Cand (ma) ratacesc prin lume

Palatul Dolmabahce, Istanbul

Îmi promisesem mie însămi să nu merg niciodată în concediu cu Christian Tour. Știam de la niște rude care au fost de câteva ori cu ei că hotelurile sunt relativ proaste și, cel puțin una dintre verișoarele mele, a obținut sume consistente înapoi din banii de excursii aducând probe în acest sens. Așa că în mintea mea s-a format un fel de scut energetic, ca să zic așa, împotriva Christian Tour. Să ne înțelegem, ceea ce se vizitează e la fel de frumos mereu, dar pe mine mă interesează și confortul în care stau, atitudinea ghizilor sau oamenii cu care interacționez în concediu. Iar de data asta am mers în Turcia cu CT fără să vreau, pentru că am luat un pachet prin Bavaria Tour, care, de fapt, doar distribuia circuitul celor de la Christian.

Acest lucru l-am aflat în autocar, cam la câteva ore după plecare. Starea de bine mi-a dispărut brusc și au început să mă inunde oarece temeri și presimțiri. Și am avut dreptate. În primele două zile s-a iscat scandal din cauza ghidului (dl. M. Popescu) care era zgârcit la vorbe și ne prezenta doar obiectivele turistice, fără să menționeze nimic despre cele pe lângă care treceam pe drum: forme de relief, orașe, localități, monumente, etc. În sfârșit, apele tulburi s-au limpezit, deși domnul Marian a rămas același tip zgârcit la vorbe ghidărești.

Moscheea Suleymaniye

După ce am experimentat la granița bulgaro-turcă lucruri de mult uitate, precum controlul amănunțit al valizelor, expuse pe o bandă unde eram rugați, unii dintre noi, să desfacem fermoarul, am pornit către Istanbul unde am ajuns pe seară. Aveam cazare la hotelul Yuksel din cartierul Fatih, aproape de bulevardul Laleli. Ghidul nu știa - sau știa??!! - că pentru seara aceea nu erau camere pentru toată lumea acolo și ultimii cca 10-12 turiști rămași trebuia să mergem pe jos la alt hotel, "la 50 de metri" distanță, după spusele dlui Marian. Recepționerul turc de la Yuksel, care vorbea binișor românește, Bilal, l-a atenționat pe ghid să spună exact distanța (care s-a dovedit a fi cam de vreun km), dar dânsul nu ne-a comunicat nici măcar numele acelui al doilea loc de cazare. Așa, am plecat cu acel grupuleț pe urmele ghidului care avea o viteză de invidiat pentru anii dânsului.

La o traversare, din aceea nesemaforizată în care fiecare trece strada când poate și cum poate printre mașini, un autocar și câțiva motocicliști furioși m-au făcut să stau pe loc, așa încât am pierdut din vedere grupul când am ajuns pe partea cealaltă a străzii, la un colț de după care nu am mai văzut pe nimeni dintre turiștii români. Am mers eu înainte, apoi m-am gândit că era mai bine să mă întorc la Yuksel.

La Băile Cleopatrei, Pamukkale

Eram a doua oară la Istanbul, tot în cartierul Fatih, și mă rătăceam iar, ca și cum o karmă neștiută își împlinea destinul și mă trăgea prin inima marelui oraș. M-am învârtit eu cât m-am învârtit, am găsit doi taximetriști care mai bine rupeau românește decât engleză, dar care nu m-au lămurit unde era hotelul Yuksel. Bine, că intrasem în panică și inventasem numele de hotel Isarlîk, înainte să-mi amintesc că numele era Yuksel. Oamenii căutau pe net, dar degeaba, că Isarlîk-ul meu, nu exista. Apoi am luat iar străduțele la pas și mi se părea că unii bărbați salivau realmente după valiza mea ori după poșeta cu banii, cardurile și pașaportul meu. Eram cu ambele mâini pe ele, că asta ar mai fi lipsit, să mă jefuiască vreun turcalete de neam prost! Totuși cred că m-au văzut mai europeană și s-au abținut să treacă la fapte, dar mă apuca tremuriciul văzând cum mai întâi ochii lor, apoi corpurile leneșe sprijinite de tejghele de bar (ori eu așa le-am văzut), urmau traiectoria descrisă de mine prin cartier. Nu m-am dat bătută și am intrat într-un hotel mai select, SIM. Am cerut acolo ajutor în engleză, și din fericire l-am obținut oarecum.

Dar n-am ajuns decât la un colț de stradă pe care l-am recunoscut, însă mai mult nu știam. Yuksel era drept înainte, la vreo 10 minute de mers pe jos, dar eu nu mai știam încotro s-o apuc. Și, la fel ca în serialele turcești, s-a întâmplat o minune a sorții. Bilal, recepționerul vorbitor de română, mă căuta. Teoretic, era imposibil să mă găsească, pentru că nu știa pe cine caută, de fapt, și pentru că amândoi ne plimbam prin zonă aiurea. Dar el m-a văzut și m-a strigat "doamna, doamna!" Am răsuflat ușurați amândoi, că Allah, sau cine vreți voi, ne-a făcut să ne găsim. Că altfel, chiar nu mai știam ce să fac decât să întreb de o stație de poliție. Bilal m-a dus la al doilea hotel (se numea Art), Bilal mi-a luat a doua zi bagajul și a avut grijă de el la Yuksel până ne-am întors de la vizitat Istanbulul și apoi m-a îndrumat către un magazin alimentar din imediata apropiere să cumpăr apă și ceva pentru cină, spunându-mi răspicat să nu mă depărtez de hotel mai mult de 50-100 de metri :) Am vrut să-l răsplătesc cu un bacșiș a doua zi, la plecare, dar el ieșise din tură. 

