără prejudecăți, cu spiritualitatea lumii în ansamblul ei.

Mulțumesc librăriei online Libris pentru oportunitatea de a (re)citi această carte.



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!