• Așa că, nu-mi rămâne decât să-ți mulțumesc aici, public, dragă Bilal de la hotel Yuksel, pentru că m-ai căutat și m-ai găsit, în mareea umană numită Istanbul.

Dar să revin la hotelul Art. Acolo am aflat că eram cazată la partaj cu o doamnă în vârstă, cu care până la urmă nu am reușit să mă înțeleg. Acum, când tastez, sunt la jumătatea concediului, mă aflu în Marmaris și plătesc în plus ca să stau singură într-o dublă. La hotelul Art din Istanbul am avut o cameră foarte mică, o baie la fel de înghesuită și nimic în frigiderul din dotare în afară de apă. A doua seară ne-am mutat la Yuksel, unde confortul era evident. Camere normale, cu toate facilitățile unui hotel de 4 stele. Dar asta nu înseamnă că în tot concediul am avut parte de cazări bune. De exemplu, acum, la Club Hotel Chicago din Marmaris, cearșafurile nu sunt călcate, prosoapele sunt rupte sau murdare - mi-am ales unul mai bun din 4 - nu am frigider și nici fierbător, ceaiuri și cafea la discreție. Nici apă nu era, dar ce vorbesc eu, nici pahar la baie nu am, folosesc paharele de plastic de la iaurtul pe care-l beau zilnic, cumpărat de la market. Și hotelul e cotat la 4 stele.

Baloane cu heliu gata de zbor - Goreme, Cappadocia

Cel mai bine până acum am stat în Konya, la Ozkaymak Hotel, un hotel de 5 stele adevărate, în schimb în Antalia iarăși am avut o cazare slabă, la Bilgehan, unde totul era vraiște, nu erau prosoape în camere, cartelele se demagnetizau imediat, iar masa o serveam la ultimul etaj, supra-aglomerând cele două lifturi mici. De altfel am și dat un review pe tripadvisor despre neajunsurile acestui hotel cu pretenții.

Dar cireașa de pe tort, cum am mai zis, n-a fost nici cazarea, nici ghidul - care de altfel, m-a ajutat să ies dintr-un impas - și nici căldura cvasi-insuportabilă de la această oră din Turcia. Ci colega mea de cameră. Doamna în vârstă nu poate dormi - chipurile! - decât cu televizorul aprins. Nu, fără sonor, dar pe mine lumina mă deranjează și dorm atât de fragmentat, încât e ca și cum nu m-aș fi odihnit deloc. Așa că, după o noapte în care am scos televizorul din priză după ce a adormit, la o bucată de vreme dânsa s-a trezit și a butonat în gol telecomanda. De ciudă, a aprins veioza, și a lăsat-o așa cam o oră. Dimineața ne-am certat un pic, apoi eu am hotărât că decât să-mi ratez concediul de tot și să ajung acasă cu pitici la mansardă de nesomn, mai bine scot frumușel bani în plus ca să stau fără colegă de cameră. Mai bine dau banii pe confort sporit, decât pe la cine știe ce doctori, acasă. Eu așa gândesc.

Cămile ținute în soare pentru turiști. Ca să pozezi alături de ele, costă 2 euro.

Multe în vacanța asta nu le-am mai auzit și văzut până acum, mai puțin o parte din circuit pe care am vizitat-o și în 2008. Dar voi depăna firul excursiei, pe îndelete, în articolele viitoare.

Așa că, rămâne cum am stabilit - că nu merg niciodată în concediu cu Christian Tour. Deși, nimic nu e bătut în cuie. :) Traseul e frumos, raportul preț-calitate este bun, poate mai fac o încercare. Sper să îmi fie învățătură de minte și să-mi iau cameră single de prima dată. Chit că mai simt și eu nevoia să vorbesc una-alta cu cineva. Dar când nu e, nici Dumnezeu nu cere.

Pe curând, cu cele vizitate în Istanbul.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Celulita, mierea și untul de Shea

Zilele trecute am primit spre testare, prin intermediul Brander, două creme (una din ele o cumpărasem de anul trecut, deci o mai folosisem): crema anticelulitică și crema hidratantă de corp de la Apidava, ambele pe bază de miere, propolis și unt de Shea, alături de alte ingrediente naturale de excepție! Mierea e binecunoscută pentru proprietățile ei calmante, tonifiante, remineralizante, antioxidante și de stimulare a metabolismului celular, iar propolisul, în afara de acțiunea dezinfectantă, ajută la susținerea sistemului circulator și la refacerea funcțiilor protectoare ale pielii, eliminând inflamațiile și redând frumusețea pielii. Datorită vitaminelor din compoziție, untul de Shea stimulează regenerarea celulară, are proprietăți hidratante și nutritive excelente pentru corp, previne și tratează vergeturile, dacă este folosit cu regularitate. În plus, combinația de propolis cu ulei de pin și extract de salcâm, din crema anticelulitică, are un deosebit efect de stimulare a microcirculației locale. Crema anticelulitică este ideală pentru un masaj prelungit care tonifică pielea și reduce apariția aspectului de coajă de portocală.

Iar dacă despre miere, propolis și proprietățile lor s-a mai vorbit, despre untul de Shea am căutat informații pentru voi și am găsit următoarele:

Ce este untul de Shea?

Untul de Shea este o grăsime vegetală obținută din arborele de Shea (Vitellaria paradoxa) din Africa și este soluția pentru multe probleme de sănătate ale pielii și părului. Destul de recent, acest unt a câștigat o popularitate uriașă în lumea occidentală, datorită utilizării pe scară largă în mai multe produse de frumusețe, cum ar fi loțiuni, creme cosmetice, șampoane și balsamuri.

Care sunt beneficiile pentru sănătate?

Untul de Shea este o grăsime care se află în stare solidă la temperatura camerei și seamănă la aspect cu untul de cocos, dar este mai cremos. Acest unt este obținut prin zdrobirea, fierberea și manevrarea fructelor arborelui de Shea. Componentele principale ale untului de Shea includ acidul oleic, acidul stearic, acidul linoleic etc., substanțe care se absorb rapid în piele. Proprietățile sale principale sunt acelea de hidratare, antiinflamatorii și antimicrobiene (într-o anumită măsură) care pot fi utilizate pentru a trata multe afecțiuni.

Datorită acestor beneficii pentru sănătate untul de Shea este utilizat într-o varietate de produse cosmetice și preparate medicinale în combinație cu alte ingrediente. Iată de ce. Fiind bogat în grăsimi care îl fac un excelent agent de emoliere și hidratare a pielii, este o bază perfectă pentru creme, emulsii, loțiuni. Experimentele au arătat că proprietățile sale antiinflamatorii și antioxidanții pot ajuta la vindecarea bolilor inflamatorii ale pielii și la deteriorarea părului datorată radicalilor liberi.

Care sunt efectele cosmetice pentru care este utilizat?

De asemenea, untul de Shea conține vitaminele A și E, care nu numai că mențin pielea în condiții de sănătate optimă, dar o și protejează de deteriorarea radiației ultraviolete a soarelui. Aceste componente oferă untului de Shea un factor de protecție solară ușoară. Vitamina E, de asemenea, calmează pielea uscată și îmbunătățește elasticitatea pielii, făcând acest unt un bun agent anti-îmbătrânire. În acest context, pielea afectată de celulită își va îmbunătăți aspectul și va deveni mai fină, mai fermă și mai elastică.

Iar dacă ne gândim că în asociație cu miere, propolis și alte substanțe, efectul devine sinergic, e de la sine înțeles de ce crema anticelulitică Apidava funcționează cu adevărat după 8-10 zile de aplicare, iar crema hidratantă catifelează epiderma și tenul așa cum nicio altă cremă n-o face.

Voi ați folosit creme anticelulitice? Dacă da, ce efect au avut?


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

DIY Tapet peste tapet

În dormitorul alor mei era un tapet vechi de peste 30 de ani. Pe alocuri îngălbenit, dezlipit de pe perete, dar cu siguranță decolorat de verile însorite care trecuseră peste el. Voiam să-l înlocuiesc, dar nu mă încumetam să fac asta singură, iar ca să găsesc pe cineva să mi-l dea jos nu am găsit, deși vecinul meu este de meserie zugrav, însă a zis că e foarte greu de dat jos un tapet, așa că am apelat la o altă soluție, neoficială, ca să zic așa.

Am văzut pe net că se poate lipi și tapet nou peste tapetul vechi cu condiția ca ambele să fie din hârtie. Tapetul meu cel nou avea și vinil, dar asta nu a fost o problemă, în final. Până la urmă vecinul meu zugrav s-a încumetat să lipească tapetul cel nou peste cel vechi împreună cu mine, deși mi-a repetat de mai multe ori că nu-mi garantează lucrarea. Oricum, a ieșit super-bine, este lipit perfect și nu am ce să-i reproșez. Doar la iarnă voi vedea dacă de la căldura din țevi și de la calorifer va avea de suferit adezivul.

Că tot am ajuns la adeziv, eu l-am ales după preț, adică pe cel mai scump disponibil la momentul achiziției de la Dedeman (care a costat vreo 10-12 lei cutia, deci n-a fost cine știe ce scumpete), și nu am regretat nicio secundă. L-am diluat cu mult mai multă apă decât scria în instrucțiuni (4 litri per cutie cu adeziv praf) pentru că altfel era o pastă foarte densă și plină de cocoloașe care nu putea fi întinsă eficient nici pe perete și nici pe foaia de tapet. Așa că eu cred că am pus cam 2-3 litri de apă la o lingură plină de praf de adeziv. Am uns și peretele și foaia de tapet, apoi don' Costel lipea tapetul mai întâi prima jumătate, cea de sus, apoi a doua, cu mare atenție să fie perfect alăturat celeilalte foi.

Noi am început cu o foaie de tapet dintr-un colț de perete, în prealabil folosind un fir cu plumb pentru că pereții nu sunt drepți din construcție. Apoi am continuat având grijă să fie îmbinările perfecte. La colțurile pereților don' Costel nu a tăiat tapetul ci doar l-a îndoit după forma peretelui, dar într-unul din colțuri/muchii nu s-a lipit complet. Sper să nu fie nicio problemă acolo, trebuia așteptat mai întâi să se lipească bine jumătatea de foaie de pe primul perete, și apoi trebuia lipită cea de-a doua jumătate (pe verticală) din peretele următor. Pentru că în partea aceea vine un dulap, nu se observă acest mic neajuns.

Fiecare foaie de tapet a fost pusă în așa fel încât să fie decupată atât jos cât și sus cu un cutter. Mie nu mi s-a părut o idee bună, pentru că foaia putea fi tăiată la dimensiuni exacte în așa fel încât să fie alunecată pe sub baghetă (n-am dat-o jos) și pe sub plinta parchetului. Dar don' Costel nu a vrut cum am zis eu, și de aici a rezultat un alt mic defect, deoarece din 4 cuttere, nici unul nu tăia perfect, el a spus că acest lucru se întâmplă pentru că e foaia de tapet umezită de la adeziv. Dar și când am tăiat surplusul după uscare, la fel de urât s-a decupat. Nu este vizibil decât de aproape, dar rămân la părerea mea, că era mai bine să fie câte 1 cm de tapet pe sub baghetă, respectiv plintă, și aspectul ar fi fost impecabil. Cu atât mai mult cu cât dumnealui avea o sculă ca un fel de șpaclu mai lat, cu care putea introduce ușor tapetul sub baghetă și plintă.

Am mai folosit un trafalet de cauciuc pentru a scoate bulele de aer de sub foile de tapet după lipire, un al gen de trafalet micuț, tot de cauciuc, cu care finisam perfect marginile a două foi de tapet alăturate, un trafalet obișnuit cu care întindeam adezivul pe foaie și perete, o masă lungă de peste 2,5 metri (de fapt era o piesă de vitrină pe care am cumpărat-o recent și pe care am asamblat-o la locul ei pe hol după ce am terminat de pus tapetul.) un instrument de bucătărie cu care se sfărâmă cartofii fierți, pe care l-am folosit ca să desfac cocoloașele de adeziv formate la contactul cu apa, cârpe curate pentru șters adezivul în surplus, o riglă lungă, creion, foarfece mare.

În final după uscarea totală, tapetul cel nou s-a lipit perfect de pereți ca și cum nici nu ar fi avut tapet vechi sub el. Rezultatul este foarte bun și cred că orice persoană cu nițică răbdare poate face această treabă.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Confesiunea unui model de videochat

Am ales să fac videochat de 2 ani și cred că pot să vă ofer o perspectivă asupra experienței mele personale și din ceea ce am învățat în cei 2 ani de experiență.

Dacă ești femeie și citești acest lucru cu interes, poate că și tu te întrebi dacă a face webcam modelling - adică videochat - este locul potrivit pentru tine? Așa eram eu acum 2 ani. Lucram în 3 schimburi la recepția unui hotel pentru salariu minim și ceva mărunțiș lăsat rareori de turiști. Îmi era teamă de schimbări. De fapt, îmi uram jobul în special când aveam parte de vreun turist arogant care credea că poate mătura cu mine pe jos doar pentru că el avea mulți bani în buzunar. Când am auzit prima dată despre videochat habar nu aveam ce este și mi-a fost relativ greu să găsesc informații sincere cu privire la argumentele pro și contra ale acestui loc de muncă și ceea ce a înseamnă el.

În opinia mea, există argumente pro și contra în orice loc de muncă. La fel ca peste tot, vei obține ceea ce ai investit. Nu te aștepta să câștigi o avere dacă nu ești dispusă să lucrezi oricând ești solicitată. La început am lucrat și la hotel și la agenția de videochat, dar în scurt timp mi-am făcut un job full time în fața camerei.

Unul dintre cele mai mari avantaje în videochat este că poți lucra practic oriunde, în orice moment vrei. Tot ce ai nevoie este o conexiune bună la internet, un computer decent și o cameră web, preferabil HD. Sigur că poți opta să mergi la un studio, dar sunt agenții, precum White Agency, care îți oferă posibilitatea alegerii.

Vei lucra atâta timp cât îți este la îndemână, adică nu ești obligată să lucrezi 8-9 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, dar gândește-te că în funcție de cât aloci jobului tău, atâta câștigi. Veniturile sunt direct proporționale cu timpul investit. Eu am descoperit că cel mai bun mod de a atrage clienții online este de a sta cât de multe ore / zile este posibil, la început, și apoi îți configurezi programul în funcție de disponibilitatea ta.

Există o varietate de posibilități în a face videochat, unele modele se specializează pe fetișuri, altele sunt mai creative, dar în orice caz, spectacolul oferit este menit să se potrivească atât modelului cât și clienților ei. Nu ești obligată să faci nimic din ceea ce nu dorești.

Clienții sunt de obicei atenți, dar sigur că poți da și peste un troll, un ciudat sau cine știe ce om cu prejudecăți bine înrădăcinate care nu caută decât să te umilească. În timp vei învăța să îți dai seama rapid cu cine ai de-a face și, din fericire, îi poți bloca cu un singur click.

O altă preocupare a mea a fost riscul ca prietenii și rudele să afle despre ceea ce fac. Erau prea multe întrebări la care nu aveam un răspuns, mă vor sprijini, vor fi de acord cu asta, vor accepta ceea ce fac ca pe oricare alt job? Din fericire, ai posibilitatea să blochezi userii dintr-un județ anume sau chiar din țară, ceea ce face mai puțin probabil ca vecinul, sau fostul coleg de birou să dea accidental peste tine online.

Anumite statistici spun că 75% din modele renunță la videochat în primele 3 luni. Poate că este destul de greu să-ți alcătuiești o bază de clienți, dar odată ce ai reușit să faci asta, lucrul devine mai ușor, iar venitul este considerabil.

Acum, că ți-am oferit o perspectivă personală asupra experienței mele în videochat și ceea ce cred eu că sunt avantajele și dezavantajele acestei industrii, sper că ți-am dat niște repere exacte asupra acestui loc de muncă.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Prea cald ca sa gatesti? Uite 3 alternative la gatitul traditional

Nu este nimic mai distractiv decât o vară fierbinte iar tu să trebuiască să stai la bucătărie să gătești. Cred că ultimul lucru pe care majoritatea gospodinelor vor să îl facă vara este să stea la aragaz când afară sunt 50 de grade la umbră. Mă rog, exagerez, dar vara parcă nici nu ți-e așa de foame, și totuși nu poți mânca zilnic doar semipreparate și sandvișuri la minut. Atunci ce ar fi de făcut?

Sunt sigură că fiecare dintre voi are metoda ei de a sta departe de flacăra aragazului dar dacă ai un soț care preferă mâncarea gătită ce poți să faci?

Mai întâi ar fi opțiunea unor ieșiri în oraș, la restaurant sau a comenzilor la domiciliu. Este o ocazie potrivită de socializare, o ieșire dă un alt imbold unei relații mai vechi, iar comenzile la domiciliu pot satisface orice gusturi culinare aveți, de la fast-food la mâncare mai sofisticată, fără să fiți dv. aceea care suportați căldura de la aragaz.

Dezavantajul este că, mai ales într-o familie cu copii, această soluție nu poate fi aplicată zilnic timp de câteva luni la rând din cauza costurilor pe care le presupune. Însă combinată cu alte alternative este o opțiune demnă de luat în seamă.

În al doilea rând puteți lua în considerare să gătiți anumite feluri de mâncare care nu necesită mai mult de 10-15 minute de fierbere sau coacere. Astfel, puteți găti carne, pește sau legume la grătar, salate de pui sau de pește, salată Caesar, paste, ostropel de pui, peperonată, supe-cremă, fructe de mare în diverse combinații cu legume, frigărui, omlete îmbogățite cu dovlecei, ceapă, șuncă sau brânzeturi, iar la desert puteți alege înghețate - care sunt și mai sărace în calorii decât alte dulciuri, fructe proaspete, salate de fructe, casate, smoothie-uri, etc.

În al treilea rând puteți cumpăra din comerț produse alimentare semipreparate care necesită doar încălzire timp de 1 minut sau preparare termică de scurtă durată la cuptorul cu microunde. Nu este cea mai sănătoasă opțiune, dar cu moderație, este o bună alternativă la gătitul tradițional de care toată lumea fuge pe timpul caniculei de vară.

În final, o combinație din toate cele trei metode prezentate mai sus ne ajută să trecem vara fără probleme și chiar să mâncăm variat, destul de sănătos, sățios și gustos. La urma urmei, și noi, gospodinele, merităm o pauză de bucătăreală îndelungată măcar vara, când mercurul termometrelor urcă la valori cvasi-insuportabile.

Dar tu, cum te descurci vara cu gătitul?

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Biroul tau - proprietate personala sau spatiu inchiriat?

Una dintre cele mai dificile decizii pentru o afacere independentă este aceea de a închiria sau de a cumpăra spații pentru birouri. Înainte de a trece la fapte, trebuie să faceți o analiză financiară amănunțită, luând în considerare prețurile actuale și diferențele de cost dintre închiriere și cumpărare. Proprietarul trebuie, de asemenea, să se gândească la rulajul de numerar, cheltuielile viitoare, costurile de gestionare și multe altele.

Pentru a vă ajuta să faceți o alegere corectă trebuie să luați în considerare atât argumentele pro cât și pe cele contra, în cazul ambelor variante și să vedeți ce anume vi se potrivește mai bine.

Închirierea

Avantaje:

• Închirierea necesită o cheltuială mai mică la început, în mod obișnuit se percepe chiria pe o anumită perioadă, apoi aceasta se plătește lunar.
• Închirierea oferă flexibilitate: în cazul în care compania dvs. crește, închirierea pune mai puține constrângeri asupra firmei.
• Plățile lunare sunt, de regulă, deductibile ca și cheltuieli de afaceri.
• Închirierea unui spațiu pentru birouri într-o zonă ultracentrală este de obicei mai accesibilă decât cumpărarea unui spațiu în aceeași locație.
• Proprietarii sunt liberi să-și conducă afacerea mai degrabă decât să-și gestioneze proprietățile.
• Întreținerea, reparațiile și modificările sunt adesea negociabile cu proprietarii.

Dezavantaje:

• Costurile sunt variabile: piața dictează ceea ce veți plăti drept chirie în timp.
• Proprietățile date în chirie nu reprezintă o valoare pentru chiriaș, ci pentru proprietar, care poate limita extinderea și modificările necesare.

În aceste condiții, este evident de ce mulți afaceriști aleg să închirieze spații în clădiri de birouri în București, mai curând decât să fie ei proprietarii unui imobil.

Cumpărarea

Avantaje:

• Proprietățile bine selectate ar trebui să crească valoric în timp, permițând proprietarilor să le vândă dacă doresc și să-și finanțeze alte afaceri.
• Costurile sunt previzibile, iar proprietarii pot închiria spații de birouri și altor firme ca o sursă suplimentară de venit.
• Într-un spațiu care vă aparține puteți aduce modificări sau adăugiri fără a obține permisiunea cuiva, în afara cazurilor prevăzute de lege.

Dezavantaje:

• Cheltuielile inițiale pot fi semnificative, în special dacă spațiul urmează să fie cumpărat printr-un credit ipotecar. La început, nu știți sigur dacă acei bani investiți în afacere vă vor aduce profit sau nu.
• Este posibil să existe un timp îndelungat până la intrarea efectivă în posesie a imobilului din cauza procedurilor bancare.
• Gestionarea spațiului de birouri necesită mult timp. Proprietarii sunt responsabili în totalitate pentru întreținere și reparații.
• În situații de criză s-ar putea să fiți obligat să vindeți la un preț mai mic decât cel de achiziție.

Așadar, cântăriți bine argumentele pro și contra fiecărei opțiuni și alegeți ceea ce este potrivit pentru afacerea dumneavoastră.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Paradontoza, prevenire si tratament

Paradontoza este o infecție care dăunează țesutului moale și osului care susține dintele. Fără tratament, osul alveolar din jurul dinților se pierde încet și progresiv. Principalul factor care contribuie la această boală a dinților este placa dentară, care în timp se mineralizează și formează tartrul. Pe măsură ce sistemul imunitar reacționează și se eliberează toxinele, apare inflamația.

Paradontoza netratată va duce, în cele din urmă, la pierderea dinților, dar acest inconvenient nu este singurul cu care paradontoza vine la pachet, deoarece ea poate crește riscul de accident vascular cerebral, atac de cord și alte probleme de sănătate. Majoritatea cazurilor de paradontoză pot fi prevenite printr-o igienă dentară corectă, dar chiar și așa, uneori această boală se poate instala, pentru că există mai mulți factori care o ajută să se dezvolte, precum fumatul.

Tratamentul acestei afecțiuni are drept scop principal curățarea plăcii bacteriene din jurul dinților și prevenirea distrugerii ulterioare a oaselor și țesuturilor. Periajul regulat cu o perie moale și o pastă de dinți fluorurată poate ajuta la prevenirea bolii gingiilor.

Îngrijirea dentară adecvată presupune perierea dinților cel puțin de două ori pe zi și folosirea aței dentare o dată pe zi. Dacă există suficient spațiu între dinți, este recomandată o perie interdentară. Anual se face o curățire profesională a dinților și un detartraj la un cabinet stomatologic specializat, iar dacă se impune, detartrajul se poate face chiar de două ori pe an, la recomandarea medicului dentist.

Spre deosebire de anii trecuți, când tratamentul paradontozei era costisitor și se rezuma la niște injecții făcute la un anumit interval de timp, în prezent sunt disponibile în cabinetele stomatologice numeroase tratamente care încep cu clătirea antimicrobiană a gurii, cu ape de gură care conțin clorhexidină. Tratamentele pentru o parodontoză evoluată includ geluri și microsfere antibiotice, enzime suprimante, antibiotice orale. Dacă boala este avansată se recurge la metode chirurgicale pentru a elimina tartrul din profunzimea gingiei, se aplică proceduri de regenerare a țesutului osos sau a gingiilor, ori se tratează boala prin metode foarte moderne, cu ajutorul laserului. Tratamentul cu laser se efectuează și la Excedent, un cabinet stomatologic București care dispune de dotări foarte moderne pentru o serie largă de afecțiuni stomatologice.

Profesionistul dentar poate sugera chiar o grefă de țesut moale. Aceasta implică preluarea țesutului din altă parte a gurii sau utilizarea materialului sintetic pentru a acoperi rădăcinile dentare expuse.

Succesul tratamentului paradontozei depinde de cât de avansată este boala, de cât de bine pacientul aderă la un program bun de igienă orală și dacă este dispus să renunțe la fumat în cazul în care este fumător.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Hrana sugarului intre 0 si 6 luni

Uneori femeia care a născut nu are lapte mai deloc sau prea puțin pentru a asigura necesarul de hrană al bebelușului său. În primele luni de viață laptele matern este o sursă vitală de nutriție, dar rareori este suficient pentru dezvoltarea normală a sugarului. Laptele matern are un conținut mai mare de grăsimi decât laptele integral de vacă (pentru a susține dezvoltarea creierului) dar dacă mama nu poate furniza destul lapte copilului ei, ce este de făcut?

Pentru hrana sugarului există mai multe alternative:

Care este cea mai bună alternativă pentru laptele matern? Există mai multe opțiuni și ar trebui să cântăriți avantajele și dezavantajele fiecăruia, în funcție de vârsta și greutatea copilului dar și de eventualele sensibilități alimentare. Iată cele mai comune alternative la lapte disponibile pentru familiile de astăzi:

Laptele integral de vacă poate sprijini creșterea și dezvoltarea copiilor mici și este recomandat ca înlocuitor al laptelui matern. De altfel cred că toți cei din generația noastră am crescut cu lapte de vacă de la un moment dat încolo. Este un produs natural, dacă îl cumpărați de la o sursă sigură și conține calciu, proteine, grăsimi și vitaminele A și D.

Laptele praf pentru sugari, așa cum este la noi binecunoscutul lapte praf Humana, poate printre cele mai vechi formule de lapte pentru sugari din țara noastră, îmbogățit cu vitamina D, fier, grăsimi sănătoase și fibre având totodată un procent de carbohidrați mai scăzut decât cel din laptele de vacă. Aceste elemente nutritive suplimentare pot fi importante chiar și pentru copiii care au trecut deja la o dietă solidă și reprezintă o opțiune excelentă pentru bebelușii care nu sunt alăptați la sân.
Majoritatea formulelor de lapte praf pentru sugari sunt alcătuite astfel încât să semene cu compoziția nutrițională a laptelui matern. În general, ingredientele esențiale ale laptelui praf includ carbohidrați, proteine, grăsimi precum și vitamine și minerale pentru a satisface nevoile unui copil în creștere. Alte componente importante, care pot să fie prezente, includ colina, inozitolul și acizi grași cu lanț lung polinesaturați (AA și DHA).

Laptele de soia, pentru bebelușii cu sensibilitate sau intoleranță la lapte, laptele de soia oferă calorii și proteine ​​adecvate pentru copilul în creștere. Căutați lapte de soia care nu este îndulcit dar este fortificat cu calciu și vitamina D. Este important de reținut că aproximativ 40% dintre copii alergici la laptele de vacă sunt alergici și la laptele de soia, astfel încât este posibil ca bebelușul care prezintă astfel de probleme să trebuiască să primească un aliment special, pe baza unei recomandări medicale.

Atunci când alegeți alternative la laptele matern, optați pentru produsele neîndulcite. Unii producători adaugă zahăr, de exemplu acesta este adesea adăugat la laptele de soia. Însă expunerea crescută la zahăr poate afecta afinitatea copilului dumneavoastră pentru dulce și în timp metabolismul său ar putea avea de suferit. Este mai bine să limitați adaosul de zahăr ori de câte ori este posibil. În plus, feriți-vă de arome "originale", deoarece acestea adesea au adăugat zahăr.

Voi ce ați folosit suplimentar pentru hrana bebelușului?

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Becuri cu LED. Experienta mea

Tot auzind lumea că spune despre becurile cu LED, economice, că într-adevăr scad factura la electricitate, la un moment dat m-am hotărât să-mi cumpăr mai multe, și am pus câte un bec cu led în toate locurile din casă unde am nevoie des de lumină aprinsă. Adică în băi, pe hol, în sufragerie și în dormitorul meu și nu în ultimul rând la bucătărie, locul în care o femeie își petrece poate mai mult timp decât oriunde în altă parte în casă.

Asta a fost acum vreo doi ani. Între timp pot spune că am observat unele avantaje majore față de becurile obișnuite pe care le aveam înainte:

• în primul rând cu adevărat factura la electricitate a scăzut. Nu foarte mult, dar este totuși o scădere care pe termen lung înseamnă o economie la buzunar. Din punctul meu de vedere, reducerea a fost de cca 15% lunar. 
• în al doilea rând becurile cu led nu dau o căldură la fel de intensă ca becurile obișnuite, așa că abajururile plafonierelor, aplicelor și ale veiozelor nu se încing atât de mult. Ca să nu mai spun că vara, parcă și de la becul veiozei mă încălzeam seara, stând la calculator. 
• se comportă mult mai bine folosite în iluminatoare cu trepte diferite de intensitate a luminii. Becurile obișnuite nu suportă mult timp această fluctuație de intensitate, pe când cele cu led au o durabilitate mai mare în aceste condiții. 
• apropo de durabilitate, în cei doi ani de când folosesc becurile cu led în casa mea, o singură dată s-a ars unul dintre ele, dar la un braț al lustrei de sufragerie care întotdeauna mi-a făcut probleme în acest sens. Celelalte sunt și acum funcționale, în timp ce un bec normal folosit zilnic câteva ore, se ardea în cel mult un an. 
• un alt avantaj pe care nu îl simțim în mod direct este că becurile cu led nu emit radiații ultraviolete. 
• aceste becuri folosesc foarte puțin curent pentru a funcționa. Am în casă becuri care dau o lumină ca și un bec analog de 60 w, dar ele folosesc doar 5 w pentru funcționare.

Am lăsat special la urmă culoarea luminii emanate de aceste becuri. Ea este variată, de la alb lăptos până la galben auriu, tocmai ca să satisfacă fiecare cumpărător. Mie, de exemplu, nu-mi place lumina albă, mi se pare obositoare pentru ochi, astfel că prefer lumina caldă, mai gălbuie. De aceea când cumpăr becuri cu led mă uit și la acest aspect.

Voi ce ați observat de când folosiți becurile cu led?

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Bagajul de vacanta ideal: 10 lucruri pe care NU trebuie sa le uiti acasa

Dacă bărbații își pot face bagajul pentru vacanță în doar câteva ore, femeilor le poate lua chiar și câteva zile bune. Motivul este simplu și evident: imposibilitatea de a alege cele mai frumoase haine, genți sau chiar pantofi. Nu mai punem la socoteală fardurile și produsele de îngrijire.

10 lucruri ce nu trebuie să lipsească din bagajul de vară al unei femei:

În funcție de anotimp, bagajul de vacanță are un conținut mai mare sau mai mic. Dacă pe timp de iarnă sunt suficiente trei-patru pulovere mai groase, două perechi de pantaloni și o pereche de bocanci îmblăniți, vara lucrurile se schimbă 180 de grade. Începând cu diversitatea rochiilor, a fustelor, a bluzelor mai lejere sau mai mulate pe corp, până la cele mai frumoase perechi de sandale cu toc sau fără, pălării și accesorii, bagajul de vară se poate dovedi neîncăpător.

Fără a ne referi la haine, căci acestea sunt aspecte personale, pe timp de vară femeile au nevoi diferite. Astfel, plecând de la produsele de îngrijire, până la medicamente sau accesorii, în bagajul femeilor trebuie musai să conțină următoarele obiecte:

1. Încălțăminte comodă. Cu toate că pantofii cu toc sunt favoriții doamnelor și domnișoarelor, acești sunt foarte nepractici în vacanța de vară, chiar contra indicați am spune, din motive de comoditate și sănătate. Mult mai potrivite sunt modelele de sandale fără toc, pantofii sport comozi și lejeri sau șlapii (în anumite condiții).
2. Cremă de protecție solară și apa termală. Tenul femeilor este foarte sensibil la temperaturi ridicate așa că pe timp de vară acesta are nevoi speciale și trebuie protejat corespunzător. Cremele de protecție solară previne apariția petelor pigmentare la suprafața pielii, iar apa termală are un efect revigorant și răcoritor, putând fi pulverizată pe față, gât, decolteu și mâini în orice moment al zilei.
3. Pălăria de soare. Pe lângă faptul că este un accesoriu ce va înfrumuseța ținuta, pălăria de soare are rol protector împotriva acțiunii puternice a razelor ultraviolete.
4. Absorbante. Chiar dacă și-au ales cu grijă perioada vacanței, absorbantele zilnice sunt mai multe decât binevenite în bagaj, fiind de ajutor în situațiile neprevăzute.
5. Produsele ușoare și hipoalergenice de machiaj. Neputând să plece de acasă fără machiaj, oricât de minimalist sau simplist ar fi acesta, pe timp de vară femeile ar trebui să poarte un machiaj realizat cu produse pe bază de ingrediente naturale, hipoalergenice și non-comedogenice, astfel încât porii să nu fie astupați și pielea să poată respira în voie.
6. Demachiatul. Dacă în bagaj se află produse de machiaj, în mod obligatoriu trebuie să se afle și produse de demachiat, pentru a curăța tenul. Acest ritual este cu atât mai important pe timp de vară cu cât pielea transpiră mai mult, eliminând adesea un surplus de sebum.
7. Aparatul de fotografiat. Oricine dorește să se întoarcă din vacanța de vară cu cât mai multe amintiri sub formă digitală. Pozele surprinse cu aparatul foto, de o calitate superioară celor realizate cu telefonul mobil, vor face furori pe rețelele de socializare.
8. Trusa de unghii. Mai mult ca sigur nici o femeie nu vrea ca vacanța să îi fie distrusă de o unghie ruptă și dureroasă, ce se agață mereu de haine sau de păr. De aceea, trusa de unghii purtată în gentuță poate fi de un mare ajutor în situații neprevăzute.
9. O gentuță cochetă. Pentru a avea întotdeauna strictul necesar la ea, orice femeie are nevoie de o geantă. În vacanță modelele de mici dimensiuni sunt cele mai potrivite întrucât nu sunt incomode și permit transportarea câtorva obiecte necesare. Aleasă ținând cont de hainele împachetate în bagaj, aceasta poate fi și un accesoriu chic.
10. Ochelarii de soare. Poate unul dintre cele mai căutate, purtate și apreciate accesorii pentru femei, ochelarii de soare nu puteau lipsi sub nici o formă din bagajul doamnelor și domnișoarelor. Având rol protector în fața soarelui arzător, ochelarii de soare sunt aleși de reprezentantele sexului frumos ca accesoriu stylish, purtat adesea în pozele ce ajung imediat pe conturile personale de socializare.

Bineînțeles că în funcție de nevoile personale, obiectele puse în bagajul de vară pot fi diferite de la persoană la persoană. Înainte de realizarea propriu-zisă a bagajului, ar fi indicată o listă cu toate cele necesare, și bifarea acestora pe măsură ce sunt așezate în geamantan.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!